289 matches
-
să și-o tragă cu tine, prima dată după ani buni. Funcționează, Charles... — Dar rețeta e Îngrozitoare. Altă cale nu mai există? Ai putea să le predici, să devii Savonarola de pe Costa del Sol. — Am Încercat, răspunse Crawford, privindu-se posomorît În oglinda retrovizoare. Niciun Mesia nu se poate pune cu ora de siestă. Infracțiunea are o istorie respectabilă - Londra lui Shakespeare, Florența familiei Medici. Furnicar de crime, otrăvuri și strangulări. Zi-mi și mie o perioadă În care mîndria civică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu făcuse chiar nimic, dar avea dușmani în sat care vroiau să-l înfunde. Nu ține! Dovezi, fapte palpabile, martori nepărtinitori! Și respingea acuzația și îl achita pe inculpat, care nici el nu părea să fie o lumină, se uita posomorât la judecător și avea aerul că nu crede că verdictul acestuia va fi respectat și i se va da drumul să plece acasă; Știa el ce știa! Și dimpotrivă, condamnase un colectivist care furase porumb de pe câmp și îl apăra
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca o vită... Nu știu cât a durat și pe urmă, oaea, oaea... cu sughițuri, se îneca... ca un broscoi... Când mi-a arătat-o"... Matilda avu un gest, mai departe nu putea să spună ce-a simțit în clipa aceea. Se posomorî, era secretul ei... Și nu-l desvălui și începu să se identifice cu acest secret chiar din primele săptămâni, care urmară. Mă dădea la o parte de lângă pătuț, se apleca, lua fetița în brațe, nu știu ce-i făcea, o desbrăca, o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
doua zi i-am cerut audiență. I-am povestit totul, i-am spus că dacă mai e posibil să credem în oameni, atunci eu l-ași ruga să mă creadă și pe mine: bărbatul meu e nevinovat! El s-a posomorît: "Trebuie văzut de ce l-au arestat! O fi făcut vreo prostie!" Ce puteam să-i mai spun? "Înțelegi, tovarășă Matilda? O să mă interesez și ei o să-mi spună. Și dacă e nevinovat, și eu te cred că dumneata crezi, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-l dreagă chiar în scara asta. Mă reped să-l iau. Eram lângă Costaichie. Du-te, zice, dar ce drac de cismar ține el deschisă dughiana în seara de Revelion? Ține, ține, ciripește ea și o întinde. Costaichie se posomorăște. Amuțește. Și pe urmă odată îi cade fisa! Revelion, ora zece, parcă și lui i se întîmplase la un Revelion o chestie exact la ora zece. Vintilă, zice, hai la cismar, care dracu cismar, întreb, îl știu eu, zice, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scârțâia... Apoi liniște... apoi în această liniște începea să toace zgomotul rece, abstract, al mașinii de calculat... "Dumneavoastră, zisei, mi-ați pus pe birou o floare?" Ea tresări. Se ridică în picioare. "Vai de mine, zise, v-am deranjat?" Mă posomorâi. Timbrul vocii ei nu mai era incolor. Nu-mi dădui seama în acea clipă cum era de fapt, nu era însă verosimil și nici cu putință să fie așa cum era. Nu se putea să-mi răspundă cu o astfel de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neagră cu capușon, de sub care abia i se vedea chipul. Nu se deslipi de lângă ușă decât după ce gazda mea dispăru, "ça vous derange, zise cu timiditate, de recevoir une petite franciscaine?" Mă ridicai în pat în capul oaselor și mă posomorâi. "Vous n'êtes pas ni petite, ni franciscaine", mormăii și sării apoi și o întîmpinai. Capușonul și umerii îi erau uzi de ploaie. Fără să mă înseninez, ca în fața fetiței mele care ar fi făcut o poznă, îi descheiai șiretul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o fi cu toată lumea?" mă întrebai, în timp ce mă îmbrăcam cu însumi, gîndindu-mă desigur la cei care îi sânt apropiați, părinți, rude, prieteni... Și mi se aprinse un gând să aflu asta neîntîrziat. Nu mă mai uitai la ea și mă posomorâi, să nu-mi ghicească intensa bucurie pe care o simțeam observîndu-i cu priviri piezișe mișcările rapide și feline... și tăcui să nu-i mai aud glasul, în care, oricât ași fi fost de rece, nu descopeream nici o stridență care să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reapăru. "De ce ții chestia asta aici?" o întrebai. Da, știu, e oribilă, dar îi place mamei, am făcut-o când mi-am luat bacalaureatul..." "E funebră, zisei, arunc-o pe foc, așa arată tot ceea ce e excesiv și falsificat...'' Se posomorî auzind această judecată ea însăși excesivă (chiar așa, mama ei era atât de străină de înfățișarea adevărată a fiicei?), dar nu mai avu timp să-mi răspundă, părinții ei apărură și repetă ceea ce le spusese, pesemne, în odaia lor: "...am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
