265 matches
-
explicația faptului că cei mai mulți dintre creatorii provinciali dedicați localismului au rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ROMÎNEASCĂ" Revista Viața românească, apărută la Iași la 1 martie 1906, sub direcția lui C. Stere și P. Bujor, dar redactată de G. Ibrăileanu, adevăratul ei călăuzitor, aducea sub aparența unei orientări democratice gheriste un program naționalist. Preocuparea socială constituind "poporanismul" pornea ca și la Vatra din constatarea depărtării între clasele sociale, între literatură și națiune. Spre deosebire de Semănătorul, noua revistă refuză să "semene", adică să propage idei și forme pe înțelesul tuturor, precum își interzicea să idealizeze pe țăran. Ea își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată de Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comentatori ai romanului Desculț au Înțeles just deosebirea fundamentală dintre acesta și restul cărților inspirate, pînă acum, din viața satului românesc. Dar entuziasmul celor mai mulți față de noua operă s-a manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia formidabilă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestei din urmă sisteme". Asachi face, tot aici, și propuneri detailate: e de părere să se reînvie cuvinte din cărțile bisericești, din manuscrise, și să se ia cuvinte din limba populară. Așadar, parcă ne-ar vorbi Russo; nu lipsește nici poporanismul. Dar imediat cere alungarea cuvintelor străine, "deși vechi în limbă", căci... abuzul vechi e tot abuz. Ba, încă, recomandă modul cum s-a format limba literară grecească modernă, care, zice el, va produce "capodopere". (Se știe ce "capodopere" a produs
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară, pentru țărănime, care, singură, o vorbea așa, vine din adâncul lui poporanism. C. Negruzzi a vorbit și el de literatura populară o dată în Dacia literară și altă dată în Scrisori, unde a colectat o sumă de proverbe (în care, nu-i vorbă, pune în gura poporului cuvinte ca: intrigi, caracter etc.), dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reacționarismului, se sprijină mai mult pe "trecut", iar pe țăran numai întru cât acesta e un simbol al trecutului. C. Negruzzi a fost mai raționalist în privința limbii, pentru că a fost mult mai puțin poporanist decât A. Russo. Această lipsă de poporanism este încă o notă care apropie pe C. Nerguzzi de dl Maiorescu 3. 1 Ibidem, p. 359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
c? nici un individ nu trebuie s? renun? e la identitatea lui de dragul na? iunii. �n perioada aceea, Iorga a avut c�teva contacte cu mi? carea populist? larg r? sp�ndit? �n Rom�nia, considerat? echivalent? cu aceea a narodnicilor ru? i � Poporanismul. Că s?? i g? sim originea (că �n at�tea alte cazuri �n Rom�nia), trebuie s? privim peste Prut. Nu este de mirare faptul c? unul dintre cei mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?? i g? sim originea (că �n at�tea alte cazuri �n Rom�nia), trebuie s? privim peste Prut. Nu este de mirare faptul c? unul dintre cei mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care muncitoreasc? nu avea vreun sens f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era de acord cu no? iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea cre? rîi uni fel de �Realism na? ionalist�61. Ideile politice ? i scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: �Poporanismul nu?? i are sensul �n acest domeniu�. Pentru c? nimeni nu poate ridica masele prin literatur? ? i �dac? exist? ceva care poate �ndeplini sarcina de a le ridică, acesta este numai na? ionalismul, dat fiind c? , �nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea cre? rîi uni fel de �Realism na? ionalist�61. Ideile politice ? i scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: �Poporanismul nu?? i are sensul �n acest domeniu�. Pentru c? nimeni nu poate ridica masele prin literatur? ? i �dac? exist? ceva care poate �ndeplini sarcina de a le ridică, acesta este numai na? ionalismul, dat fiind c? , �nt�mpl? tor, o na? iune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care uzează de formalizare, instituirea unor convenții, clasificări și instituționalizare. Al treilea tip ideal al modernității este Întemeiat pe specificitatea identității culturale și a fost construit de teoreticienii ,,formelor fără fond” (Titu Maiorescu, M. Eminescu, N. Iorga, C. Rădulescu-Motru), ai poporanismului și țărănismului (C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, Dem. Comșa). În consens cu ideile romanticii germane, narodnicismului rusesc, literaturii agrariene europene, această orientare reprezintă o critică a modernității liberale și neoliberale și o centrare pe solidarități specifice, culturale, etnice, naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început (simbolismul, de pildă). Literatura tipărită aici beneficiază rar de nume sonore, cum sunt colaborările, sporadice, ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu. În articolul Pe cărări drepte, Marin Dragnea aduce elogii poporanismului și sămănătorismului, dezavuând energic modernismul („nu putem accepta exagerațiile noului curent”). Apar traduceri din Jókai Mór, Ady Endre, Edgar Allan Poe. Mai colaborează V. Ilea, Ion Chelcea, Angelo Stătescu, N. Batzaria. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu înregistrarea aproape mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 39 Denumire peiorativă dată de reprezentanții și mentorii "tinerei generații" interbelice (Radu Dragnea, Pamfil Șeicaru, Petru Marcu-Balș, Sorin Pavel, Pavel Sterian, Vasile Băncilă, Emil Cioran, Mircea Eliade etc.) spiritului raționalist-criticist al Junimii, al postmaiorescianismului, al poporanismului și al "zarifopolomaniei" (Petru Marcu Balș, Pârvan și filozofia statului, în "Gândirea", nr. 4, 1928, p.117, apud. Constantin Trandafir, op. cit., p.28.) 40 Este de reținut precizarea lui Ion Bogdan Lefter legată de imprecizia și inadecvarea sintagmei "generația '80
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și formând un cerc de intelectuali strâns uniți în jurul revistei, C. Stere a reușit să deschidă în mișcarea culturală a Iașilor o epocă de însuflețire și de prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Mihai Carp, Gh. Kernbach și N. Quinezu -, pe a cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la lumină studii, articole și comentarii pe teme economice, sociale și politice (Social-democratism sau poporanism?, Neoiobăgia d-lui Gherea, „Foametea constantă” și chestia agrară, Organizația locală, Fischerland, Țară de latifundii, Piemont românesc?, Formarea latifundiilor, „Pentru ce s-au răsculat țăranii”, Pe terenul principiilor...), câteva eseuri de critică literară (Cântarea pătimirii noastre..., Petroniu veacului al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și nenorocite ale poporului nostru (totalitatea claselor muncitoare și producătoare)”, de un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată cu observația că poporanismul „e mai mult un sentiment general, o atmosferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată cu observația că poporanismul „e mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”. În altă parte formulează și postulatul caracterului național al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile operează și comentariile referitoare la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal, relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu „blestematele chestiuni”, evoluția de la marxismul ortodox la poporanism, în aprigă dispută cu diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de cele mai diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Chișinău, 1990-1991; ed. I-III, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1991-1993; Scrieri, îngr. și introd. Z. Ornea, București, 1979; Preludiu. Pagini de presă, îngr. Vasile Badiu, Chișinău, 1989; În viață, în literatură..., îngr. Vasile Badiu, Chișinău, 1991; Social-democratism sau poporanism?, îngr. și pref. Mihai Ungheanu, postfață Ilie Bădescu, Galați, 1996; Singur împotriva tuturor, îngr. Alina Ciobanu, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Christian, „În voia valurilor” de C. Nistrul, „Mișcarea”, 1912, 157, 158; Pamfil Șeicaru, „În voia valurilor”, VRP, 1916, 8; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]