377 matches
-
au fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
istorice despre protopopiatele, parohiile și mănăstirile române din Maramureș, din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911. Culegeri: Poezii populare din Maramureș, București, 1908. Traduceri: Adrien Gabrielly, De unde nu este reîntoarcere, Pesta, 1872. Repere bibliografice: I. Bianu, Culegerea de poezii poporale din Maramureș de vicarul Tit Bud, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXX, 1907-1908, fasc. 1; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 71-84, 287-292; Bârlea, Ist. folc., 421-422; Dicț. lit. 1900, 127; Păcurariu, Dicț. teolog., 66; Datcu, Dicț. etnolog., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
populare românești - Advocates in Great Britain of Romanian Culture, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: M. Gaster în corespondență, pref. edit., București, 1985; Romulus Felea, Avram Iancu în tradiția orală a moților, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1992 (în colaborare cu Ioan Felea); Poezii poporale din Câmpie, pref. Oliv Mircea, introd. edit., Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF, 1985, 35; Mircea Anghelescu, Corespondența Gaster, T, 1985, 8; Adrian Marino, Idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Bucovina. În noua situație Hurmuzăkeștii au înțeles că se putea interveni mult mai ușor dar acționând cu diplomație și subtilitate. Între anii 1862-1874, când Eudoxiu Hurmuzaki a ocupat în Bucovina funcția de vicepreședinte și apoi de președinte al Dietei, școlile poporale “au prins a se înmulți prin sate văzând cu ochii”. În anul 1861, numai 7 la sută din copii de vârstă școlară frecventau cursurile, dar în curs de 9 ani s-au înființat în această provincie de trei ori mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în revista „Familia”, care îi publică în câteva numere din 1866 și 1867 culegerea de folclor O nuntă în Ilișești. Tot în această perioadă adună doine și balade - o parte apar în „Familia” din 1868 - ce vor alcătui volumul Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese (1869). După absolvirea studiilor secundare s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, pe care o termină în 1875. În anii studenției interesul său pentru creația folclorică a crescut. Proaspăt absolvent, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a adunat aceste creații așa cum le-a auzit și că le-a publicat în forma lor originală. Cele două volume de balade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava, M. încearcă să surprindă în studiile lui principalele trăsături ale creației populare românești, înscriindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul și arta populară. Scrierile consacrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și pref. Paul Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Costache în comuna Oprea Cârțișora(Oprea Kertzisora) tractul presbiterial al Avrigului, Comitatul Făgărașului s-a pregătit după trebuință din obiectele de invețiement obligate pentru institutele pedagogice preparandiali și din tote acelea cu observarea normelor referitore la cualificațiunea invețiatorilor pentru scolele poporali ( Stat org. § § 13 și 122. punct 7, 8, și 12, Art de lege XXXVIII/1868) a depus cu resultat preste totuindestulitoriu esamenul riguros teoretic și practic, prescris pentru aspiranții la oficii invențiatoresci: acest consistoriu archiedecesan a aflat că numitul Ioan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oficii invențiatoresci: acest consistoriu archiedecesan a aflat că numitul Ioan Budac este indestulitoriu pregătit și mai considerând integritatea lui fisică și morală, prin acesta îl dechiară de cualificat pentru a pute fi instituit de invețiatoriu definitiv la ori carea scola poporala elementara a căreia limbă de instrucțiune este cea română. Dat în sedinția senatului scolariu al consistoriului archiedecesan ținuta in Sibiiu la anul 1886 luna Iuliu dioa 10. Presedinte L. S. Miron Rămânul Nicanor fratesium Archepiscop Secretariu Au mai urmat după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin luminarea sufletelor asupra marelui adevăr că drepturile naționale sunt condițiunea neapărat necesară pentru programul economic și cultural, pentru fericirea oricărui popor”. Pentru problemele cultural-literare se editează, în interiorul ziarului, „Suplimentul literar”, iar până în august 1911 se realizează săptămânal un „număr poporal”. La rubrica „Litere-arte-petreceri” sau „Litere-arte-științe” intră comentarii despre cărți noi, reviste, evenimente literare, artistice și culturale. Se tipăresc, de asemenea, studii de istorie, de istorie literară și de istorie a culturii. Ziarul promovează cele mai reprezentative scrieri românești, militând pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
interpretări critice, la care se angajează și reputați cercetători străini, precum francezul Jean Boutiăre, care scrie în 1930 "La vie et l'ouvre de Ion Creangă". G.Călinescu, în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent", modifică viziunea asupra scriitorului‖ poporal", "primitiv" și "instinctual", criticul asemănându-l cu Rabelais și cu Sterne și situându-l în rândul marilor clasici ai literaturii române, alături de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale și Ioan Slavici. Creangă este exponentul artei narative populare duse până la rafinament, alternativa în fața
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra materialului cules, ajunge la o clasificare a poeziilor populare (cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a acestor producții, păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
mai explicit, ca să înțeleagă toată lumea, Diploma de invețiatoriu, care arată clar că fiind indestulitoriu pregătit și mai considerând (ca ireproșabile) intregitatea lui fisică și morală îl dechiară de cualificat pentru a puté fi instituit de invețiatoriu definitiv la oricare scólă poporală elementară a cărei limbă de instrucțiune este cea română. Documentul poartă de data aceasta semnătura arhiepiscopului de Sibiu, Miron Românul, și este înregistrată la secretariatul școlii sub nr. 3728 din 10 ianuarie 1886. Și dacă la început, oamenii arătau o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
omului, primordial a copilului. Inteligent și sensibil, cu o timiditate exacerbată, marele pedagog a urmat cursurile colegiului Carolinum din localitatea sa natală. Crezând în puterile educației, așa după cum am afirmat, Pestalozzi achiziționează un teren la Neuhof, unde întemeiază o școală poporală pentru copiii abandonați. Aici, în afara scris-cititului și socotitului, se efectuau cu sprijinul copiilor lucrări agricole și se formau deprinderi meșteșugărești în rândul acestora. Odată cu fondarea Republicii Helvete (1798-1799), pedagogul primește din partea autorităților dreptul de a ridica o nouă școală, pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
degrabă unul formativ, respectiv un gen de fundament de valori culturale, un temei axiologic în formarea personală a fiecăruia. În domeniul didacticii, Popescu este cunoscut drept primul autor român al unui abecedar, ,, Întâia carte de lectură și învățătură pentru școalele poporale române”, un manual însoțit de numeroase îndrumări metodice, elaborat după așa-numita metodă analitică. Vasile Petri (1835-1905), autor a mai multor articole polemice în presa pedagogică din Năsăud și Deva, rămâne autorul a două lucrări pedagogice de căpătâi: Scriptologia sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]