3,622 matches
-
zeci de texte: unele aparțin d-lui Ungheanu însuși, altele (într-o a doua secțiune) alcătuiesc o antologie din principalii contribuabili la holocaust. Se înțelege că dl Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate de scriitori, critici, istorici și lideri ai propagandei comuniste. Antologia e utilă, fie și numai din rațiuni de ordin practic: cele mai multe articole sînt
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
la astfel de prejudecăți. La dl Ungheanu însă, sugestia rasială e o componentă prețioasă a concepției. În al treilea rînd, kominternismul e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale, ci în numele șovinismului caracteristic extremei drepte ante- și postbelice. Dl Ungheanu este un naționalist, care, în anii '70, s-a numărat printre susținătorii protocronismului. D-sa nu s-a ilustrat ca adversar al lui Ceaușescu sau al comunismului, trăgînd pur și simplu spuza protocronică pe turta gîndirii sale naționaliste
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
transformă într-un ceremonial. Constantin Țoiu nu se află la prima carte de acest fel. Romanele sale Galeria cu viță sălbatică, 1976, însoțitorul, 1981, Obligado, 1984 și Căderea în lume, 1987 au adus o undă de rafinament în literatura noastră postbelică, pauperizată forțat de esteții regimului comunist. Prozatorul s-a remarcat și printr-o publicistică scrisă cu plăcere, flagrant diferită de aceea care se scria în mod curent. (România literară are norocul de a găzdui și azi rubrica sa, Prepeleac). Vasile
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
a fost capabil să-și administreze propriul său succes editorial, continuând, în ciuda reticențelor criticii, să producă o serie de texte cu ecou în rândurile publicului, fidel unei poetici autohtone a best-seller-ului. Destinul însuși al lui Ionel Teodoreanu, până în momentul cenzurii postbelice, poate fi el însuși citit ca un roman de succes - aparținând unei, azi, extincte "noblesse de robe" moldovenești, al treilea dintr-o dinastie venerabilă de juriști, scriitorul acumulează o serie de reușite spectaculoase. Romantismul se grefează pe o solidă ancorare
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
comparată. Ce profesor extraordinar de filosofie, să repet și eu după d-na Marta Petreu, ar fi fost dl. Nicolae Balotă în Clujul natal, după generația lui Blaga, D.D.Rosca, Liviu Rusu, daca nu ar fi avut loc catastrofă comunismului postbelic! Dar omul e sub vremi și dl. Balotă, după ce fusese, din anul al patrulea de facultate, preparator la psihologie pe lînga catedră lui Stefănescu-Goangă, a avut parte de slujbe pasagere la Cluj, apoi, din 1954, prin înaltă protecție a unui
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
de săptămîna trecută că felul în care G. Călinescu a modificat conceptul de istorie literară, în pragul războiului, n-a condus automat la o emulație a ideilor și metodelor în domeniu. Din contră: o oarecare criză a caracterizat cercetarea istorico-literară postbelică. Lăsînd la o parte cauzele pur politice (între care manipularea istoriei de către regimul comunist trebuie socotita esențială), ar fi de spus și că însuși spiritul istoric cunoaște, de-a lungul vremii, fluxuri și refluxuri importante. Generația mea a fost martora
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
demersul. Mării noștri prozatori sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica. Ca atare, impresia mea este că traducătoarea a trebuit să
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
înțelesul cel mai larg". Și: "...Adevărată critică de valoare conține implicit o determinatiune istorică", după cum "nu e cu putință să faci istorie literară fără examen critic." Din acest moment, conceptul de istorie literară își capătă plenitudinea. O dată proletcultismul apus, critică postbelică revine la Principiile călinesciene că la o biblie a domeniului sau. Nici structuralismul, nici celelalte curente antiistoriste din anii '60-'70 nu-i pot clinti pe criticii literări de pe poziția călinesciana. Chiar dacă, paradoxal, nu prea se mai scriu istorii literare
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim azi. Cînd am încercat să scriu, cred că era una din primele ocazii postbelice, despre Ion Pillat, mi s-a întîmplat să constat la apariția articolului că poeziile și volumele menționate nu au... autor: numele poetului se evaporase. Am aflat ulterior că reluarea relațiilor cu Țîțo, poreclit cîndva de presa românească Pilat din Pont
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
unii ajungînd, cred judicios, pînă la cifra de 150.000 de victime. Interesant este și capitolul analitic consacrat mișcării legionare. Dl. Sorin Alexandrescu consideră că legionarismul s-ar fi fi născut, în 1927 și apoi crescînd în intensitate, din antiliberalismul postbelic, care ar fi compromis democratismul convertit în politicianism veros. În altă parte, vorbind de revoluția de dreapta, identifică un radicalism etic care, neexistînd în practică partidelor politice democrate, a fost sechestrat de mișcarea legionara, ai cărei conducători (mai ales C.
