868 matches
-
brută, devenind unul dintre principalii producători europeni în secolul XVI, postavurile englezești fiind vândute într-o mare parte a Europei continentale. Rolul Flandrei a scăzut, rolul Olandei a crescut, care pe lângă producția proprie de postavuri, s-a specializat în finisarea postăvurilor englezești pentru piețele continentale, ceea ce îngăduia capitaliștilor olandezi să-și însușească profituri semnificative. După colapsul Imperiului Roman de Apus, rețeaua de drumuri romane n-au mai fost întreținute, cauzând îngreunarea sau încetarea transporturilor. Fiind înguste, având scop militar pentru deplasarea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
textilele scumpe, armele și blănurile. Comerțul la distanță medie era regional sau inter-regional, desfășurându-se cu o rază de sute de kilometri, fiind transportate produse de larg consum, vitale, voluminoase și greu de transportat, ca cerealele, sarea, vinul, animalele vii, postavurile de larg consum, pânzeturile, lână, produse care erau atrase de polii cererii reprezentați de orașele mijlocii și mari, ca și de marile armate. Dezvoltarea acestui comerț cu bunuri de larg consum și accentuarea diviziunii interregionale a muncii a reprezentat una
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Bărăgan, dăruită de Calotă Vornic. Între 1522-1529, Afumați a fost în proprietatea domnului Țării Românești, Radu de la Afumați. În perioada imediat următoare, Afumați intră în proprietatea domeniului Domnesc (1529-1585). În 1636, Șerban Cantacuzino a construit în Afumați o fabrică de postav. În 1785, Alexandru Moruzzi a construit aici o fabrică de hârtie, pe care la sfârșitul domniei a lăsat-o mitropoliei ortodoxe a Munteniei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, iar în
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
carte, deoarece rostea la biserică, în timpul slujbei, "Crezul" și "Tatăl nostru", iar scriitorul și-l amintește "păstrând cu sfințenie portul din tinerețele sale: păr lung împletit în coadă și prins în pieptăn de baga, pălărie înaltă cu borduri late, gheroc de postav măsliniu cu pulpane până la genunchi, băț lung cu mânerul de argint și pantofi cu cataramă mare," adică se îmbrăca conform cu moda începutului de secol de la oraș. Sava Slavici a fost "maistor" cojocar, cu cojocărie proprie, deși în registre, insista a
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
vojne. ... c) struktura epickeho textu ... - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel') - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy). d) jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia a) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy). d) jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia a) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) ... b) struktura lyrickeho diela ... - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt) c) jazyk
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a) vysvetlenie pojmu ... b) zanre (komedia, tragedia, cinohra) ... c) struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania d) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marină, Detvan). Samo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Large, un negustor bogat, care a devenit lord primar al Londrei. Robert a murit în anul 1441, astfel că William s-a mutat la Bruges, centru comercial european de lână, unde timp de 33 de ani a fost negustor de postavuri, devenind un membru din ce în ce mai prosper și influent al comunității de tranzacționare engleză în Flandra și Olanda. În perioada cuprinsă între anii 1462-1465 și-a început activitatea ca ,Guvernator al națiunii engleze a Aventurilor Merchant”. Această poziție importantă implica negocieri comerciale
William Caxton () [Corola-website/Science/320543_a_321872]
-
se acoperă cu un strat de frunze uscate pentru a fi ferită de îngheț manganul liber este un metal mult folosit în industrie mai ales ca element de aliere ea era alcătuită din diferite straturi succesive de cupru zinc și postav îmbibat în acid sulfuric care produceau curent electric administrarea anesteziei dentare se face pe mai multe căi președinția părea desprinsă de realitatea franceză iar încrederea nu a fost restabilită pe deplin nicio monedă metalică a dinarului croat nu a fost
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: "Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani" etc. În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.<br> În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în București și, vorbind
