330 matches
-
ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
română vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic, cu observațiuni filologice de Hugo Schuchardt [1877], Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Hașdeu 1879/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul ÎI, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana cea nescrisa. Studiu de filologie comparativa [1879], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1881/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Istoria limbei române, Partea I. Principie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la categoria autorilor de sonete și miniaturi, despre creația acestuia, critica lovinesciană apreciind că "se desfășoară în material nediferențiat estetic"21. Călinescu îl amintește în treacăt pe bucovinean, la categoria "alți poeți", ca autor de "versuri banale, uneori în stil poporan"22. În fine, o simplă menționare se alocă scriitorului N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
op. cit., vol. I, p. 256. 465 Ion Ghinoiu, op. cit., p. 95. 466 Marcel Olinescu, op. cit., p. 70. 467 Ibidem, p. 70. 468 Tudor Pamfile, op. cit., p. 456. 469 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 481. 470 S. Fl. Marian, Tradiții poporane române, pp. 85-87, apud Tudor Pamfile, op. cit., p. 422. 471 Ștefan Borbély, op. cit., p. 178. 472 Mircea Eliade, op. cit., p. 90. 473 Ibidem, p. 91. 474 Ibidem, p. 92. 475 v. Marcel Olinescu, op. cit., p. 167. 476 Elena Niculiță-Voronca, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de la o limbă la alta ponderea acestor baze, existînd și cîteva situații în care unele dintre ele nu sînt prezente. Ca limbă romanică, româna a moștenit cuvîntul popor (lat. populus) de la care a realizat derivate, de obicei, după modul străin (poporan, poporanism, poporanist), însă familia acestui cuvînt a fost completată îndeosebi prin elemente împrumutate din franceză și din latină: popula (< fr. peupler), popular (< fr. populaire, lat. popularis), popularitate (< fr. popularité < lat. popularitas, -atis), populariza (< fr. populariser), populație (fr. population, lat. populatio
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de Mihai Eminescu din perioada 18721873, poezii de Adrian Forgaci, P. Dulfu, Ioan Popșior, Filimon Taniac, Sever BeucaCostineanul, Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu I. Sbiera, proză semnată de: Elena Voronca, Nico Cărăuș, S. Fl. Marian (Drăgeii și cucu, tradiție poporană din Bucovina), Adrian Forgaci ( Concertul, nuvelă), anunțuri și reclamă comercială. * Almanah literar pe anul 1903 cuprinde: 1.Prefață; 2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nico Cărăuș, S. Fl. Marian (Drăgeii și cucu, tradiție poporană din Bucovina), Adrian Forgaci ( Concertul, nuvelă), anunțuri și reclamă comercială. * Almanah literar pe anul 1903 cuprinde: 1.Prefață; 2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu; Mihai Eminescu, patru epistole către părinții săi din anii 18721873; 6. Schițe din popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu; Mihai Eminescu, patru epistole către părinții săi din anii 18721873; 6. Schițe din popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate de dna Elena Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10. Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în Bucovina, majoritatea publicațiilor editâmd propriile calendare, noi oprindu-ne doar asupra câtorva cu titlul de exemplificare, ele, ca și Anuarele, putând constitui obiect de studiu distinct. * Calendarul de serviciu al funcționarului comunal (notar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi. Până la chemarea adunării poporane a Republicii Moldovenești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuirea de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicii Democratice Moldovenești este Sfatul Țării, alcătuit din împuterniciții tuturor organizațiilor democrației revoluționare ale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
târgurilor. Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldovenească o are Sfatul Directorilor Generali, care sunt răspunzători numai înaintea Sfatului Țării. Înfățișând voința noroadelor trăitoare pe pământul Republicei Moldovenești, Sfatul Țării are în vedere: 1. Să cheme în timpul cel mai scurt adunarea poporană a Republicei Moldovenești, aleasă prin glăsuire obștească, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită după sistemul proporțional. 2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte. Până la alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor - ca să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tuturor națiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câștigate prin revoluție și vestite prin Declarația Sfatului Țării de la 2 decembrie anul 1917. Îndeosebi Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obștești, care va hotărî desăvârșit rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicei noastre. În al doilea rând, Sfatul Țării și Sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
