338 matches
-
omului, ba îl însoțește și dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură, și în el ura trăia mereu, ca un cui ruginit, uitat în carne vie... Ploaia răpăia pe acoperișul cerdacului, aspru, poruncitor, ca niște ciocănituri grăbite la o poartă zăvorâtă. Ascultând pierdut, Apostol Bologa se pomeni deodată cu o întrebare înfricoșătoare, pe care știa deslușit că a purtat-o în suflet toată viața, fără să o privească vreodată drept în față, ca și cum
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
geană albastră-luminoasă, vestitoare de soare nou. Apostol rămase un răstimp cu privirile obosite. Frânturi de gânduri îi răsăreau în creieri și se stingeau repede, netrebuincioase. Pieptul îi era greu de un simțământ nou și de o năzuință nelămurită și totuși poruncitoare... Îl însuflețea o poftă mare să îmbrățișeze lumea întreagă, să plângă de bucurie și să împartă lacrimile cu toți oamenii. Se sculă în picioare și întinse brațele, și deodată lacrimi îmbelșugate i se vărsară pe obrajii uscați, în vreme ce ochii și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu fața cenușie și uscată, fără mustăți și cu niște favorite sure. Lui Apostol i se păru cunoscut, dar nu-și amintea de unde. ― Ordin urgent de la excelența-sa! raportă plutonierul, salutând respectuos, cu glas moale și totuși aproape obraznic și poruncitor. Întinse un plic. Bologa se uită întîi la plic, apoi la plutonier și, gîndindu-se unde a mai văzut pe plutonierul acesta cu fața cenușie, zise: ― Aștepți răspuns? ― Da, domnule locotenent, răspuns foarte urgent! zise plutonierul mai poruncitor parcă și salutând
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aproape obraznic și poruncitor. Întinse un plic. Bologa se uită întîi la plic, apoi la plutonier și, gîndindu-se unde a mai văzut pe plutonierul acesta cu fața cenușie, zise: ― Aștepți răspuns? ― Da, domnule locotenent, răspuns foarte urgent! zise plutonierul mai poruncitor parcă și salutând din nou. Desfăcând plicul, Apostol nu se putu stăpâni să nu întrebe, nervos: ― Te-am mai văzut undeva pe d-ta, plutonier!... Unde servești, la ce birou? ― La pretura diviziei, răspunse plutonierul cu un zâmbet urât. ― Da
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
buze: ― Dumnezeu... Dumnezeu... Repetând același cuvânt cu nădejde fierbinte, i se coborî în suflet încrederea și-și zise, ridicând capul spre albastrul însorit al văzduhului: "De ce să mor?... Nu vreau să mor! Viața e doar... Viața!..." Și îndată simți nevoia poruncitoare să vorbească, să se dezmorțească și să arate că trăiește. Se uită înviorat la sublocotenentul amuțit și zise cu glas umed și cu ochii zâmbitori, parcă ar fi spus o veste de necrezut: ― Frumoasă vreme, așa-i?... Lumea-i totdeauna
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dumnezeu... Deși îi era gâtul uscat și în aer se încrucișau încă urmele glasurilor de adineaori, șoapta lui zbârnâi prelung în toate urechile și atrase asupra lui toate privirile, întrebătoare și nedumerite. Urmară repede alte întrebări, din ce în ce mai aspre și mai poruncitoare, care i se înfigeau în inimă ca niște gheare ascuțite și-l strângeau de gât să-l sugrume. Când simți că se înăbușe, tresări, îngrozit, galben la față. Gulerul tunicii i se păru un laț nesuferit. Cu o smucitură disperată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
au cinci iazuri, patru unu-n altul, al cincilea mai la o parte, pe alt pârâu. Lipa-lipa, lipa-lipa, picioare goale prin glodul drumului; zăngănit de căldări goale, clinchetul câte unei unelte de fier ciocnită de alt fier. Chicote. Și glasul poruncitor al lui Moș Iacob, premarele comunei: - Toată lumea merge cu mine, la astupat, la Curchi! Cine nu vine amenda-l mănâncă! - Ghini, Moșâiacob, ie-o mătale-nainte ș’ te-om agiunge noi din urmă... Ci zâceț, măi? Hă-hă-hăăă! - Sunteț niște tal’ari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
strada din spatele Universității nu a degajat nimeni zăpada căzută în noaptea precedentă, toată lumea are șosetele ude, mai puțin cei care trec rapid în jipane. Două fufe vorbesc la mobil, iar una dintre ele, cea mai platinată spune pe un ton poruncitor: ,,Ți-am zis că vreau doar Toyota Yaris?“. În același timp, aflu că la librăria Cărturești (la capătul străzii) s-a epuizat rapid volumul lui Matei Călinescu, Jurnal. Semn bun. Mirel 9 martie 2006 Ascult Modern Talking, melodia „Who will
