406 matches
-
atâtea ori, teleologic: construirea fundației pentru comunismul de mâine. În plan intern, cultul personalității lui Ceaușescu reflecta grandomania, ambițiile nemăsurate și dorința de putere totală a acestuia asupra trecutului, prezentului și viitorului României. Componenta romantică a cultului iese în evidență: portretizarea lui Ceaușescu în erou aflat în continuitate cu legendari voievozi ai principatelor române, mulțimi întregi desfășurându-se în spectacole coregrafice de proporții cu ocazia evenimentelor principale sărbătorite de către regim: 23 august, 1 decembrie, 26 ianuarie, 7 ianuarie (zilele de naștere
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vedere: a) rezumarea unui text prezentat candidatului; ... b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schița, nuvelă, român, comedie (cerințele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare) - sau la prima vedere; ... c) argumentarea apartenenței unui text la un gen și/sau la o specie literară (basmul, schița, nuvelă, românul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia); ... d) analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate). ... B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere): a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) și a mijloacelor/a procedeelor de portretizare; ... b) precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului și a semnificației acestora; ... c) ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvențe/situații din text; ... d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
mijloacelor/a procedeelor de portretizare; ... b) precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului și a semnificației acestora; ... c) ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvențe/situații din text; ... d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relațiilor dintre personajul indicat prin cerință și alt personaj/alte personaje din opera/din text. ... C.
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată, în care își găsesc loc procesele de conștiință pentru fapte de a căror comitere nu este singurul responsabil, dimpotrivă, Moțoc, ferocis ac turbidi igenii vir (bărbat de o natură sălbatică și furtunoasă), așa cum este descris în biografia de epocă
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
conduitele de exprimare erotică umană, au marcat stilurile de viață ale oamenilor și ale comunităților din timpuri îndepărtate până în contemporaneitate. Lucrarea de față prezintă, selectiv, o incursiune într-o lume specială, fascinantă, seducătoare, aceea a curtezanelor și a pseudocurtezanelor prin portretizări ale divinităților mitice reprezentative, ale figurilor legendare, ale persoanelor cu existență istorică reală. Am completat tabloul curtezanelor și al pseudocurtezanelor ca individualități cu categorii colective, practicante ale relațiilor sexuale multiple interesate: sacre și ritualice, concubine și cadâne în harem, curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei, dar și a micuțului personaj, care nu s-a desprins încă de copilărie: fetița orfană de șase ani, care bate sfios la ușa bunicuței Dobrița. Ușurința portretizării narative este un element al stilului Verei Crăciun, alături de cel al descrierilor riguroase, cu ajutorul închipuirii, a cadrului de desfășurare a evocării, dar și o anumită dexteritate de a intra în psihologia personajului . Toate acestea vestesc o prozatoare care, va putea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
exprimat în dezbaterile critice de la 1890, dezbateri intensificate în primul deceniu al secolului al XX-lea. Încercarea de a aplica tehnica scrierii romanelor în jurnalism nu era nouă, și înainte de 1890 au existat exemple precum încercările lui Lafcadio Hearn de portretizare a vieții afro-americanilor în zona inundabilă din Cincinatti, scrierile lui Mark Twain, Life on the Mississippi și Innocents Abroad 36, și memorialistul de călătorii Charles Dudley Warner, un autor astăzi în cea mai mare parte uitat care a scris împreună cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
folosește un punct de vedere util în examinarea demarcației pozițiilor critice, nu numai pentru că era și critic și romancier dar și pentru că era nonficționist, ale cărui memorii trec des granițele spre jurnalismul literar narativ. Nonficțiunea sa este direct îndreptată înspre portretizarea universului social și cultural, asemeni jurnalismului literar narativ, care și el este direcționat în interiorul lui în a se scrie singur. Pentru că la el se poate stabili o "conexiune biografică" între lucrările sale nonficționale și cele de critic atunci când examinăm "importanța
