450 matches
-
facem o comparație Între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținînd informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decît pe luările de poziție și documentele oficiale, Întrucît, după știința noastră, nici un element din sistemul de luare a deciziilor nu a făcut confesiuni credibile pe acest subiect. Vom Începe Însă, desigur, cu o punere În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sînt un indicator elocvent pentru stadiul relațiilor dintre două țări; În același timp, ele nu au nici o Însemnătate dacă nu se bazează pe munca „de bucătărie”, concretă, a celor din eșaloanele inferioare. Într-o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În acest domeniu” (p. 329). „Cunoașterea situației reale” Înseamnă, desigur, recurgerea exclusiv la surse oficiale. Una dintre obsesiile regimului Ceaușescu a fost dorința vizitatorilor străini de a se informa din surse independente, fapt subliniat În numeroase rînduri. Din păcate, evoluțiile postrevoluționare nu atestă o schimbare radicală a modului În care este percepută la București chestiunea drepturilor omului. Pașii au fost lenți În ceea ce privește atît drepturile minorităților etnice, cît și libertatea religioasă (În continuare, unele culte nu sînt recunoscute, incidentul diplomatic din 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1999-2000, preferința pentru partidele postcomuniste (moștenitoare ale PCR, În terminologia autoarei: PDSR, PRM, PSM) sau doar pentru PDSR se explică, Între altele, dincolo de Încrederea În Ion Iliescu, prin neîncrederea În instituțiile democratice și nostalgia după comunism. Pentru perioada imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori. Ar rămâne neexplicate nenumărate elemente dacă am considera că discontinuitatea instituțională
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
numele unui proprietar responsabil cu plătirea impozitelor corespunzătoare. Din punctul de vedere al impozitării terenurilor, harta cadastrală și cartea funciară sunt ceea ce reprezintă hărțile și tabelele silviculturii științifice pentru exploatarea fiscală a pădurii. Un Cod rural aproape adoptat Conducătorii Franței postrevoluționare aveau de-a face cu o societate rurală ce constituia o rețea aproape impenetrabilă de practici feudale și revoluționare. Pe termen scurt, era imposibil de imaginat că s-ar fi putut cataloga și cu atât mai puțin elimina toată complexitatea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vecinilor lor nobili, fusese amenințată de Revoluție, de Marea Teroare și, În general, de agresivitatea țărănimii devenite mai Îndrăzneață și autonomă, părea necesară adoptarea unui cod rural explicit care să le garanteze siguranța. În cele din urmă, nici un cod rural postrevoluționar nu a putut fi impus, nici chiar În perioada În care se adoptau coduri napoleoniene În aproape toate celelalte domenii. Din punctul de vedere al studiului nostru, istoria acestui eșec este revelatoare. Prima propunere de cod, document elaborat Între 1803
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
puteau petrece și altfel, iar când se uită acest fapt, se face un pas Înainte În direcția naturalizării triumfului revoluționar. Când Învingători precum Lenin ajung să Își impună teoriile nu atât În derularea evenimentelor revoluționare, cât În scrierea istoriei oficiale postrevoluționare, aceasta din urmă pune accentul, de obicei, asupra dinamismului, scopului și geniului liderilor, minimizând rolul hazardului. Paradoxul final a fost, În cazul nostru, că istoria oficială a Revoluției bolșevice a fost, vreme de șaizeci de ani, În așa fel prezentată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
socială, fapt ce a scandalizat unele mentalități pudibonde. Dezamăgirea poetului e sintetizată în versuri abrupte, fără menajamente: „Eu am visat ceva cu totul diferit”; „România, când vom înceta înțeleptul nostru canibalism? Poți să te speli pe cap cu victoria-ți postrevoluționară. / Revoluția a fost una, iar postrevoluția / este altceva. / Postrevoluția este o cutie de conserve care zăngăne. / O cacialma cu lumpeni revoluționari și / lichele parvenite. / Un vax. Un pârț istoric al unor pârțâiți istorici.” E aici mai degrabă strigătul de deznădejde
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
se dizolvă/ în întunericul stins”; „Curând va so-/ si noaptea dar în alt ano-/ timp, paralel cu acesta!/ Pe fila mea se lățește pa-/ ta de cerneală a orei târ-/zii, norul vremii e în de-/clin!...” Rod al dezamăgirilor postrevoluționare ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara, s-a regăsit „singur între români”, România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică a grupului de scriitori și
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
de traducător și de prezentator al realităților literare din unele țări slave. Traducerile și informațiile privind literatura rusă au, pe anumite segmente, un caracter sistematic. În studiile Dinamopoezia, Lirica teroarei și în alte articole, I. face o radiografie a fenomenului postrevoluționar din Rusia, iar Sufletul rus și marea, Toamna în poezia rusă sunt largi expuneri tematice, susținute de numeroase exemple. La acestea se adaugă zecile de transpuneri din scriitorii ruși, între care F.M. Dostoievski, A.P. Cehov, Al. Kuprin, Leonid Andreev, Ivan
