274 matches
-
zbor, cu o ușa automată și cu o cușcă de prindere, care poate fi așa de mare, încât să servească drept volieră pentru baia de soare a porumbeilor în timpul când aceștia nu sunt liberi. În cazul porumbeilor de agreement, interiorul porumbarelor se împarte în două părți:un compartiment pentru porumbeii de prăsilă și altul pentru tineret. În cazul porumbeilor de zbor, porumbarul este compartimentat în 3 încăperi și anume, pe lângă cele două încăperi sus-menționate, una este rezervată stolului de zbor. Alături de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
volieră pentru baia de soare a porumbeilor în timpul când aceștia nu sunt liberi. În cazul porumbeilor de agreement, interiorul porumbarelor se împarte în două părți:un compartiment pentru porumbeii de prăsilă și altul pentru tineret. În cazul porumbeilor de zbor, porumbarul este compartimentat în 3 încăperi și anume, pe lângă cele două încăperi sus-menționate, una este rezervată stolului de zbor. Alături de porumbărie și despărțit de ea se instalează un volier special pentru porumbeii bolnavi. În porumbare se construiesc locuri de odihnă pentru
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
tineret. În cazul porumbeilor de zbor, porumbarul este compartimentat în 3 încăperi și anume, pe lângă cele două încăperi sus-menționate, una este rezervată stolului de zbor. Alături de porumbărie și despărțit de ea se instalează un volier special pentru porumbeii bolnavi. În porumbare se construiesc locuri de odihnă pentru porumbei sub formă de scânduri de dormit și bețe de odihnă, iar în compartimentul porumbeilor de prăsilă și boxe de împerechere și de clocit.Boxele de împerechere reprezintă lădițe lungi de un metro, largi
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
puilor. Boxel astfel construite în compartimentul porumbeilor de prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu 20cm Rasele de zbor se cresc în libertate, iar cele de carne și de agrement în voliere instalate în față porumbarului sau a boxelor de clocit, făcute din pânză de sârmă prinsă de un cadru metallic sau din șipci de lemn, închise din toate părțile, având o capacitate de aer suficientă numărului de porumbei care vor fi crescuți în ele. Pentru
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
rândunică. Cei trei stâlpi de susținere principali cuprind între ei poarta mică și poarta mare, deasupra au o grindă frontală care le leagă și care este fixată de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar pentru a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), iarba-surzilor ("Saxifraga paniculata"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), căldărușa ("Aquilegia nigricans
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
față către stradă, pe trei stâlpi de stejar dur, așezați într-o linie dreaptă de șapte-opt metri, este așezat un acoperiș relativ jos și îngust acoperit cu șindrilă de brad, pe a cărui lungime sunt lăsate găuri de intrerare în "porumbarul" din interior. Între cei doi stâlpi mai apropiați se află poarta mică pentru intrarea oamenilor pe jos. Iar între cele două coloane mai îndepărtate se găsește poarta mare pentru intrarea căruțelor. Fața porții dinspre stradă este acoperită pe toată întinderea
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
pe jos. Iar între cele două coloane mai îndepărtate se găsește poarta mare pentru intrarea căruțelor. Fața porții dinspre stradă este acoperită pe toată întinderea sa cu ornamente sculptate în lemn, la fel și piesele de legătura care alcătuiesc baza porumbarului. Plecând de la baza stâlpilor, aceste ornamente, vopsite de obicei în roșu, verde și albastru, reprezintă stilizat lujere, frunze de trifoi și de palmier, lalele, crini, ciorchini de struguri aranjate pe așa numitul "Pom al Vieții" "(Életfa)", iar în spațiile de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
rapid înconjurată. Cei 147 de supraviețuitori au fost împușcați la 28 mai 1871, în fața peretelui care a luat apoi denumirea de perete al federaților, în partea de sud a cimitirului. Abia la sfârșitul secolului, în 1894, au început lucrările la porumbar și crematoriu, concepute în 1886 de Jean Camille Formigé în stil neo-bizantin. Ansamblul a fost finalizată abia în 1908. În 1895 este instalat în cimitir Monumentul morților de Albert Bartholomé, achiziționat de orașul Paris la Salonul Petit Champ de Marș
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: clopoței ("Campanula rotundifolia ssp. polymorpha"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), sclipeți ("Potentila erecta"), șuvară
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile) în luminișuri și tufărișuri și rarități floristice în zonele de pajiște. Din varietatea vegetală aflată
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
culoare. Camerele locuibile sunt dotate cu șeminee monumentale și bogat mobilate în stilul secolului al XVIII-lea. Domeniul cuprinde o pădurice care a fost readaptată în 1996 de către peisagistul Joelle Weill, un hambar cu presă datând din 1808 și un porumbar. O moară de vânt a fost atașată domeniului, care a fost dărâmată în 1956 și reconstruită în 1976.
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița ("Epilobium hursutum"), salată iepurelui ("Mycelis muralis"), opaița ("Melandrium rubrum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), precum și mai multe specii de orhidee (specii din familia "Orchidaceae"). Fauna
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]