376 matches
-
instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a menținut sub un control constant școlile ocolind, cel puțin până în 1862 ierarhia ecleziastică. În acest fel, spiritul laic s-a impus în școala poporală și a promovat introducerea științelor în învățământ. Până la reforma din perioada liberală, statul a promovat constant reforme pentru modernizarea învățământului, de sus în jos, folosind eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cel puțin până la nivelul anului 1862, reiese primordial politica școlară promovată de autoritățile laice, biserica fiind nesemnificativ prezentă în politica școlară generală. În imensa lor majoritate, circularele școlare reflectă o imagine robot asupra învățământului și a vieții cotidiene din cadrul școlii poporale. Printre datoriile învățătorului cel mai des invocate în asemenea documente, una rămâne leitmotiv în relatările directorului districtual și anume trimiterea la termen și în structura recomandată de directorate a situațiilor semestriale privind starea frecvenței școlare și rezultatele la examenele finale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
orânduiala guvernului Ungariei, prin care se fixa vacanța elevilor de 5 săptămâni vara, anul școlar începând în septembrie și încheindu-se în august. Inspectorul Nicolae Temesvari a fost preocupat în mod permanent de predarea și însușirea limbii maghiare în școlile poporale românești. Învățătorii care nu stăpâneau această limbă erau eliminați din învățământ. Același inspector școlar produce o altă modificare în practica didactică, instituind un corp de învățători centrali, împuterniciți cu difuzarea cărților didactice. Astfel, au devenit ,,țentralici învățători” trei dascăli din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul suprem al școlilor din dieceză, protopopul devenea inspector districtual în aria protopopiatului său, iar parohul devenea inspector școlar local. Pe lângă acesta se mai alegea un inspector din rândul mirenilor. Constantin Ianovici a fost preocupat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și să întrețină cel puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și să întrețină cel puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se găseau la o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după Legea Apponyi, cu toate restricțiile impuse în legătură cu creșterea numărului de ore cu predare în limba maghiară, cu salarizarea personalului didactic etc., au continuat să funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică în 29 aprilie vechi, anul curent (Dumineca Tomii) după Sfânta Liturghie. Preotul, în calitate de director școlar, va prezida acest examen despre rezultatul căruia va înainta raport aci, odată cu returnarea coalelor A, B, C aci subalăturate, care returnare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elite intelectuale din provincia istorică bănățeană. Ministrul de Culte și Instrucțiune a nominalizat în 22 noiembrie 1907 așa-numiții vizitatori școlari specialiști, care-i dublau pe inspectorii guvernamentali, a căror exclusivă atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege XXVII din 1907 și instrucțiunile ministeriale transmise cu nr. 76.000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor românești. După promulgarea legii Apponyi din 1907, cea mai cunoscută măsură întreprinsă de Biserica Ortodoxă Română a fost adoptarea Regulamentului pentru organizarea învățământului în școalele poporale, măsură aprobată de Congresul Național Bisericesc într-o ședință din 9/22 octombrie 1909. Acest regulament a fost difuzat sub forma unei broșuri în toate comunele bisericești din eparhia Caransebeșului. Din conținutul acestui document reiese poziția formulată mai clar față de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reforma școlară a Mariei Theresia și până la primul război mondial, efortul majoritar în susținerea școlii elementare a revenit comunității rurale, care și-a asumat cu consecvență atât misiunea de a conduce, cât și de a susține material și financiar școala poporală. Din aceste considerente, școala ca instituție a rămas una din efigiile comunei rurale, un adevărat simbol al satului și al națiunii române, emblema unei civilizații rurale, alături de biserică. În provincia istorică Banat, biserica și școala au reprezentat cele două instituții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai 1922 purta subtitlul „Foaie pentru săteni”. * Albina Albina, organ oficios al Centralei însoțirii economice române din Bucovina, 1909. * Amicul poporului Amicul poporului, organul societății cu același nume, a apărut în perioada 1878 - 1896. * Apărarea Neamului Apărarea Neamului, organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal. Redactor responsabil: Dionisie Voronca. * Apărarea națională Apărarea națională, (7 octombrie 1906 - 29 septembrie 1908), ziar al Partidului Național, care se îndârjește întro luptă fratricidă cu cei de la partidul lui Aurel Onciul - Poporal independent, ajunsă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal. Redactor responsabil: Dionisie Voronca. * Apărarea națională Apărarea națională, (7 octombrie 1906 - 29 septembrie 1908), ziar al Partidului Național, care se îndârjește întro luptă fratricidă cu cei de la partidul lui Aurel Onciul - Poporal independent, ajunsă la apogeu în campania