2,303 matches
-
subiect scrie un articol temeinic documentat și Andreea Pora. Fostul ministru de Justiție, Monica Macovei, acordă revistei un interviu pe cât de edificator, pe atât de nedătător de speranță. Masa rotundă a numărului lărgește sfera dezbaterii la justiția română din perioada postcomunistă. Mănușa a fost aruncată, se știe, de un grup de magistrați care au dorit să facă limpezi pentru întreaga societate civilă gravele disfuncții din sistem. Din partea CSM, direct vizat, n-a participat nimeni, ceea ce spune totul. A participat în schimb
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
lor le place UDMR pentru că UDMR vinde marfa la prețul cel mai scăzut și e adevărat că ei doresc un astfel de partener ieftin cu care se poate face orice, chiar pot fi umiliți în felul cum o fac naționaliștii postcomuniști români de 20 de ani încoace", a declarat Tokes. Europarlamentarul a dorit astfel să amendeze declarația recentă a liderului PSD de la Sfântu Gheorghe, Victor Ponta, când acesta a dezvăluit că preferă ”ca UDMR să intre în Parlament, și nu partidul
Tokes: UDMR este un partener ieftin pentru politicul românesc () [Corola-journal/Journalistic/45967_a_47292]
-
a câștigat un proiect lansat de autoritățile de la Budapesta pentru maghiarimea din afara Ungariei, dar - în loc să fie alocați conform proiectului, pentru construirea unui centru cultural în satul natal al poetului Ady Endre din județul Satu Mare - banii au fost atribuiți fraudulos de "postcomuniștii din Ungaria" unei organizații neguvernamentale din Oradea controlată de liderii UDMR, care au folosit o parte din sumă în alte scopuri. "În vara anului 2002, moștenitorii comuniștilor, reinstalați la putere în Ungaria, au privat în baza unei decizii politice satul
Liderii UDMR Bihor sunt acuzaţi de delapidare de fonduri. Vezi cine face acuzaţia () [Corola-journal/Journalistic/46776_a_48101]
-
despre scris: „barem ăilalți, ăia de dinainte de Revoluție, au avut și ei acolo, ceva, un obsedant deceniu, voi nici măcar atât n-ați inventat!”; „Ei bine, îți dau o veste: cenzura comunistă a generat creatori mai autentici decât toate libertățile astea... postcomuniste la un loc! [...] E înfricoșător să ajungi la concluzia că regimul comunist a fost, de fapt, în pofida voinței lui, un catalizator de talente și un făuritor de opere de valoare, nicidecum un deșert spiritual (cum s-ar fi vrut el
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
ar vrea măcar câte puțin din toți. Ion Cristoiu e gazetar și a contat totdeauna mai puțin, ca să nu zic deloc, pe tăria convincțiunilor sale decât pe nevoia de a provoca. Un provocator, asta a fost în toată cariera sa postcomunistă, de la „Evenimentul zilei”, prima ediție, și până la aparițiile regulate pe canalele tv. Și-a imaginat tot timpul presa și media ca locul potrivit pentru a lansa în eter afirmații fără niciun temei sau pure grozăvii menite a stârni stupoare. Din
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
scrie Der Spiegel. Der Spiegel notează că același spirit începe să prindă contur în Ungaria zilelor noastre, sub conducerea premierului conservator Viktor Orban. La mijlocul lunii mai, a fost inaugurată, la Kereki (sud-vestul Ungariei), o statuie a lui Horthy - o premieră în Ungaria postcomunistă. Der Spiegel scrie că Miklos Horthy a fost "un antisemit notoriu", comandantul "terorii albe" din Ungaria după Primul Război Mondial, el fiind, în calitate de șef al statului, responsabil de deportarea a 400.000 de evrei maghiari care și-au găsit sfârșitul în
Der Spiegel: Ungaria se întoarce în timp, la perioada lui Horthy () [Corola-journal/Journalistic/58131_a_59456]
-
o soluție tactică pentru o fază intermediară a exercitării puterii. Revoluția culturală nu a fost așadar un produs importat. Chestiunile Europei de Est, de după căderea comunismului, tot șirul de convulsii politico-sociale, de convertiri și reconvertiri, noțiunea însăși de lume estică postcomunistă, evenimentele de acum douăzeci de ani astfel cum s-au petrecut ele în Polonia, în Ungaria, în Cehoslovacia, în Bulgaria și la noi, atât de la fel pe de o parte și atât de diferit pe de alta, toate acestea sunt
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
fațada căruia a crescut un acoperiș în pantă ce taie, oblic, o parte din fereastra vecinului de la etaj, un alt balcon încadrat cu două coloane dorice de ipsos alb strălucitor și cîte și mai cîte. Uneori, acest erou al timpurilor postcomuniste, proprietarul, se prezintă însă în expresia sa pură și directă de proprietar și atît. Precum în fotografia publicată în urmă cu cîteva săptămîni de Dilema veche și în care se putea citi următorul afiș lipit pe zidul unei case: «Acest
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
