564 matches
-
și marilor comercianți. Victor Antonescu motiva această situație prin faptul că băncile mari și angrosiștii se aflau în contact direct cu străinătatea, căci „băncile mari, care au credite în străinătate, aduc în țară capitaluri pe care le răspândesc la toată populațiunea țării”, în timp ce angrosiștii „aduc mărfurile care se dau la diferiți comercianți în detaliu”. Deși, după cum remarcaseră membrii opoziției, această măsură avantaja marile bănci și marii comercianți și proteja stocul Băncii Naționale, prin acordarea moratoriului general, nu au fost voturi contra
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Preot, au fost „262 intrați în cursul exercițiului” și alți 27 arestați ă fără îndoială și de prin comuna Giurgioana. Județul Tecuciu avea atunci 76 „școale” comunale rurale din care 64 mixte cu 67 învățători și „12 învețetoare” la o „populațiune” de 108.673 suflete. Cultul era ortodox în cele 162 biserici (funcționau 142). Evoluția populației SATULUI, n-a fost nicicând spectaculoasă, sub cifra de 100 mai întotdeauna, ca să nu vorbim și de azi. În 1877 pe lângă biserica Sf. Voievozi (cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
două culori ale Capitalei păreau a fi avut "un caracter sporadic". Dar, conchidea Glück, chiar "în cazul când, ferească Dumnezeu!, s-ar lăți această boală, bântuind ca epidemie orașul nostru, atunci sunt încredințat că se găsesc destule inimi nobile prin populațiunea Bucureștilor,... care se vor uni pentru formarea unui asemenea comitet, spre a combate și a stârpi această boală în Capitală"453. În 1865, epidemia s-a extins, din porturile de la vărsarea Dunării, către alte zone din țară, semnalîndu-se la București
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Bănie. Primele cazuri au fost constatate la 26 mai 1873, printre arestații din Penitenciarul Bucovăț. Chiar în ziua următoare s-au înregistrat câteva îmbolnăviri la orășeni. Infecția a căpătat curând un caracter epidemic, atingând totuși "numai partea aceea a populațiunii care, atât prin alimentațiune, cât și prin mijloacele celelalte de viețuire, era din cele mai sărace". Din cartierul Dorobănției, situat în partea de apus, "epidemia a luat un marș spre nordul orașului, din mahala în mahala, până ce a făcut succesiv
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspundea: sunt născut în timpul sau cu câțiva ani înainte de holera cea mare"478. La rândul său, doctorul D. Tatușescu constata cu surprindere, în 1910, că "holera, musafir, din fericire, rar al țării noastre, e mai cunoscută și mai temută de populațiunea cea mai nătângă decât scarlatina, febra tifoidă și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spune letalitatea] abia a întrecut 10%, cu toate că trupa a fost rău nutrită și obosită prin marșurile forțate, îngrijirea bolnavilor era insuficientă și lipsea ajutorul medical suficient... În astfel de împrejurări, mortalitatea trebuia să fie de peste 50%, cum era și în populațiunea civilă ( 5 700 de cazuri, cu 3 000 de morți); mortalitatea menționată de 10% (15 000 de cazuri, cu 1 600 de morți) nu se poate explica altfel decât presupunând că mulți bolnavi de alte boale ușoare au fost luați
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
militari izolați treceau Dunărea fără să se prezinte la punctele de supraveghere medicală". Direcția generală sanitară s-a văzut pusă în situația de a face repetate demersuri pe lângă autoritățile militare "spre a pune stavilă acestei practici, așa de dăunătoare sănătății populațiunii". Fără îndoială că un rol deloc neglijabil în propagarea holerei revine purtătorilor sănătoși de vibrioni, proveniți fie din foștii bolnavi declarați, fie din cei care fac forme inaparente de boală. Victor Babeș atrăgea atenția și asupra categoriei pe care o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu sine ura căsătoriei, iubirea desfrânării și beției, a băuturii de opium, uciderea copiilor (abortarea), astfel încît, deși condițiile de esistență sunt bogate, totuși nu sunt oameni în Statele Unite care să aibă în urma lor mai mult decât două generații. Toată populațiunea consistă din emigranți și din fii sau nepoți de emigranți. Strănepoți nu sunt. În a treia generație vine neapărata desecare și pieire. Omul apăsat aspiră, cel liber, într-o natură ca a Americei, ajunge adesea la culmea dorinților lui, acolo
