254 matches
-
Sussex) o condiție a locului de muncă a fost ca să nu aibă spațiu pentru soț sau copiii. Ca urmare, părinții săi au dus vieți separate deși nu au divorțat niciodată și nu au avut alte relații. Wells a eșuat ca postăvar dar și ca asistent chimist. După fiecare eșec se ducea la Uppark, unde își petrecea timpul la bibliotecă. Acolo citește lucrările multor clasici, incluzând "Republica" lui Platon și "Utopia" lui Thomas More. În 1883, șeful lui Wells l-a dat
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în anii 1700. În anul 2014 textilele erau al patrulea cel mai important produs de export al României după contribuția la
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic) situată în România, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Aria naturală „Stejerișul Mare” este situată în nord-vestul Masivului Postăvarul (între acesta și Depresiunea Brașovului), în partea sud-vestică a municipiului Brașov, (în latura vestică a cartierului Șchei), pe culmea "Stejerișul Mare", în imediata apropiere a drumului național DN1E, spre Poiana Brașov. Rezervația naturală cu o suprafață de 16,30 hectare
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
Postăvarul (arie naturală) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Muntele Postăvarul (1.025,50 ha). Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Muntele Postăvarul (1.025,50 ha). Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Muntele Postăvarul (1.025,50 ha). Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Rețeaua apelor de suprafață aparține în mare parte bazinului hidrografic
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Rețeaua apelor de suprafață aparține în mare parte bazinului hidrografic al Oltului. Situl Postăvarul prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 12 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi. Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
fierului și bronzului, prelucrarea fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
continuat după moartea sa să vândă ceasuri. După un timp vinde casa pentru a putea oferi copiilor săi o educație serioasă. Nikolaus Coulin și Rosa Mathias au avut patru copii, toți băieți, care s-au născut la Brașov pe strada Postăvarului de astăzi, Neue Spitalsgasse pe atunci. Aceștia au fost Arthur (n. 20 noiembrie 1869), Egon (n. 1871), Alfred (n. 1876) și Georg (n. în 1880, după moartea lui Nikolaus). Rosa Mathias, care a primit o zestre de nuntă generoasă care
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
pentru moarte”, un titlu alternativ fiind „Autobuzul”. Filmările au avut loc în perioada 27 iunie - 18 august 1977 și au durat 42 de zile, fiind realizate, în principal, la Câmpulung Muscel, pe valea Dâmboviței și a Dâmbovicioarei și în masivul Postăvarul. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
instituție de cultură înființată în 1879, aparținând Muzeului Național din Cracovia. Galeria deține cea mai mare expoziție permanentă de pictură și sculptură poloneză din sec. al IXX-lea, expuse în patru camere mari. Majoritatea colecției de astăzi la Sukiennice ("Hala postăvarilor") cuprinde cadouri de la colecționari, artiști și familiile lor. Muzeul Național din Cracovia a fost fondată în 07 octombrie 1879 prin decret al Consiliului orașului Cracovia după renovarea de doi ani lungi a Halei postăvarilor (Sukiennice) sub conducerea primarului Mikołaj Zyblikiewicz
Muzeul Sukiennice () [Corola-website/Science/329230_a_330559]
-
colecției de astăzi la Sukiennice ("Hala postăvarilor") cuprinde cadouri de la colecționari, artiști și familiile lor. Muzeul Național din Cracovia a fost fondată în 07 octombrie 1879 prin decret al Consiliului orașului Cracovia după renovarea de doi ani lungi a Halei postăvarilor (Sukiennice) sub conducerea primarului Mikołaj Zyblikiewicz. La balul ceremonial din 03 octombrie 1879 a fost anunțat că artistul Henryk Siemiradzki oferit pictura sa monumentală numită Torțele lui Nero ("Pochodnie Nerona"), ca dar orașului, cu intenția de a crea o galerie
Muzeul Sukiennice () [Corola-website/Science/329230_a_330559]
-
(Hala postăvarilor) din Cracovia, Polonia construită în stil renascentist este una dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale orașului. Aceasta este elementul central al Pieței Centrale din Centrul istoric al Cracoviei (aflat în Patrimoniului UNESCO din 1978). În trecut a fost un