accentuîndu-l cu secreta ei ironie... "Ai să vezi, zise, ai să te convingi..." Să mă conving în ce sens? Că aveam eu dreptate, sau maică-sa? Ei ce i-ar fi convenit? Stătea lângă mine și mă uitai îndelung și posomorât spre peretele din față: genunchii îi erau, ca și în sala de cinematograf, lipiți unul de altul și îndreptați spre mine. "Uitați-vă", zise doamna Culala cu un glas parcă îndurerat vindicativ, desfăcând albumul. Și capetele noastre, al ei peste
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
punct un grup de derbedei?... fiindcă ăștia sânt și ei peste tot... O pereche a pățit-o o dată, lui i-au tras cu un alpănștoc în cap și pe ea au violat-o în fața lui. Tu peux supporter ça? Mă posomorîi: avea dreptate. Cine ar putea suporta așa ceva? Malheur! Ar urma despărțirea și suferința iremediabilă, pentru toată viața. "Și pe urmă, continuă ea cu însuflețire, nimeni nu ne obligă să stăm cu ei la taclale și să ne pilim în cabană
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu sânt curioasă fiindcă nu sânt învinsă." "O să mori, zisei eu atunci, fără să afli vreodată cate e salvarea celor învinși." "Bine, zise, nu vreau să mor până nu aflu care ar fi rodul reflexiilor tare adânci din închisoare." Se posomorâse. Se uita într-o parte, prinsă parcă brusc de acea catalepsie psihică a ei din care nu știam niciodată cum s-o scot altfel, decât prin mijloace violente și sincere. "Salvarea celor învinși, zisei: nici o speranță! Și continuai violent, în timp ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
da, exclamai, ce lungi sânt pregătirile tale!" "Sînt, îmi răspunse. Ce îți puteam oferi dacă veneam mai devreme?" "Nimic, zisei, chipul tău, ființa ta, privirea ta, surâsul, glasul tău minunat de altădată, toate acestea n-au însemnat niciodată nimic!" Se posomorî iarăși, se uită într-o parte. "Da, îmi spuse, n-au însemnat nimic! Au însemnat pentru tine! Dar eu, cu cu ce m-am ales din partea ta?! Ai contemplat vreodată această întrebare?" "E adevărat, nu! strigai. Aiurea, am fost obsedat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alt autor. Și-așa, povestea cu supraimprimarea secundă îți dă de gândit. Indiferent dacă sunt doi sau trei de Luchian acolo, ceva nu e în regulă; oamenii ăștia aveau ceva de ascuns.“ „Ca noi toți, de-altfel.“ Maria s-a posomorât și-a început să-și mănânce salata în tăcere. Nu-i plăceau incertitudinile, cu-atât mai puțin când veneau din partea mea. Aluziile o iritau, ca și vorbele spuse într-o doară. Ar fi dat orice să-mi umble prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ignorăm zilnic, mințindu-ne că ne e bine, că mergem înainte liniștiți, ca un cuplu voios și fericit. Eu la galerie, tu la facultate. Seara sub plapumă, fiecare cu somnul lui. Nici măcar nu ne mai culcăm la aceeași oră.“ Se posomorâse brusc, fără motiv, ca și cum ar fi înțeles în câteva secunde un adevăr pe care nimeni nu i-l mai spusese niciodată. Osciloscopul sărise de la resemnare la protest, acul indica valori primejdioase, de evitat. Răbufnirile Mariei erau rare, dar violente; uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ați îndrăgit. Poate, dacă apuc, vin chiar astăzi. Deoarece, vă spun sincer, și dumneavoastră mi-ați plăcut foarte mult, mai ales atunci când mi-ați povestit despre cerceii cu briliante. Chiar și înainte de cercei mi-ați plăcut, deși fața vă e posomorâtă. Vă mulțumesc pentru hainele și blana promise, deoarece curând voi avea