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cât circulează mai repede cu atât mai multe mâni se pun în mișcare în unități de timp tot mai scurte și cu atât mai mult se produce. DEMOGRAFIE [SUPERFLUENȚA POPULAȚIEI] 2290 E foarte adevărat că orașele cele mari împiedică superfluența populațiunii, dar în care mod? Care e țesătura aceea de viață socială care consumă puterile și face pe oameni incapabili de reproducere? Bordelele și căsătoria sălbatecă consumă femeia, un lucru rău plătit și nopți petrecute în orgie consumă pe bărbatul din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
început foarte multă în această stare de lucruri, dar în urmă aceste simțiri se tâmpesc, indivizii încep a privi cu indiferență ideile morale, moralitatea decade și această decadență a spiritului e cauza accelerării 84 {EminescuOpXV 85} procesului de consumare a populațiunii. Spiritul literar al acestor epoce e corupt și ni se pare nouă atât de fad pe cât de fade le par și lor scrierile clasicilor și-a moraliștilor mai vechi. Călcîndu-se // din principiu cele ce pentru noi treceau de bune și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acesta a consumărei l-a analizat prin politica sa internă Napoleon III, nu fiindc'o voia, ci fiindcă trebuia, și a avut și geniul de-a recunoaște că trebuie să facă astfel. [... ] - imperatorul consumări superfluenței populaționiste, [... ], a acelui plus al populațiunii destinat de a se stinge fără de urmă de pe fața acestui pământ. Acest laisser vivre al împăratului era dictat * de înțelepciunea Senatului roman, care căuta * diferite mijloace pentru a distruge acest plus al populațiunii. Cel mai mare păcat al oamenilor e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
consumări superfluenței populaționiste, [... ], a acelui plus al populațiunii destinat de a se stinge fără de urmă de pe fața acestui pământ. Acest laisser vivre al împăratului era dictat * de înțelepciunea Senatului roman, care căuta * diferite mijloace pentru a distruge acest plus al populațiunii. Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi în față ș-a recunoaște adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el folosește. Thiers, Gambetta, Faure au frică de a recunoaște îndreptățirea cestiunilor soțiale. Victor Hugo
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceste orașe mari, mașini uriașe ale distrugerii generațiunei, are câte un fluviu care îneacă în undele sale adânci și fără răspuns simțirea adevărată și neputința de a fi realizată în asemenea stare de lucruri - desperarea! Înmulțirea sau mai bine numărul populațiunii și raportul dintre acesta // și suma mijloacelor de hrană, iată izvorul tuturor cestiunilor din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase și suma de mijloace materiale destinată subzistenței lor (romînii și amploaiații). Însuși blazarea și corupțiunea simțirilor se naște din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
raportul dintre acesta // și suma mijloacelor de hrană, iată izvorul tuturor cestiunilor din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase și suma de mijloace materiale destinată subzistenței lor (romînii și amploaiații). Însuși blazarea și corupțiunea simțirilor se naște din înmulțirea populațiunei. Oameni puțini pe un teren dat își pot susținea nevestele, rezultă simțirea castității și a căsniciei, oameni mulți, ce nu le mai pot susține, ce așteaptă de la ocazie împlinirea fireștilor lor înclinări, pierd această simțire. Este natural apoi ca această
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
predispuse de a se abate. De aici apoi datează degenerarea beletristicii, care în masa // ei se conformează totdeuna cu timpul. ["POPULAȚIONISTICĂ"] 2257 Întrebuințare la istoric, la populaționistică după Malthus. [CREȘTEREA POPULAȚIEI] 2267 Oare în momentul în care populația Germaniei crește, populațiunile altor țări nu vor fi scăzînd? La noi de es. în unele județe, unde pământul a fost secătuit, ea scade; în cele unde pământul aluvial al Dunărei e încă vergin ea se urcă. {EminescuOpXV 86} {EminescuOpXV 87} ISTORIE [O PROBLEMĂ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
între barbari, spune Densusianu, ei erau peregrini și limba lor peregrină”. „Limba barbară era cu totul diferită de limba așa-numită peregrină (peregrinitas). După ideile autorilor romani, limba barbară era o limbă negramaticăală, o limbă rustică, pe care o vorbeau populațiunile autohtone din celelalte provincii ale Europei, Africii și Asiei, de aceeași origine națională cu romanii. Quintilian, continuă autorul, face deosebire între limba rustică și limba peregrină: pe cea dintâi o atribuie barbarilor, iar pe a doua grecilor. Tot astfel scrie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