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație și de sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului ca proiecție subiectivă a spiritului uman, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
studenți. Potrivit lui Clegg & Guttmann, scopul proiectului a fost acela de a stabili o relație între universitate, Kunstverein și comunitățile respective. Analizând acest demers, Lorenz apreciază că, la nivel teoretic, proiectul propus de Clegg & Guttmann propune o extindere euristică a modelului portretizării din perspectiva portretizării comunităților. Preluând date ale contextului, se realizează un transfer al unor linii directoare (în special etice) dinspre genul portretizării către lucrul cu comunitatea respectivă. Plecând de la definiția portretului ca dispozitiv, care ar provoca și înregistra reacții, puse
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Guttmann, scopul proiectului a fost acela de a stabili o relație între universitate, Kunstverein și comunitățile respective. Analizând acest demers, Lorenz apreciază că, la nivel teoretic, proiectul propus de Clegg & Guttmann propune o extindere euristică a modelului portretizării din perspectiva portretizării comunităților. Preluând date ale contextului, se realizează un transfer al unor linii directoare (în special etice) dinspre genul portretizării către lucrul cu comunitatea respectivă. Plecând de la definiția portretului ca dispozitiv, care ar provoca și înregistra reacții, puse apoi la dispoziția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
demers, Lorenz apreciază că, la nivel teoretic, proiectul propus de Clegg & Guttmann propune o extindere euristică a modelului portretizării din perspectiva portretizării comunităților. Preluând date ale contextului, se realizează un transfer al unor linii directoare (în special etice) dinspre genul portretizării către lucrul cu comunitatea respectivă. Plecând de la definiția portretului ca dispozitiv, care ar provoca și înregistra reacții, puse apoi la dispoziția grupului care ar urma să reacționeze, Clegg & Guttmann identifică valoarea cognitivă a portretului ca bază a organizării gândirii identității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a organizării gândirii identității și subiectivității, în condițiile în care cei marginali nu au astfel de reprezentări. Simbioza care se formează între persoana care lucrează într-un anumit context și persoanele care trăiesc în acel context face ca dispozitivul de portretizare să nu îl recomande pe artist ca "lucrător social" ori ca pe un "expert", ceea ce ar presupune determinarea unei "false conștiințe", ci ca portretizator prin intermediul unei "opere de artă", care nu are un scop escapist. Considerate a face legătura între
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau exprimând personajul său "real""569, personajul din poveste, cu alte cuvinte. În ambele cazuri, continuă criticul, acest gen de criticism nu ține seama de Reagan-povestitorul: să nu uităm, povestea sa și rolul său în poveste sunt prezentate ca "o portretizare realistă și inteligentă a cursului normal și obișnuit al evenimentelor"570. De pildă, zice Lewis, este perfect normal, în logica narativă, ca Reagan-din-poveste să continue să critice, chiar pe parcursul unui întreg mandat, guvernul-din-poveste, personaj al poveștii în aceeași măsură ca
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
după orele de muncă, pînă noaptea tîrziu, pentru a putea prezenta lucrări la Întîlnirile de lucru ale membrilor asociației. Receptiv, prelua ideile și le aplica cu conștiinciozitate și Îndemînare, progresînd vizibil În abordarea cu real talent a sculpturii naïve, reușind portretizări expresive, utilizînd modalități de exprimare originale, cu conținut metaforic. Tenacitatea și dăruirea cu care s-a dedicat sculpturii au făcut posibilă o bogată activitate expozițională: - În 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, expune la Saloanele de Primăvară și Toamnă ale
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
pe verticala timpului); - sau în schimbare (pe orizontala acțiunilor, a concepțiilor etc.); b. static (corespunzător unui personaj simplu, schematizat); - sub unul sau doar câteva aspecte; - este surprins într-un loc și la un moment dat; - deci neevolutiv, fără transformări etc. Portretizarea 1. perspectiva portretizării: a. văzut dinăuntru; b. văzut din afară; 2. modalități de portretizare: a. directă: - de către autor; - de alte personaje; - autoportretizare; b. indirectă:din gânduri, fapte, atitudine, comportament; - din relațiile cu ceilalți (cu semenii); - din relațiile cu mediul (vestimentație