alegerilor din 1907. Atunci s-a desfășurat cea mai dezgustătoare campanie electorală cu invective și acuzații de tot soiul. „Se duce cea mai sfâșietoare și dezgustătoare campanie electorală. Se face cea mai deșănțată agitație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primească pe noi, bărbații, cel puțin să ne primească femeile și copii, ca să-i scăpăm cel puțin pe dânșii. În voi ne este toată nădejdea, nu ne lăsați fraților! Frații voștri de peste Nistru” ... Numărul 6 al ziarului Bucovina publică „Cântece poporale românești” sub semnătura V. Alecsandri cu asteriscul: „În Bucovina de la 1850 găsim această frumoasă scrisoare a bardului de la Mircești, adresată lui Alecu Hurmuzachie pe care o reproducem în foaia noastră, ca un omagiu adus vremurilor de regenerare culturală a neamului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în iunie 1944, din refugiu (M. Șesan, revista Bucovinei, iunie 1944). * Buk Pädagogische Blätter Buk Pädagogische Blätter. Apare în perioada și cu articole scrise în limba română. * Bucovina pentru țărani Bucovina pentru țărani era gazeta „tipărită pe înțelesul și graiul poporal, o foaie pentru țărani, realizată din bunătate și inițiativa lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-și averea” și apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și 2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din care redăm partea articolului referitoare la operele literare ale reginei, necunoscute multora, înșirate, cum spune F.T. „câte le cunosc și despre care știu că au fost publicate înainte de război: ...” Din Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Poșta redacției, Prețul Pânelor în Cernăuți, Dări de seamă, publicitate... Deșteptarea avea paginile numerotate ca la o carte. La 27 octombrie 1896, la cel de al 20-lea număr, parcursese 162 de fețe... * Deșteptarea în septembrie 1900 era Foaia Partidului Poporal Național, apare de două ori pe săptămână, joia și duminica, în format 35/26 cm., avea redacția și administrația în Cernăuți, str. 63 Ambros nr.3, editor administrator și redactor responsabil era Atanasie German. Deșteptarea înlocuia fostul ziar Patria în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de două ori pe săptămână, joia și duminica, în format 35/26 cm., avea redacția și administrația în Cernăuți, str. 63 Ambros nr.3, editor administrator și redactor responsabil era Atanasie German. Deșteptarea înlocuia fostul ziar Patria în care Partidul Poporal Național își publicase programul. Își propunea „să fie scrisă într-o limbă care va fi înțeleasă de tot Românul și va avea un supliment care va cuprinde materii menite anume pentru creșterea politică a sătenilor noștri.” De la 1 octombrie 1900
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
De la 1 octombrie 1900, Deșteptarea va apare de 3 ori pe săptămână, iar de la 5 ianuarie 1903 în format mai mare: 44/29 cm. Ea era purtătoarea opiniilor intelectualilor dr. Iancu Cavaler de Flondor și dr. George Popovici, creatorii Partidului Poporal Național și sprijinea să devină deputați doi bărbați deosebiți: dl. Baron Eudoxie Hurmuzachi și dl. George Popovici. Din 6 aprilie 1903, Deșteptarea avea un supliment literar de patru pagini, cel din 6 aprilie publicând: „Probleme ale culturii românești” de I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de preotul și publicistul Constantin Morariu, în ea citinduse articole cu caracter instructiv din domeniul agricol, economic și istoric, bucăți educative și literare, întâlnite și în „Biblioteca Deșteptării”. Independent de voința fondatorului, Deșteptarea avea să devină ziarul politic al Partidului Poporal Național. La ziarul Deșteptarea din Cernăuți a colaborat și scriitorul Mihai Teliman, un bun cunoscător al literaturii universale, un ironist îndrăzneț, cu un umor care amintește de pana lui C. Negruzzi. Colaboratorii ei au fost și Artemie Berariu și Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moartea parohului meu Olinschi - pagini inedite rămase de la preotul C. Morariu,” publicate în Făt-Frumos nr. 56/1933 cu prilejul comemorării a 30 de ani de la apariția celui mai de seamă periodic popular al Bucovinei. * Apelul Comitetului de întemeiere a foii poporale Deșteptarea a fost publicat în „Gazeta Bucovinei” nr.57 din 1892, comitet fictiv la data publicării, dar devenit în curând realitate: Artemie Berariu, președinte, iar ca membri Vasile Morariu, profesorul Grigore Halipa, spiritualul seminarial Vasile Calancea, prefectul seminarial Gavril Teleagă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Economul țăran Alecu Burlă din Cireș - Opaieț zice în scrisoarea sa publicată în nr. 24 din 1893, pag.191: ...Mă poți crede, domnule Morariu, că cunosc și eu multă literatură românească și chiar de aceea trebuie săți spun, că foaie poporală ca Deșteptarea noi românii n-am avut și nu avem... Trimite-o în toate provinciile locuite de români, tot poporul va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca Deșteptarea noi românii n-am avut și nu avem... Trimite-o în toate provinciile locuite de români, tot poporul va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi reparată nici prin scoaterea altui jurnal poporal - Deșteptarea Poporului” George Tofan din Viața Românească nr.3, 1906) * Deșteptarea, gazetă pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]