general, Zamfirescu nr. 71. 65 1918, martie 16/29, Kiev. Telegrama trimisă de ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință următoarele: Consiliul Miniștrilor Poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la Conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici 66 1918, martie 16/29, Chișinău. Notă de protest trimisă de guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainiene Sfatul Țării, Parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada Centrală și întreg poporul ucrainean, protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de auto-determinare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară că Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatânată la 24 ianuarie a.c. în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei că între Republicele Moldovenească și cea Ucraineană din momentul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri 67 1918, martie 16/29, Chișinău. Instrucțiuni date de guvernul Republicii Poporane Moldovenești și de Sfatul Țării, delegației care pleacă la Kiev pentru stabilirea raporturilor oficiale între cele două state 1. Delegația trebuie să ceară recunoașterea și garanția independenței complete a Republicei Moldovenești în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, între Prut, Nistru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu poate fi ruptă în folosul altui stat. 3. Întrucât Republica Moldovenească acordă pe teritoriul său naționalității ucrainene și celorlalte naționalități autonomie național-culturală personală, moldovenilor de peste Nistru trebuie să li se acorde aceleași drepturi în Republica Ucraineană. 4. Până la adunarea poporană, guvernul Republicei Poporane Moldovenești se bazează în întregime pe platforma anunțată în declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 și 24 ianuarie 1918. Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri Anghel Saligny 68 1918, martie 27/aprilie 9, Chișinău. Declarația oficială
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un oltean șef, da! și eram încântat pe atunci de volutele stilului său. Mai târziu a sombrat în autopastișă și în redundanță stilistică, plus că nu mai avea farmec, devenise veninos. Însă nu avea dreptate, chiar dacă opera cu aceeași prejudecată "poporană" reținută de tine. Nu avea cum să aibă pentru că, și aici voi face o parabolă care sper să-și placă, nu ajunge un tren să încapă toți poeții buni din Oltenia, dacă se suie de la Târgu Jiu ca să ajungă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a vizitat orașul Huși în 1661. În Vizitația apostolică în Moldova din 7 iunie 1661 semnala următoarele: „Huși [sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de lemn acoperită cu paie (!), 2 altare frumoase. Dacă ar avea preot <poporenii> l-ar ține bucuros. Copii n-a botezat fiindcă fusese săptămâna trecută un pater iezuit. Episcopie (Biserica episcopală Sf. Petru și Pavel, 1495, n.a.) schismatică cu 2 biserici, una de piatră. Biserica romano-catolică n-are nici un fel de bunuri temporale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au avut multe de povestit părinților. Și încă multe zile după aceea. CAPITOLUL X Școala Motto: Să punem la temelia școlii noastre Înțelepciunea clădită pe cele trei fiice ale sale, Credința, Nădejdea și Dragostea... (Andrei Șaguna) În lucrarea sa «Școala poporană din Făgăraș», cercetătorul C. Stan ne vorbește despre începuturile formelor de instrucțiune în școlile din Țara Oltului folosind foarte plastic cuvintele evanghelistului: «La început a fost Cuvântul, și Cuvântul era Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul». La început a fost biserica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în «Școala poporană din Făgăraș» Vitregia vremurilor a vrut ca ortodocșii, vreme de aproape 70 de ani să nu aibă vlădici. Abia în 1783 după ce aci a venit episcopul sârb Ghedeon Nichitici, Sibiul devine un important centru al ortodoxiei, așa cum Blajul devenise deja
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1990 (prima ediție : Editura Lumen, București, 1910). 8. Ioan Petru Culianu, „Reconstituiri În domeniul mitologiei românești”, dialog consemnat de Andrei Oișteanu, În Revista de Istorie și Teorie Literară, nr. 3, 1985, pp. 89-93. 9. B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni. Cărțile poporane ale românilor În secolul XVI, ediție Îngrijită și note de G. Mihăilă, Editura Didactică și Pedagogică, București, vol. II, 1984. 10. Alexandru Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920. 11. Dionisie din Furna, Carte de pictură, studiu introductiv de Victor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I (1959), vol. II (1960), vol. III (1962). 337. Adrian Păunescu, Iubiți-vă pe tunuri, Editura Eminescu, București, 1981. 338. Dumitru Hâncu, „Unele particularități ale evreilor din provinciile integrate. Evreii bucovineni”, În 236, p. 94. 339. Simeon Fl. Marian, Satire poporane române, București, 1893. 340. Dicționarul Limbii Române, tom VIII, partea a 2-a, s.v. „piază”, Editura Academiei, București, 1974. 341. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Editura Minerva, București, 1982 (prima ediție, Poezii poporale, Iași, 1852-1853). 342. Ion Ghinoiu, Obiceiuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]