3 (169), volum XX, din mai-iunie 2012, al revistei SFERA POLITICII, editată de Fundația „Societatea Civilă”, cu tema „Partide politice”. Numărul este deschis de un bine documentat și lămuritor editorial despre „Partidul de anturaj. Un model explicativ pentru partidismul românesc postcomunist”, semnat de Alexandru Radu și Daniel Buti, lansând un concept nou în teoria politică, poate mai potrivit pentru înțelegerea fenomenului partidist românesc. Recapitulînd cîteva lucruri cunoscute - „partidele politice, constituite toate după 22 decembrie 1989, s-au creat «de sus în
Avizat, despre viața politică () [Corola-journal/Journalistic/4515_a_5840]
-
care le confiscă” -, textul explică, într-un limbaj accesibil și nespecialiștilor, funcționarea partidelor de anturaj și modul în care acestea structurează spațiul politic românesc. În același număr se mai pot citi o serie de texte despre „autoreglajele sistemice ale democrației postcomuniste”, despre partidele politice românești și diaspora, despre finanțarea partidelor, despre campanii electorale, legislație și comunicare, dar și un foarte interesant eseu cu titlul „Ideology, Between the Concept and the Political Reality”, semnat de Daniel Șandru. Secțiunea de „Arhivă” prezintă, sub
Avizat, despre viața politică () [Corola-journal/Journalistic/4515_a_5840]
-
critică”, atitudinea față de șaizecism, optzecism, postmodernism, față de raporturile ruralitate-citadinism sau tradiționalism/ avangardă). Oricum, avem de-a face cu o carte cu două viteze (i.e. tonuri, tipuri de atitudine): dacă Andrei Grigor e un spirit radical, provocator, critic vehement al „anticomunismului postcomunist”, Eugen Simion își asumă poziția unui raisonneur prudent și nuanțat ce încearcă să privească lucrurile „de sus” chiar atunci cînd, vădit, îl irită. Fără drept de apel sunt victoriile sale în lupta cu ruralofobia promovată, cu o rîvnă demnă de
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
de vîrf și o carte de vizită incomodă, dar exemplară a opțiunilor și reperelor acestui constructor de elită al criticii românești postbelice. Lectura ei e captivantă și edificatoare, obligatorie chiar pentru a înțelege poziția unei victime a „iluziilor revizionismului estetic” postcomunist, apărate de propria operă și de marile sale proiecte naționale și europene avînd în centru, mereu, literatura română. Criticul e de fapt un învingător.
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
finanțator să fie mai importanți decât confruntarea dintre două echipe. În orice moment, nu doar în pauza dintre un sezon și altul", precizează Cristian Preda. În al doilea rând, europarlamentarul își exprimă îndoiala în legătură cu echitatea judecătorilor. "O cutumă a lumii postcomuniste spune că, dacă faci politică, nu trebuie să comentezi vreodată decizii ale justiției. Judecătorii ar trebui să fie nu doar inamovibili, ci și intușabili. Singurii care au încălcat această regulă au fost, până acum, caraghioșii care flutură teancuri cu bani
Cristian Preda: În cazul Becali, judecătorii şi-au bătut joc nu numai de fotbal, ci şi de dreptate () [Corola-journal/Journalistic/45363_a_46688]
-
de recluziune, un deceniu și jumătate, unii din colegii de detenție și administrația primitivă și agresivă i-au creat o imagine terifiantă, care, din ignoranță, s-a impus în lumea literară, culturală și politică a României comuniste și, din nefericire, postcomuniste. Epistola pe care o restituim, necunoscută până acum, se constituie într-otulburătoare confesiune privitoare la familia sa, la studiile postuniversitare de la Viena, la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Nicolae Manolescu Sunt trei la număr: un romancier, un critic literar și un jurnalist. Aparțin generației 2000 sau, cum afirma cel din urmă, „generației-criză (criză postcomunistă, criza capitalista)“. Au același gust literar. Sunt convinși că „mizele artistice se schimbă“: „cine nu are nas pentru asta e pierdut“. Altfel spus, că lumea și literatura ar începe o dată cu ei. De mirare că, școliți cum îi știu, măcar pe
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
studenției, ca-ntr-un spațiu cu totul familiar, pînă cînd s-a și stabilit aici, către sfîrșitul vieții, cred că în toamna anului 2000. „Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie postcomunistă a „transilvanismului” ca variantă „superioară” a „românismului” (de fapt, o formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie pe care gura lumii o atribuie mai degrabă românilor
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
de șase ori mai mult decât Traian Băsescu, de trei ori peste președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și de peste două ori mai mult comparativ cu președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski. Ivan Gasparovici este cel mai bine plătit dintre liderii celor zece state postcomuniste. "Președintele României, Traian Băsescu, dar și colegul său din Bulgaria, Rosen Plevneliev, și Bronislaw Komorowski se pot simți ca niște rude sărace" ale președintelui slovac, mai scrie publicația slovacă, Noviny. Raportat la salariul mediu, venitul lui Gasparovici este de 14
