3,133 matches
-
Într-o zi mai aglomerată, dr. T. îl trimite pe D. să verifice starea pacienților de pe un palier, în timp ce ea urma să examineze restul pacienților de pe celălalt palier. În timp ce D. notează informațiile culese cu privire la fiecare pacient, omite să observe starea postoperatorie dureroasă a piciorului unui pacient, pe care sora medicală o caracterizase deja, de câteva ore, drept „stagnantă“. Pacientul respectiv fusese deja programat să fie externat în ziua respectivă și, bazându-se pe observațiile lui D., dr. T. confirmă decizia de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
atitudini neglijente, culpabile, a pacientului însuși, atitudine ce a contribuit în mod sigur la un rezultat mai puțin fericit. Într-un alt caz, recent, pacienta M.M. a depus o plângere prin care și-a exprimat nemulțumirea cu privire la rezultatele și evoluția postoperatorie, consecință a unei operații plastice (lipectomie adominală și liposucție) efectuate de dr. B., medic în cadrul secției de chirurgie plastică a unui important spital de urgențe. În fapt, s-a reținut că pacienta M.M. a fost programată pentru internare, i s-
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
specializate în prestarea de servicii medicale în funcție de criterii obiective: (a) un indicator global al rețelei și procedurilor utilizate în încercarea de a minimaliza riscul de apariție a infecțiilor nosocomiale, (b) procentajele corespunzătoare stafilococilor rezistenți, (c) gradele de incidența a infecțiilor postoperatorii în funcție de tipurile de intervenții chirurgicale, ( d) consumul de substanțe hidro-alcoolice și, respectiv, (e) consumul de antibiotice. b) „când acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate“ - art. 643 alin. 2 lit. b, Legea nr. 95/2006 - aceste
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
diferite lecții de antrenament sau după perioade competiționale solicitante; sportivii de performanță care doresc să-și mențină sau să-și îmbunătățească condiția fizică, prin mișcări asociate sau complementare sportului practicat; persoane cu probleme de sănătate, aflate în situații pre și postoperatorii, cărora le sunt recomandate exercițiile fizice însă datorită simptomelor manifestate de problema de sănătate, nu pot practica optim efortul fizic sau nu pot executa corect (cu amplitudine) anumite mișcări; persoane cu deficiențe de mers sau alergare care doresc să-și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
hipertensivă din feocromocitom Criza adrenergică după administrarea drogurilor recreaționale (amfetamine, LSD, cocaină, ecstasy) HTA perioperatorie Un termen frecvent folosit, dar controversat este „hipertensiunea malignă” definită ca un sindrom caracterizat prin creșterea TA acompaniat de encefalopatie, retinopatie și nefropatie (178). HTA postoperatorie este definită ca TA sistolică superioră valorii de 190 mm Hg și/sau TA diastolică mai mare de 100 mmHg consecință intervențiilor chirurgicale. Incidența acestei urgențe hipertensive variază și este raportată la 4-35% la scurt timp după intervenția chirugicală. Valoarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
al canalelor de calciu de 100 ori mai solubil în apă decât nifedipina, de aceea poate fi administrat intravenos. Acțiunea de atac la administrarea parenterală este de 5-15 min și are o durată de acțiune de 4-6 ore. În HTA postoperatorie are aceeași acțiune efectivă ca nitroprusiatului de Na; în plus, reduce ischemia miocardică și cerebrală. Nicardipina este ușor titrabilă. Nu produce depresie miocardică, foarte rar produce tahicardie reflexă (frecventă la nifedipină), este arteriodilatator coronarian, cerebral și sistemic, nu produce depresia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
miocardică și cerebrală. Nicardipina este ușor titrabilă. Nu produce depresie miocardică, foarte rar produce tahicardie reflexă (frecventă la nifedipină), este arteriodilatator coronarian, cerebral și sistemic, nu produce depresia nodului sinoatrial sau atrioventricular (induse de diltiazem sau verapamil). În tratamentul HTA postoperatorii, acțiunea eficientă se instalează în aproximativ 11 minute, putându-se cntinua administrarea în perfuzie de 3 mg/oră. Este rapid metabolizată la nivelul ficatului, iar eliminarea se face prin urină și materii fecale. Sunt necesare precauții la administrarea în insuficiența
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a efectelor hipercortizolismului sau în tumori nerezecabile. Chimioterapia nespecifică are o rată de succes mică în carcinoamele suprarenale sau hipofizare sau cu secreție paraneoplazică de ACTH. Sunt în investigație noi clase de medicamente de tip temozolomid sau inhibitori mTOR. Evaluarea postoperatorie (clinic și hormonal) se realizează la 1, 3, 6, 12 luni și, apoi anual în caz de evoluție favorabilă. Evaluarea efectului radioterapiei se face la 1-3 ani. Evaluarea imagistică hipofizară se indică la 3-6 luni postoperator și apoi anual, mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