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
8 zile cât dura recluziunea totală, Daniil și-a privit tovarășul, s-a scufundat în rugăciune, după care s-a așezat pe burtă, cu mâinile întinse, în semn de sfânta cruce cu trupul și i-a zis doctorului, blând și poruncitor: „Pune- te pe mine!” Doctorul s-a așezat cu spatele pe spatele lui, în aceeași poziție de Sfânta Cruce. — Doctore, nu mai spui nimic altceva, decât atât: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Și doctorul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pisici! Observ acum, când încerc să o fac, că nu-mi ies nici câteva rânduri. V-aș putea doar comunica faptul că Scămoșilă făcea tumba pentru musafiri! Ce înseamnă asta? Păi, când aveam vreun vizitator, îi spuneam cu oarecare aplomb, poruncitor: Scămoșilă, fă tumba pentru musafiri! Și dânsul, într-un fel indescriptibil, își lipea capul de podea, se da ușor pe o parte și ajungea să se întindă total, cu lăbuțele în sus, stând așa, nemișcat, ca să fie admirat, câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
căutare luase sfârșit". Sunt multe astfel de exemple, iar spațiul nu permite nici măcar enumerarea lor. 1 Charles, Morris, Signs, Language and Behaviour, Prentice-Hall, New-York, 1946, pp. 146-148. 2 Referitor la prescripție, la aplicarea unor norme. 3 Are caracter de injoncțiune, poruncitor. 4 Stephanos, Episcop de Nazians, Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica Ortodoxă, traducere Felicia Dumas și Adrian Dinu, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 45. 5 Vezi anexa 1. 6Apud, Valențele gândirii creștine și identitatea culturii românești, Interviu realizat de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
în hol și se plimbau de colo până colo. Se uitară la mine bănuitori când văzură că veneam de-afară. Nilă se apropie și mă luă. - Du-te nabii sus și stai acolo, îmi spuse aproape strigând, cu o voce poruncitoare, ca la noi în curte, când ceva trebuia imperios făcut, ca la o poruncă fatală, de care trebuia să asculți fără să înțelegi. Și această voce a lui, în care auzeam parcă pe tatăl nostru pe vreme de furtună, bă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să izbutesc nimic. Nervos, i-am cerut să-și scoată cerceii, ca să nu-mi mai distragă atenția. N-a vrut. Nu accepta să se despartă de ei. I-am cerut încă o dată același lucru, de data aceasta iritat de refuz, poruncitor. Ea a clătinat, îndărătnică, din cap. În clipa aceea am simțit că iau foc. Ce sculptor eram dacă nici modelele nu mă ascultau? M-am îndreptat furios spre ea și am întins mâna să-i smulg cerceii. Atunci m-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai necruțătoare ca justiția; ea nu iartă". Nu mai suportam frigul, femeile mutilate, nebunii, pe vecinul care chicotea și am mai băut o sticlă după care m-am întors acasă. L-am visat din nou pe Bătrânul. Mi-a zis poruncitor: "Te aștept, domnule sculptor". Mă așteptam să adauge: Nu mă sili să te aduc cu forța". Dar nu s-a mai auzit nici un cuvânt. Doar ochii mă fixau în continuare, reci, insuportabili. M-am gândit că visul acela era de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
foarte ciudată. Făcuse, din paie întărite cu crengi, un manechin de înălțimea unui om, căruia îi înfășurase în jurul gâtului un fular și dresa un câine uriaș să sară la gâtul manechinului și să-l sfârtece. "Ucide-l!", icnea el, scurt, poruncitor, și, în clipa următoare, câinele se năpustea de lângă picioarele lui, în salturi mari și negre, își înfigea colții în gâtul manechinului, tăvălindu-l la pământ. Apoi, cu ochii injectați de sânge și cu fire de iarbă atîrnîndu-i de buze se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cheamă fantoma tatălui și o convinge să apară. Ruga lui se îndreaptă spre zeul din Kamo: Fie și doar în vis îngăduie-mi să văd chipul celui ce mi-a dat viață. Fiul călătorise până în pădurea Ikuta, după ce o voce poruncitoare auzită în somn îi spusese: „Dacă vrei să-ți mai vezi tatăl, fie și numai în vis, pleacă de îndată spre pădurea Ikuta”. În piesă, shite nu intervine decât în partea a doua; el se ivește brusc în interiorul unei colibe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