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau în schimbare (pe orizontala acțiunilor, a concepțiilor etc.); b. static (corespunzător unui personaj simplu, schematizat); - sub unul sau doar câteva aspecte; - este surprins într-un loc și la un moment dat; - deci neevolutiv, fără transformări etc. Portretizarea 1. perspectiva portretizării: a. văzut dinăuntru; b. văzut din afară; 2. modalități de portretizare: a. directă: - de către autor; - de alte personaje; - autoportretizare; b. indirectă:din gânduri, fapte, atitudine, comportament; - din relațiile cu ceilalți (cu semenii); - din relațiile cu mediul (vestimentație, obiectele care îl
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
corespunzător unui personaj simplu, schematizat); - sub unul sau doar câteva aspecte; - este surprins într-un loc și la un moment dat; - deci neevolutiv, fără transformări etc. Portretizarea 1. perspectiva portretizării: a. văzut dinăuntru; b. văzut din afară; 2. modalități de portretizare: a. directă: - de către autor; - de alte personaje; - autoportretizare; b. indirectă:din gânduri, fapte, atitudine, comportament; - din relațiile cu ceilalți (cu semenii); - din relațiile cu mediul (vestimentație, obiectele care îl repezintă, locuința, mobilierul etc.); - prin limbaj: 1. poziția socială, cultura, gradul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
locuința, mobilierul etc.); - prin limbaj: 1. poziția socială, cultura, gradul de inteligență etc.; 2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
înviora acțiunea, de a o dinamiza; - scopul său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață autentică; - asigură operei literare: (1) dinamism, (2) oralitate; (3) autenticitate; etc.dialogul este și un mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea replicii; 3. rapiditatea de gândire; etc.; prin felul de: 1. a fi; 2. de a gândi; 3. a se comporta; prin motivele intime ce pun personajele în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
oriental. Literatura Moldovei medievale ne-a transmis și unele tablouri psihologice. Uneori, ne surprinde plasticitatea unor descrieri (ca În caracterizarea ticurilor lui Petru cel Mare, „care cam arunca câteodată din cap”) (anonim). Alteori, ca În următoarea descriere, recunoaștem nucleul unei portretizări psiho-medicale: Constantin Mavrocordat „prea mic de stat și făptură proastă”... „cu căutătură Încrucișată și vorba Înceată, era om de-l Întorceau și alții”... dar „Îi era dragă Învățătura” (Miron Costin 8, 7). Începând cu secolul al XIX-lea, prin aportul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
sau exprimând personajul său "real""569, personajul din poveste, cu alte cuvinte. În ambele cazuri, continuă criticul, acest gen de criticism nu ține seama de Reagan-povestitorul: să nu uităm, povestea sa și rolul său în poveste sunt prezentate ca "o portretizare realistă și inteligentă a cursului normal și obișnuit al evenimentelor"570. De pildă, zice Lewis, este perfect normal, în logica narativă, ca Reagan-din-poveste să continue să critice, chiar pe parcursul unui întreg mandat, guvernul-din-poveste, personaj al poveștii în aceeași măsură ca
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai bine cultura civică atât de invocată ca resursă politică. Așa cum arată Daniel Barbu (2005a), în ciuda unor nuanțe, "rămâne însă clară tendința unor (asemenea) considerații și comentarii de a separa și de a opune două Românii extreme, oarecum ideal-tipice, fără portretizarea cărora nu pot fi surprinse nici tipurile sociale intermediare. Prima ar fi ilustrată de versiunea postcomunistă a lui homo oeconomicus, de un cetățean în plină maturitate, din ce în ce mai european și tot mai deprins să lamineze și să pună la îndoială ierarhiile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
E); Iubire (PD), pp. 214, 249. 76 Numim (PD), p. 325. 77 Atât de transparentă (E), p. 130. 78 Inexistent (E), p. 126. 79 Din nou acum (PD), p. 231. 80 E, p. 97. 81 Vorbind - în "Filosofia peisajului" - despre portretizarea naturii în peisaj, N. M. Tarabukin subliniază faptul că peisajul reprezintă o imagine prin care se dezvăluie în natură prezența divină: "Ca formă religioasă a picturii, peisajul este chemat să arate sub formă artistică sfințenia potențială a chipului naturii: ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]