într-adevăr nevoie de haine și de o blană. În momentul de față aproape că nu mai am nici o copeică. — Bani vom avea, vom avea diseară, vino! — Vom avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să spună (și deci să justifice) că e treaba bărbaților. Felicitări pentru logică! Și dumneavoastră, desigur, tot așa gândiți, nu? — Povestiți-ne execuția, o întrerupse Alexandra. — Tare n-aș vrea s-o fac acum... se fâstâci prințul și parcă se posomorî. Parcă nu v-ar lăsa inima să ne povestiți, îl înțepă Aglaia. Nu, n-aș face-o, pentru că mai adineaori am povestit despre această execuție. — Cui i-ați povestit? — Valetului dumneavoastră, când așteptam... — Cărui valet? se auziră voci din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ivan Feodorovici m-a sfătuit adineaori, spuse prințul. — Dacă-i așa, vă previn: feriți-vă de el; n-o să vă ierte faptul că sunteți cel care-i restituie biletul. Aglaia îi strânse prințului mâna ușor și ieși. Fața îi era posomorâtă, nici măcar nu zâmbi când îi făcu cu capul un semn de bun-rămas. — Imediat, numai să-mi iau bocceaua și plecăm, îi spuse prințul lui Ganea. Acesta bătu din picior nerăbdător. Era negru la față de furie. În sfârșit, ieșiră amândoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
extrem de ciudați!“ gândi prințul Ș. poate pentru a suta oară de când făcuse cunoștință cu ei, dar... lui îi plăceau acești oameni ciudați. Cât despre prinț, poate că acesta nu-i prea plăcea; când ieșiră la plimbare, prințul Ș. era puțin posomorât și parcă îngrijorat. Evgheni Pavlovici părea să se afle în cea mai bună stare de spirit, tot drumul până la gară le amuză pe Alexandra și Adelaida care aveau o predispoziție cumva deosebită de a râde la glumele lui, încât treziră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
forma unor pete vii. — Văd că mi-ați numărat și minutele cât am dormit, Evgheni Pavlovici, continuă el ironic. Toată seara m-ați fixat din priviri, am văzut eu... A! Rogojin! L-am visat chiar acum, îi șopti el prințului, posomorându-se și făcând semn cu capul spre Rogojin, care ședea la masă. Ah, da! schimbă el iarăși, subit, subiectul. Dar unde-i oratorul, unde-i Lebedev? Prin urmare, Lebedev a terminat? Despre ce a vorbit? E-adevărat, prințe, că dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un vis din pricina grozăviei de atunci... Pe urmă am început să studiez; trei ani n-aș fi venit aici... Deci, ai venit pentru ea? Ceva începu să tremure în vocea Aglaiei. — Da, pentru ea. Trecură vreo două minute de tăcere posomorâtă din partea amândurora. Aglaia se ridică de pe bancă. Dacă spui, începu ea cu voce nesigură, dacă și dumneata crezi că această... femeie a dumitale... e nebună, să știi că pe mine nu mă interesează fanteziile ei smintite... Te rog, Lev Nikolaevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
simplul fapt că nu au vrut să vină. Managerii magazinelor au fost făcuți responsabili pentru toți angajații care au lipsit, iar echipele cu participare nesatisfăcătoare nu și-au primit premiile lunare. Era ușor de observat că unii dintre manageri se posomorau cînd angajații lor nu se prezentau, așa cum li se ceruse. Am auzit o relatare despre o echipă de oameni de serviciu din tura de noapte de la un spital care își făcuseră un obicei din a dormi trei sau patru ore
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Ce putea fi mai pertinent În acest context? Bălosu a lovit În plin! El a folosit perfect datele contextului Împărtășit de el și Moromete pentru a-și atinge obiectivul actului de comunicare. Reacția celui din urmă este elocventă. Moromete se posomorî dintr-o dată. (Moromeții, p.6) 4.3. Interpretarea unui enunț Sperber și Wilson propun următoarele etape fundamentale ale procesului de interpretare: 1) reconstituirea/construirea ipotezei care să corespundă conținutului explicit al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în care se manifestă cu precădere fiecare dintre acestea și scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]