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
perioada interbelică și se menține și mai tîrziu; o regăsim de la Radu Comsa al lui Cezar Petrescu sau Petre Barbu (la Cella Serghi), pînă la Liviu Dunca (Ivasiuc), la Sorin Vasiliu (Breban), Sebastian Pop (Grosan) etc., cu o puternică deplasare postbelică spre atribuirea de nume mai "țărănești" eroilor principali: Marin, Anghel... Numele artificiale pot fi puse sub semnul lui Caragiale (mai ales a listelor lui de nume, exercițiu preliminar redactării); ele produc o comedie lingvistică și eventual, indirect, o parodie a
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
au prea scris de zece ani încoace. Cartierul Primăverii... este, cum s-a spus deja, un român satiric (unul cu cheie), care lasă să se întrevadă, sub măștile ficțiunii, personaje care au scris (și rescris, în maniera orwelliană) istoria României postbelice. În ultimele pagini ale cărții, într-o discuție imaginara cu "Criticul" (instanță critică și autocritica la care autorul se raportează permanent, românul fiind "pus în abis" la finele fiecărui capitol) îl întreabă, pe un ton inchizitorial: ăCrezi că dacă scrii
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Românesc literar, Cuget clar, Noul Sămănător), toate dirijate de N. Iorga, s-a năpustit, violent, împotriva modernității literaturii, continuînd să opună marilor creatori pe inexistenții Lascarov-Moldoveanu, Eugen Boureanu, I. Dongorozi și alții mai prejos. N. Iorga a văzut în proza postbelică un marasm și e cu totul semnificativ că atacul fusese îndreptat împotriva lui Ion, despre care și în 1935, în Istoria literaturii românești contemporane, scria: "în românul cu optzeci de personagii, cu violuri și omoruri, cu toate manifestațiile brutei, presintate
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului, de viața de toate zilele. Pentru că în cazul acestei poezii scrise de Grigore Vieru se poate vorbi despre poezie ca hrană vitală, ceea ce este cântecul popular în vechime în viața fiecărui om
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
disciplină ca atare a istoriei literare, ăn pofida faptului că mari critici dinainte scriseseră câte una, nu numai Iorga, dar și Lovinescu și Călinescu. Nu vreau să vorbesc an numele tuturor, dar oare de ce atâția dintre criticii merituoși ai generațiilor postbelice au publicat panorame sau metamorfoze și nu istorii literare? Dincolo de mode și timp, explicația stă cu certitudine ăntr-o rezervă de natură morală față de fatală ideologizare a oricărei tratări istorice a literaturii. Un argument an plus, ăn ce mă privește, al
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă eliberată de constrângerile și tabu-urile impuse până atunci de instituțiile prin care regimul comunist supraveghease și controlase cultură. Impropriu așezate sub o denumire consacrată, cea de "revizuiri literare", căreia de fapt i s-a schimbat esențial
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
cât al cuprinderii celor până atunci excluși. A-i situa pe Paul Goma sau Dumitru Tepeneag ori, din generațiile mai vechi, pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu ș.a.m.d. an "tabloul" literaturii române postbelice, nu ănsemna câtuși de puțin a-i elimina pe alții, socotiți uzurpatori. Dar ceea ce nu se făcuse, ori se făcuse doar sporadic și exclusiv an afară României, era descrierea liberă a modului an care, la sfârșitul anilor '40, literatura română
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
an spirit și forma mutilantei ănregimentări anterioare?! Un caz aproape didactic este cel al lui A.E. Baconsky, al cărui volum din 1969, Cadavre an vid, poate fi socotit, ăn toată liniștea, una dintre primele cărți "disidente" din literatura română postbelică. an ce mod va proceda un istoric literar: va pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
socotesc că trebuie ăntreprinsă o acțiune hotărâtă pentru a consolida sau răsturna guvernul Groza, ănainte că miniștrii de Externe aliați să se ăntălnească (Conferință de la Potsdam hotărâse constituirea unui Consiliu al miniștrilor de Externe pentru discutarea problemelor importante ale Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
mai multe concerte subsumate Festivalului British Days. an ceea ce privește selecția de filme prezentate anul acesta, ea nu a mai urmărit - ca an cei anteriori, să sistematizeze - pe cicluri tematice sau an prim-planuri de creatori, tendințele din cinematografia britanică postbelică. A fost o selecție mai degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an această primăvară an competiția oficială a Festivalului de la Cannes). an locul cantității s-au
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
dând ăntr-un interval relativ scurt de timp, 1960-1983, o operă care a schimbat față poeziei românești contemporane. Ea reflectă an același timp, ăn filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea ei de către
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
O utopie a literaturii ăncepea să dubleze realitatea tot mai sordida a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic an afară artei. an acest spirit profund utopic s-a format nouă paradigmă literară, neomodernă, a generației postbelice, o paradigmă a stilului ănalt, grav, ăn care până și jocul era luat an serios, avându-si riscurile lui. Categoria "ănaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului", si pe cea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
fără "metafizica transcendentala" a acesteia, interzisă an epoca și ănlocuită de artiști cu o transcendență a operei care se relevă numai an gestul sacru al creației. Această stranie "metafizica a artei" dominantă an deceniile șapte-opt, a iscat an rândul generației postbelice o poetica a imaginarului absolut generatoare adesea de metafore complicate, oculte, ermetice, menite să comunice peste capul cenzurii un mesaj aluziv, uneori, esopic, cititorului familiarizat cu cele mai absconse limbaje simbolice. Dacă clasicii vedeau categoriile imuabile și reci, romanticii individualitățile
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
eroarea a fost profitabilă pentru lirica stănesciană, căci ea ăntretinea confuzia asupra adevăratelor intenții ale seraficului poet. Cartea va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea unei experiențe originare a timpului și ea conține, fără ăndoială, câteva din capodoperele liricii stănesciene adunate ăntr-unul din cele mai unitare volume ale autorului, ăn
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
redacția scoțând din carte textul Elegiei oului, a noua. Poezia această extraordinară, a somnului tragic al vieții an spații concentrice, a putut fi publicată abia an antologia apărută pe la ănceputul anului 1968, Alpha. ăntr-o posibilă istorie a formelor literaturii române postbelice, 11 elegii consfințește victoria deplină a poeticii neomoderne, definitorie pentru căutările acestei generații impetuoase, afirmate an anii deceniului șapte. Volumul aducea la o ănaltă formă lirica un elevat esopism al rostirii poetice, refuzând orice dogmă oficială. Obscuritatea să oraculara din
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]