Sukiennice () [Corola-website/Science/329231_a_330560]
-
mare parte din centrul istoric al orașului s-a distrus. Cu toate acestea, o schimbare politică pentru Regatul Galiției și Lodomeriei a inaugurat într-o renaștere locală din cauza Adunării legislativă nou înființate sau Sejm-ului local. Renovarea cu succes a Halei postăvarilor, bazat pe proiectele lui Tomasz Pryliński și supravegheate de către primarul Mikołaj Zyblikiewicz, a fost unul dintre cele mai mari realizări ale acestei perioade. Hala postăvarilor a găzduit nenumărate persoane distinse din străinătate de-a lungul secolelor și este încă folosită
Sukiennice () [Corola-website/Science/329231_a_330560]
-
renaștere locală din cauza Adunării legislativă nou înființate sau Sejm-ului local. Renovarea cu succes a Halei postăvarilor, bazat pe proiectele lui Tomasz Pryliński și supravegheate de către primarul Mikołaj Zyblikiewicz, a fost unul dintre cele mai mari realizări ale acestei perioade. Hala postăvarilor a găzduit nenumărate persoane distinse din străinătate de-a lungul secolelor și este încă folosită pentru a distra monarhi și demnitari. Prințul Charles și împăratul Akihito al Japoniei au fost primiți aici, în 2002. În vremuri de demult, aici au
Sukiennice () [Corola-website/Science/329231_a_330560]
-
grandioasă și de mare valoare culturală, Hala stofelor încă înflorește ca un centru plin de viață al comerțului, deși oferind articole pentru vânzare, care sunt radical diferite de cele din secolele anterioare - în principal suveniruri pentru turiști. Alte, hale de postăvari similare au existat și în alte orașe poloneze, precum și în alte orașe europene, cum ar fi în Ypres-Belgia, Braunschweig-Germania și în Leeds-Anglia, dar cel din Cracovia este cea mai cunoscută și mai bine conservată. La etajul superior al Sukiennice este
Sukiennice () [Corola-website/Science/329231_a_330560]
-
Pe partea stângă, în colțul de nord-est este Bazilica Sf. Maria, care are cel mai vechi și mai mare iconostas gotic din lume. În centrul Pieței, înconjurat de case dispuse în șir (kamienice) și reședințe nobiliare, se află Sukiennice, (Hala postăvarilor) construit în stil renascentist, flancat de Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa").
Calea Regală din Cracovia () [Corola-website/Science/329241_a_330570]
-
-lea și are o suprafață de aproximativ 40.000 m², fiind cea mai mare piață medievală din Europa. Rynek Glowny este o piață spațioasă înconjurată de case istorice (kamienice), palate și biserici. Centrul pieței este dominat de Sukiennice (sau Hala Postăvarilor), reconstruită în 1555 în stil renascentist, având o mansardă frumoasă decorată cu măști sculptate. Pe parte a Sukiennice este Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa"), pe cealaltă parte Biserica Sf. Wojciech (Sf. Adalbert) din secolul al X-lea și Monumentul lui Adam
Piața Centrală din Cracovia () [Corola-website/Science/329232_a_330561]
-
mai faimos dintre cele mai vechi este restaurantul Wierzynek, a amintit de marea sărbătoare de 1364 care, conform legendei, a durat douăzeci și una zile și a ajutat monarhii din Europa să ajungă la un consens. Printre reperele pieței sunt Sukiennice (Hala postăvarilor) - proiectată inițial în secolul al XIV-lea ca centru pentru comerțul cu țesături, a fost distrus de un incendiu în 1555 și reconstruit în stil renascentist de Giovani il Mosca de la Padova. Arcadele au fost adăugate în secolul al XIX
Piața Centrală din Cracovia () [Corola-website/Science/329232_a_330561]
-
de repere istorice, cum ar fi Bazilica Sf. Maria (Kościół Mariacki), Biserica Sf. Wojciech (Sf. Adalbert), Biserica Sf. Barbara, precum și alte edificii. În Piața centrală, înconjurată de clădiri rezidențiale kamienice (case dispuse în șir) și reședințe nobiliare, se află Hala Postăvarilor (Sukiennice) construit în stil renascentist (în prezent cu magazine de suveniruri, restaurante și tarabe comerciale), cu Galeria Națională de Artă aflată sus la etaj. Acesta este flancat de Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa"). Întregul cartier este străbătut de Calea Regală, traseul
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]