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Olaru cu două fețe în teritoriul din jos de Bran. Un Barbu Olaru figurează pe lună septembrie-octombrie 1788. 1832 - Ia ființă la Tohanul Vechi, o întreprindere pentru arnici turcesc. Tot aici se fondează o întreprindere de lumânări și una de postav. 1851 - 20 sept Zărnești. Se încheie “Contractul de însoțire” pe baza căruia ia naștere “Societatea de acțiuni” care va avea ca scop construirea fabricii de hârtie. În august 1857 își începe activitatea de producție. 1892 - Tohanul Vechi conectat la transportul
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
de Biserica Mirăuți (în perioada 1402-1522), iar ulterior de Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul actualei Mănăstiri Sfântul Ioan cel Nou. În 1408, Alexandru cel Bun acordă privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava este menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății, dar rezistența
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
în 1904, într-o berărie de pe Bulevardul Parcului, și a fost organizat de un localnic pe nume Nicolae Mihăilescu. În acea perioadă au apărut primele întreprinderi industriale din oraș, moara "Garoflid", deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie, și rafinăria de petrol a societății "Saturn", rafinărie deschisă în 1894 și care a funcționat timp de cincizeci de ani. Rețeaua de căi ferate române s-a dezvoltat atunci, iar Buzău a devenit nod feroviar, punct de intersecție
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
două case de schimb valutar. În perioada interbelică, orașul, fiind situat într-o zona eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în 1939, în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
a fost un fenomen întâlnit în Anglia începând cu secolul XV și până în secolul XVIII, datorită căruia s-a realizat dezvoltarea manufacturilor de postav. Englezii, realizând că pot obține venituri mari din vânzarea lânii provenite de la oi, au împrejmuit numeroase zone unde oile pășteau, pentru a le crește în captivitate și a le lua lâna pe care erau plătiți bine. a început, izolat, încă
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca. 2 m legată de partea din față a carelor și căruțelor, care separau caii și boii, era elementul principal de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Romanofir” s-a construit și a fost pusă în funcțiune în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea în Tălmaciu și s-a numit ulterior „Firu Roșu”. La acest obiectiv economic, precum și la atelierele și fabricile de postav din Cisnădie s-au consemnat primii muncitori industriali, în special femei, ai Racoviței. Construirea Uzinelor Mîrșa a început în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea și a fost amplasat pe terenurile racovicenilor, aceștia rămânând fără o
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
a ridicat la 20.000. Aceștia erau nu numai negustori, dar și meșteșugari, manufacturieri, agricultori. “Carele armenești” ale caravanelor plecate din orașele moldovenești duceau în Europa occidentală și în Orient vite, cai, porci, oi, piei, grâne, ceară, brânzeturi, aducând în loc postavuri, covoare, broderii, mătăsuri, mirodenii, coloranți, arme. În secolele al XV-lea - al XVII-lea, prin urmare, comerțul interior și cel exterior ale Moldovei erau concentrate în mâinile armenilor, care se foloseau de poziția orașelor locuite de ei și aflate pe
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
o căciulă din blană de oaie, de culoare cenușie. Începând cu anul 1917, pentru ținuta de campanie se introduce Casca Adrian, de model francez. Chipiul ofițeres era de tip „moale”, de campanie, confecționat din stofă verde-cenușie, de dimensiunile celui de postav negru, cu trese, având cozorocul din lac de culoarea fondului. Era prevăzut cu o singură tresă de mătase verde cenușie, circulară și verticală pentru toate gradele, având torsadă tot din mătase cenușie, cocardă și numai pentru generali, soarele cu stea
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
din lac de culoarea fondului. Era prevăzut cu o singură tresă de mătase verde cenușie, circulară și verticală pentru toate gradele, având torsadă tot din mătase cenușie, cocardă și numai pentru generali, soarele cu stea ca semn distinctiv. Capela din postav de culoarea uniformei, cu paspoale și însemne specifice (număr, semn de armă, diverse inițiale) a rămas coifura de bază a trupei. Pentru o serie de specialități se mențineau elemente de coifură din reglementările anterioare, cum erau coifurile specifice pentru jandarmii
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Solca deținea în Bucovina următoarele sate: Solca, Arbore, Botoșana și Cajvana cu păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova, mănăstirea deținea următoarele sate: Mănăstireni
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit într-un
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]