asupra existenței bicuspidiei aortice și asupra istmului aortic. La momentul actual rezonanța magnetică nucleară reprezintă cea mai valoroasă metoda imagistică pentru evaluarea preoperatorie a coarctației, a sediului și a dimensiunii acesteia, 235 dar are un rol important și în evaluarea postoperatorie a acestor subiecți (76, 77). În condițiile existenței contraindicațiilor RMN (de exemplu la subiecții cu pacemaker sau claustrofobie severă) computer tomografia reprezintă o alternativă validă. 6.6.2. Tratamentul coarctației de aortă Tratamentul constă în corecția leziunii, fie utilizând tehnici
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dignosticarea formelor precoce și găsirea metodelor terapeutice pentru fiecare din tipurile histologice de tumori, indiferent de stadiul de evoluție al acestora. Întotdeauna pacienții vor dori să cunoască, înainte de a se opera, care vor fi rezultatele imediate dar și cele îndepărtate postoperatorii. Pentru a putea răspunde la aceste interpelări, medicii trebuie să țină cont: - de tipul histologic al tumorii; - de localizarea și evoluția tumorii. Problematica este aceeași când diagnosticul stabilit de echipa de medici este cel de meningiom. Tumorile intracraniene reprezintă între
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
formă-de-fus-sau-stea-printre-care-se-găsesc-fibre-puține-de-reticulină (originea-mezenchimală). 4. Al patrulea tip de meningioame este reprezentat de cele maligne. 4.1. Meningioamul sarcomatos (Fig. 13), tumoare mult mai rară decât meningiomul. Meningiomul degenerat sarcomatos se recunoaște prin: MACROSCOPIC - Invazia creierului și pereților sinusurilor venoase. - Frecvente recidive postoperatorii. - Foarte rarelele metastaze pulmonare. - Însămânțarea pe calea L.C.R. (excepțională, de altfel !). MICROSCOPIC - Celularitate și vascularizație mai bogate ca în alte meningioame. - Mitoze numeroase. 4.2. Sarcomul meningeal (Fig. 14) este o tumoare meningeală malignă de la început, spre deosebire de meningiomul care evoluează
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Secolul XX este și al afirmării de mari chirurgi. în toate țările, medicii. biologii, biochimiștii oferă sprijinul lor. Cele două războaie mondiale au creat o nouă situație chirurgiei. Anesteziologia devine disciplină medicală, știință cu obiect și metode noi pre și postoperatorii pe bază de aparatură electronică și cele chirurgicale propriu-zise. După 1945 anestezicele pot asigura durata necesară oricărei operații și până la 10 ore, respirația fiind asigurată de aparate, echilibrul electrolitic biochimic fiind menținut prin reanimare biologică. Pierderea de sânge poate fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
operează stenoza istmului aortei. în 1945 - 1950, Alfred Blalock și elevii săi, în SUA, ca și Robert Gross (SUA) realizează corectarea malformațiilor inimii și vaselor toraxului în „boala albastră“. Cardiochirurgii, fructificând progresul fiziologiei, anesteziologiei, tehnicilor și mijloacelor peroperatorii (pre și postoperatorii) ca și ale reanimării, reconstruiesc corectiv organe, pătrunzând până în cavitățile cordului și ajungând până la înlocuirea organului cu altul, circulația extracorporală asigurând funcțiile vitale. În 1948 se realizează, în Franța, transplantul de cornee. Transplantul de rinichi are loc în 1959 și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
orice senzație. Utilizând această definiție, termenul nu poate fi corect folosit pentru tehnicile de anestezie locală, ci doar pentru a oglindi tehnica anesteziei generale. Nevoile chirurgicale, stomatologice, s-au confruntat dintotdeauna cu problema combaterii durerii în timpul operațiilor și în perioada postoperatorie. Durerea, în ciuda rolului benefic de semnal împotriva amenințării de leziune, a rămas, prin intensitatea excesivă, un dușman de temut cu care omul a trebuit să lupte. Încă din antichitate, medicina hipocratică folosea diferite extracte de plante (hioscina, scopolamina, opiumul) pentru
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ca și insuficienta dezvoltare a maxilarului sau a regiunii mediane faciale. Tulburările de creștere facială se pot datora unor procedee cu decolări largi sau denudări osoase în vederea realizării unor lambouri. Infecția este o complicație redutabilă ce apare posibil postpalatoplastie. Perioada postoperatorie precoce este recunoscută cu posibile tulburări respiratorii și hemoragice. Folosirea cortizonului postoperator este controversată cu toată reducerea edemului local. Hemostaza atentă evită producerea hemoragiei precoce, dar este posibilă o hemoragie tardivă în a 5-a - 7-a zi postoperator, odată cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
1.1. GENERALITĂȚI Lezarea deliberată a principalei structuri de protecție antimicrobiană a organismului pielea impune măsuri extrem de agresive care să diminueze șansa de contaminare a plăgii operatorii. Este vorba în mod implicit de o metodă de profilaxie a infecțiilor postoperatorii, prin distrugerea formelor vegetative sau sporulate ale germenilor aflați la poarta de intrare. Asepsia reprezintă un principiu general constând în evitarea sistematică a contaminării plăgii operatorii și a infectării secundare a arsurilor și plăgilor. Antisepsia reprezintă totalitatea metodelor fizice, chimice
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
