371 matches
-
iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece săritor de stepă ("Sicista subtilis"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"). Păsări și insecte: șorecarul comun ("Buteo buteo"), fluture (din speciile "Lycaena dispar", "Colyas myrmidone"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides") Reptile și broaște: șarpele rău ("Coluber caspius"), balaur mare ("Elaphe sauromates
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
pești și insecte protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), popândăul ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
Yosemite Sam, Elmer Fudd, Diavolul Tasmanian, Pepé Le Pew, Uliul Beaky, Babbit și Castello, Hubie și Bertie, Vrăjitoarea Hazel, Michigan J. Broscoiul, Rocky și Mugsy, Marvin Marțianul, Hippety Hopper, Gossamer, Count Blood Count, Țestoasa Cecil, Nasty Canasta, Crusher, Pete Puma, Popândăii Prostănaci și Cool Cat. Ultimul episod al serialului nu a fost niciodată difuzat pe Kids' WB - în care după zeci de ani de încercări Sylvester a reușit să îl mănânce pe Tweety dar s-a dovedit a fi doar un
Misterele lui Sylvester și Tweety () [Corola-website/Science/328449_a_329778]
-
minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie ("Milvus milvus"), botgrosul
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle. După ce au apucat prada cu gura, se încolăcesc în jurul ei până ce o sugrumă prin constricție și nu se desfac din jurul ei până ce
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane" și "Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de 500-700 mm. Vegetația se caracterizează printr-o multitudine de specii stepice, combinate cu păduri, specifice etajului de silvostepă, iar din punct de vedere faunistic peisajul se întregește cu speciile specifice acestui etaj vegetativ, adică: rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul etc.), păsări (vrabia, guguștiucul, fazanul, potârnichea), specii de pești etc. Tipurile de sol întâlnite sunt, mai ales, cele din categoriile molisolurilor și argiluvisolurilor, adică cernoziomurile și solurile argiloiluviale ( existente în luncile apelor curgătoare). Numărul locuitorilor localității se află undeva în jurul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul lui Natteri ("Myotis nattereri
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde pe teritoriul administrativ
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]