Cum stă Băsescu în topul salariilor de președinte by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35994_a_37319]
-
extirpase, cu tot cu apartament, elementul dușmănos de odinioară. Ideea e că arta, manipulată profesionist, modifică prin spectacol ideologii și aruncă în nostalgii toxice pe indeciși. După cum noua Ella este un produs evident al unui sindrom Stockholm. Mihuleac sugerează că întreaga lume postcomunistă suferă de același sindrom, iar instrumentările, începând cu arta și prestigiul social, colaborează la refacerea unei distopii. Două secvențe mi se par emblematice pentru roman: mai întâi metamorfoza blocului, modificat organic pentru a îngurgita disidentul stabilit la subsol. Cătălin Mihuleac
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
pe sprânceană ideologică, animat de scriitori de partid, ca Vasile Băran și Platon Pardău. Sigur, împricinații au scăpat cu bine, nu mai eram în anii 1950, dar, chiar pierzându-și din aplomb, campaniile anilor 1980 au lăsat urme adânci. Epoca postcomunistă nu pare să fi renunțat cu totul la campanii. Doar că la manevră nu se mai află oficialitatea, ci anumite grupuri de interese. În anii 1990, campaniile erau dirijate de o extremă dreaptă căreia părea a-i fi venit apa
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
romanele sale sunt variațiuni pe aceleași teme: discipol al lui René Guénon - via Vasile Lovinescu - și al Tradiției ezoterice, dar influențat literar de Eliade și Bulgakov, Stanca scrie mereu, obsesiv, despre eșecul ascezei și al inițierii spirituale într-o lume postcomunistă coruptă și îndemonită, echivalent apocaliptic al Kali Yuga. E greu de spus în ce măsură ideologia anti(post)modernă a autorului i-a făcut pe unii comentatori să-l supraevalueze, iar pe alții să-l subevalueze, din rațiuni deopotrivă extraliterare. Un lucru
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
Nu trebuie ignorată nici teza centrală, potrivit căreia cei patru Cavaleri - transplantați din Occidentul despiritualizat în Răsăritul rus, după Revoluția franceză - au fost condamnați să îndure distrugerea misticii răsăritene prin multipla ei alterare politică de către autocrația țaristă, stalinism și consumismul postcomunist. Putem vorbi, în acest sens, de o redimensionare a „filosofiei” din Craii de Curtea-Veche, pe ideea că sfîrșitul de ciclu continuă, iar lumea tradițională mai are de coborît în Infern. Un laitmotiv obsedant al volumului este prima lui frază: „Cînd
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
și singurul personaj masculin cu picioarele pe pămînt. Foarte autentică e, de asemenea, nota de misoginism frustrat a scriitorului, soțului și tată lui ratat, cu țîșnirile sale de vulgaritate inocentă; la fel - exasperarea neputincioasă împotriva distrugerilor comuniste și a neantului postcomunist, iar atmosfera de melancolie neagră, apăsătoare, ce se întinde ca un blestem, constituie principala reușită a unui roman ce putea deveni o carte extraordinară. N-a fost să fie. De ce nu reușește Dan Stanca să dea un roman pe măsura
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
La fel de bine înțeleg dorința dânsei de a lucra cu echipa care rezonează cel mai bine cu programul și stilul său. I-am fost concurent, și probabil vom mai concura, dar nu îi sunt dușman. Adversarul comun al dreptei este stânga postcomunistă. Nu cred în leadershipul doamnei Udrea, dar e momentul său și are dreptul să demonstreze ceea ce poate. Îi doresc sincer succes în măsura în care scopul său este victoria dreptei și a principiilor în care credem (stat de drept, justiție independentă, occident, atlantism
Adrian Papahagi atacă dur: Meciul pentru șefia PMP jucat dinainte. PMP egal PDL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29558_a_30883]
-
incitantă a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiză critică inedite, ce caută să recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din absența mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre postmoderne, postcoloniale, postcomuniste ș.a.m.d.”. Cornel Ungureanu este unul dintre criticii literari importanți ai literaturii române de azi.
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
autor prigonit în perioada comunistă, ci au reușit să ilumineze circumstanțele sufletești și sociale ale genezei acestor texte. Un ajutor pentru care istoria literară trebuie să le fie recunoscătoare. Pentru că s-a vorbit destul de mult, în special în primul deceniu postcomunist, despre poezia carcerală, fără ca să ne lămurim prea bine cum s-a putut scrie, totuși, literatură în Gulag. În cazul de față, avem de-a face cu un profesor și preot greco-catolic, de orientare naționalistă - dar nu legionar, cum a
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]