tendință la prelungire, se va renunța la această chirurgie curată având în vedere ischemia care poate agrava leziunile deja existente. intervenția propriu-zisă constă în incizie și drenaj. Acestea sunt în funcție de leziune fiind descrise ulterior pentru fiecare formă în parte. Îngrijiri postoperatorii: Se aplică măsurile descrise la tratamentul conservator, cu unele precizări: la instituirea antibioterapiei beneficiem de o informație utilă (până la sosirea rezultatului antibiogramei) și anume, aspectul puroiului: stafilococul generează un puroi cremos, gălbui, inodor, streptococul puroi fluid, filant cu tentă verzuie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
conservator până la apariția puroiului cu aplicarea tuturor măsurilor descrise. În faza de supurație, intervenția chirurgicală are indicație absolută practicându-se incizie și drenaj. Se vor evita inciziile și exciziile mari, delabrante care se soldează cu pierderea sensibilității („deget orb”). Îngrijirile postoperatorii sunt cele descrise în partea generală. 10.2.2.2. Panarițiul falangei mijlocii Se manifestă prin congestie, tumefacție, indurație, durere spontană și la palpare la nivelul celei de-a doua falange. Necesită o examinare atentă pentru a fi diferențiat de
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
impune incizia ambelor fețe laterale ale falangei. Tegumentul necrozat se excizează, defectul restant urmând a fi acoperit cu lambouri cutanate de vecinătate (homosau heterodigitale, „de la distanță” etc.). Beneficiul drenajului lamelar este discutabil, după unii autori fiind chiar contraindicat [5]. Îngrijirile postoperatorii constau în: antibioterapie, imobilizare, pansamente zilnice. 10.2.2.3. Panarițiul falangei proximale Această localizare are caracteristică tendința de difuziune spre spațiul comisural cu care falanga I comunică la baza sa; ambele sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
articulației poate deveni anormală, mare, cu cracmente și exteriorizarea puroiului. Examenul radiologic evidențiază ștergerea capetelor osoase și modificări ale spațiului articular. Tratamentul constă în incizie dorsolaterală cu excizia țesuturilor necrozate, lavaj cu soluții antiseptice și plasarea unui cateter pentru instilarea postoperatorie de antibiotice. Imobilizarea în poziție funcțională este obligatorie. În ciuda tratamentului corect efectuat, prognosticul funcțional la acestor infecții este rezervat. 10.2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
spre antebraț cu reluarea mobilității degetului, dar cu agravarea stării generale. Tratamentul este chirurgical când se constată prezența colecției. Inciziile pot fi multiple pe teaca respectivă, iar în cazuri grave se recurge la o incizie unică antebrahi-palmo-digitală. Antibioterapia pre-, intrași postoperatorie, precum și imobilizarea sunt obligatorii. Nu trebuie uitată posibilitatea unor infecții foarte grave a căror depistare precoce este esențială având în vedere mutilările ce pot rămâne în urma tratamentului sau chiar decesul. Includem aici: fasceita necrozantă, gangrena umedă, miozita streptococică, celulite clostridiale
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
hidroelectrolitică, antibioticoterapie în triplă asociere (penicilină, metronidazol, aminoglicozide) precum și abord chirurgical precoce cu excizie și drenaj larg. 9.3.1. ANTIBIOPROFILAXIA INFECTIILOR NECROZANTE Experiența clinică a arătat că în condițiile de spital există o incidență semnificativ crescută a infecțiilor necrozante postoperatorii în anumite tipuri de operații care presupun timpi septici, care au durată mare sau utilizează concomitent materiale protetice ce rămân incluse în plagă. Pentru aceste situații este recomandată antibioticoprofilaxia care se începe încă de la inducția anestezică, urmărind ca titrul maxim
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
începe încă de la inducția anestezică, urmărind ca titrul maxim al concentrației de antibiotic în sângele periferic să fie atins în momentul contaminant și menținut în următoarele 24 - 48 ore. După identificarea germenilor care au provocat cel mai frecvent infecții necrozante postoperatorii, au fost propuse scheme standard de utilizare a antibioticelor în diferite tipuri de intervenții [9]: în chirurgia vasculară, pentru stafilococul auriu, stafilococul epidermidis și bacilii gram negativi se administrează 3 doze de Cloxacilin asociat cu Gentamicină, Vancomicină sau Rifampicină; în
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
represate în organismul matur. Alfa-fetoproteina este prezentă în cancerul hepatic și în tumorile germinale ovariene sau testiculare. Antigenul carcinoembrionar (ACE), este prezent în cancerele digestive. Prezența acestor antigene poate fii detectată în laborator și astfel folosită în diagnosticul și monitorizarea postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La fel și recidivele tumorale. Este clasică și intervenția chirurgicală „second look” de evaluare a evoluției postoperatorii și de completare a exerezei. În tumorile hormonodependente se practică intervenșii ablative hosmonosupresive. Standardizare tehnicilor chirurgicale și obtimizarea schemelor de tratament multimodal în privința plasării secvenței chirurgicale sunt preocupările actuale. 17.7.2. RADIOTERAPIA Radiațiile ionizante produc perturbări morfofuncționale ale celulelor
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]