spune că unul dintre detectivi o cunoaște. Fata se furișase până la pat și se prăvălise pe el. Zăcea acolo, ascultând Înfricoșată ciocăniturile de la ușă, care deveniseră adevărate lovituri de baros. Pe urmă s-a auzit vocea unui bărbat, furioasă și poruncitoare: - Deschideți, că vă spargem ușa! În intervalul de tăcere de după acest avertisment, Amory și-a dat seama că În cameră mai erau și alte lucruri, nu numai oameni... Peste forma ghemuită de pe pat și În jurul ei atârna un nimb, țesut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Fă cum zic eu, altminteri cred că te omor. A urmat Încă un moment În care cei doi s-au privit lung. Apoi Amory s-a dus iute la birou și, scoțându-și portmoneul, i-a făcut fetei un semn poruncitor. Dinspre Alec s-a auzit un cuvânt care suna a „penitenciar“. Pe urmă Jill și cu el s-au refugiat În baie, zăvorând ușa În urma lor. - Ai venit cu mine, i-a spus el sever. Ai fost cu mine toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nici pe ea, o, Doamne, N-o vom cunoaște-n veri și toamne. Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o mină De sfeclă și de nicotină în care sunt înmormântate Vieți de soră și de frate Tu, preschimbată într-o fermă în care-o mână dură, fermă Se vâră
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Se vâră pân’ la cot și-nhață Tot ce am muncit de dimineață Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o gară în care cine vrea coboară, Prin care cine vrea se plimbă Scuipând în datini și în limbă, Schimbată crud de minți demente în cruce de experimente: îți bat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
îți bat piroane-n mâni, picioare, Te stingi și parcă nu te doare, Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!” După simpozion, Grigore Vieru a plecat către Chișinău cu mașina parlamentului, cu care venise la Iași, Vitalia Pavlicenco. La simpozion dl. Grigore Vieru s-a folosit de ochelarii mei de vedere, întrucât pe
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
locul pe gât, între ureche și claviculă, unde-i plăcea s-o sărut, încet și apăsat - Vali intră fără să bată la ușă, speriindu-mă, căci începusem să mă palpez, rămase în picioare și emise, cu un accent mai mult poruncitor decât indignat: - Ai înnebunit de-a binelea! Schimbând tonul, piu piano ma resoluto, mă lămuri: după masă, ungurul și cei doi mongoli îl luaseră deoparte, în hol, într-o convorbire pe mare șest, ca între complici, îi povestiră cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fără scrupule, aventurieri temerari, flote și armate întregi stăteau la chermul și la comanda ei, era atenți la fiecare ordin, la fiecare capriciu al ei. Și, așezată într-o bucătărie amplă, în fața unui glob enorm, își comanda pe un ton poruncitor proviziile, trimitea după mirodenii de la multe mări distanță, de pe creste de munte și din deșerturi de dincolo de orizont, trimitea după mirodenii care existau doar în poveștile fantastice ale marinarilor și ale ghicitorilor. Trimitea după toate acestea și după plante ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
s-ar fi abătut deodată asupra lui toate întrebările: cum trăise nu fusese bine... Prin iscălitura asta, prin care el dădea tot, o să ducă și el altă viață? "Hai, bă, scoală-te de-acolo, s-a auzit atunci o voce poruncitoare. Ce faci, ai înțepenit acolo?" Tânărul om s-a ridicat brusc, s-a lovit cu genunchiul de masă și fruntea lui mare și albă ca hârtia întîi s-a împurpurat, apoi s-a făcut de o paloare mortală. Ce descărcări
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Tocmai acesta era ordinul pe care mă pregăteam să-l dau și eu, zise căpitanul. Consider că securitatea navei e în pericol și este de datoria mea să o apăr. Faceți loc! Dați-vă înapoi! Adăugă el pe un ton poruncitor. Îi trebuiră multe minute până să degajeze coridorul. Grosvenor era mulțumit de intervenția căpitanului. Dacă monstrul ar fi ieșit din cușcă și i-ar fi găsit pe oamenii aceia îmbulziți în fața ușii, ar fi putut să dea iama-n ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]