jos, Άριμοι, cum îi numește Homer și Hesiod; sciții numiți mai înainte aramaei; locuitorii cei vechi ai Germaniei barbare, hermiones și alamannii; aremorici din Aremorica sau Aquitania și din colțul de nord-vest al Galiției; volcae arecomici dintre Pyrenei și Rhodan; populațiunile mai vechi ale Italiei, în fine turditanii, tarroconii și lusitanii din Hispania”. Populația arimică sau prisc-romană venise, după cum se vede, prin sud și ceva mai devreme: când unele triburi ale latinilor barbari (prisci latini, latini veteres, albenses populi), „au trecut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu puteau fi disidenți sau bicicliști, că ne-am săturat, deoarece stăteau cu adevărat prost cu sănătatea, totuși așa au fost prezentați, drept opozanții fostului regim. Cochetele bărcuțe de hîrtie ce-au plutit pe apa insurecției lor mintale au bucurat populațiunea română, harnică și electorală. E-te, bă, ăștia era curajoșii! A rîs lumea ca la balamuc, că asta și era, mai ales cînd l-au auzit pe individul acela mai slab ca niciodată care-a mărturisit c-a fost „păzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prorocului si-i pune în gură porunca de a încheia pacea. Sigur însă că într-un oraș așa de mare ca Constantinopolul, unde se-nvîrtește un amestec din toate popoarele Europei și din multe ale Asiei, lumina e prea mare pentru ca populațiunea de jos să mai creează în aparițiunea prorocului. Deci sânt esplicabile placardele îndreptate contra vieții lui Mahmud-Damat. Până când armatele turcești vor mai avea perspectiva unei împrotiviri cu folos până atuncea gloatele fanatizate ale Bizanțului vor fi contra păcii. [4 noiembrie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țăranii, mici și mari, căci, la urma urmelor tot țărani suntem, noi băștinașii din țările acestea suntem străini cari vindem țara cui ne dă mai mult pe ea. Liberalii sunt smântâna și temeiul României, noi suntem niște rămășițe din vechile populațiuni autohtone, cari nu merită să fie băgate în seamă. De! iertați-ne, boieri, Arionești și Cărădești, că ni s-a părut și nouă biet că trăim în țara noastră ai avem de zis o vorbă. Iertați-ne pentru că nu băgasem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult decât a scrie neortografic și a încurca slovele tipărite pe hârtie fără a ști ce zice într-însele. A administra? Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înrudire între aceste popoare. Originea susținută de români de la coloniști soldați din Italia e un fantom, căci războaiele civile depopulase Italia însăși încă înainte de Traian și e istoric constatat(? ) că, spre a coloniza țările de la gurile Dunării, s-au luat populațiuni semitice (? ) din Asia Mică, din Siria ș. a. Dacă românii ar avea cuvânt să-și deducă originea de la coloniștii romani, atunci ar fi înrudiți prin sânge cu italienii, ci cu jidanii (? ). D.. Fligier polemizează contra lui Mommsen și a altor învățați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putea deduce numai un singur lucru. La popoarele din Dacia, neesceptînd pe cel român, trebuie să se afle urme de fonologie dacică. [13 ianuarie 1878] DIN VEACUL AL ZECELEA Șesurile dintre Volga, Nistru și Prut au fost totdauna bogate în populațiuni războinice și neliniștite cari, negăsind piedici până în Carpați și până în Balcani, părăseau locuințele lor și porneau in lume spre a cuceri alte țări. Istoria Daciei vechi după colonizare consistă {EminescuOpX 39} aproape numai din călcările roiurilor de popoare din răsărit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînia? Argumentațiunea sa pare solidă pentru cei ce nu cunosc cestiunea, atitudinea sa pare binevoitoare României și povețile sale părintești: Le seigneur Jupiter sait dorer la pilule. Mai întîi stabilește că Basarabia a fost cucerită de ruși în 1812 de la populațiunile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, și că. în 1856 ea n-a fost dar restituită legitimilor săi proprietari. {EminescuOpX 50} Atâtea cuvinte, atâtea erori istorice. Basarabia in 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese alipită în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avea drept s-o cedeze la acel ce nu avea drept s-o ia. În nici un caz n-a fost cucerită, căci Rusia, atuncea chemată îndărăt de invaziunea napoleoniană, se retrăgea în grabă, și încă si mai puțin cucerită de la populațiunea musulmană-tătărască locuind sub corturi. Se poate ca în sudul Basarabiei, precum în Crimeea și sudul Rusiei, precum în Dobrogea, să se fi aflat pe atunci câteva pâlcuri de bandiți nesupuși, tătari musulmani ce înfruntară autoritatea guvernelor regulate ale acestor localități
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]