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în România postrevoluționară. Inerția guvernelor române de după 1989 a permis ofițerilor de Securitate, ce aveau cunoștințele necesare, legături în străinătate și o influență în cadrul Ministerului Comerțului Exterior, să creeze o adevărată mafie economică. Acești ofițeri au înființat companii particulare de import-export și, exploatând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
v-o propun azi spre dezbatere derivă, pe de o parte, din câteva experiențe personale pe care le-am Încercat În ultimii ani, iar pe de altă parte, din observarea empirică a unor aspecte intelectuale, sociale și politice ale României postrevoluționare. În mod inevitabil, cele două planuri se intersectează, motiv pentru care Îmi cer Îngăduința să vi le detaliez, nu Înainte de a vă preciza că opțiunea mea pentru stilistica interogativă a acestui text de pornire e deliberată. Prefer să pun Întrebări
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
azi. Am mai scris și În alte locuri, cu acuratețea relativă a unei obsesii (unele dintre aceste nedumeriri pot fi găsite În volumul Opoziții constructive, din 2002, altele În Cercul de grație, din 2003), că ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția funcțiilor decizionale și politice reprezintă o neatenție destul de bizară și cu siguranță contraproductivă pe termen imediat și lung. De bine, de rău, generația ’80 atinsese maturitatea umană În momentul revoluției din decembrie 1989
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
solidarizare intelectuală pe care ni le oferea Timpul (1956, 1968, 1977 etc.), dar așa se explică - după părerea mea - și autosuficiența culturală a acestei generații, căreia Îi datorăm, În ultimă instanță, o cutumă de lucru foarte rezistentă, pe care perioada postrevoluționară abia reușește să o clintească: aceea de a trebălui mereu doar În propria noastră ogradă, fără a ne uita peste gard la ce anume fac vecinii. Generației ’60 i se poate imputa - În opinia mea - faptul că sentimentul nostru cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
printr-o relație eroică, responsabilă, stabilită cu prezentul. Într-un mod de-a dreptul bizar Însă, dintre toate generațiile aflate În dispută În momentul revoluției din decembrie 1989, optzeciștii au fost cei care au „forțat” cel mai mult, În perioada postrevoluționară, racordarea noastră la trecut. E o ciudată reconversie aici, care elimină teza unui optzecism monolitic, „Încremenit În proiect”, care a acționat, după revoluție, la fel cum a făcut-o și Înainte. Dimpotrivă, orientarea tematică, temporală a optzecismului s-a modificat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multe observații, iar ele sunt În general punctual prilejuite de frazele și ideile tale. Le voi rosti În maniera În care le-am făcut pe măsură ce am citit textul. Vorbești, chiar În punctul de plecare, despre „ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția funcțiilor decizionale și politice”. Dacă te referi la generație În partea ei culturală, cred că generația ’80 se găsește În niște funcții de decizie, În conducerea unor reviste și chiar a unor instituții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inclusiv optzeciștii tehnocrați), ajungi inevitabil la concluzia că majoritatea dintre ei au fost „bălțați” sau „dalmațieni” Înainte. Făceau parte din anumite structuri de influență (Ministerul de Externe, Industrie, Comerț Interior și Exterior) pe care le-au exploatat În favoarea ascensiunii lor postrevoluționare. Nici unul dintre optzeciștii culturali nu a beneficiat de o asemenea trambulină. Și mai este aici un lucru, absolut tulburător. Urmăriți cariera atipică, absolut spectaculoasă, de după ’89 a unor oameni și veți ajunge la concluzia că există o singură explicație pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
FAPTĂ TRANSILVĂNEANĂ, publicație apărută la Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica Marian, cu proză - C. Zărnescu și Cornel Udrea, iar cu eseistică - Adrian Marino, Constantin Cubleșan și
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
indivizi și altor grupuri. Soluția tuturor problemelor - atât personale, cât și de grup - era, desigur, la nivel politic. Pe tot parcursul acestei analize a tranziției postcomuniste românești am întâlnit noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea optării, în reconstrucția postrevoluționară și postcomunistă a societății românești, între alternative cu un grad aproximativ egal de realizare. Gradul de libertate presupune întotdeauna existența unui subiect social - grup, clasă socială, elită, birocrație instituționalizată etc. - care are posibilitatea de a face alegeri care implică vaste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au intrat în arenă și s-au pronunțat cu privire la privatizare, în primii ani de trecere la o economie de tip capitalist a avut ținte minore, iar influența ei a fost redusă în comparație cu cea a principalului actor social și politic postrevoluționară - proletariatul industrial. În primii ani de după revoluție, proletariatul industrial, împreună cu manangementul industriei socialiste nu susțineau privatizarea pe scară largă a economiei, din motive deja analizate. În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoluția din 1989, autoarea mizează pe realism din considerente morale, nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe terenul publicisticii. SCRIERI: Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o veritabilă enciclopedie dinamică, o lucrare complexă a domeniului culturii populare românești, mereu perfectibilă, înfăptuită de două generații de colaboratori maturizați în etape distincte: cea prerevoluționară și cea postrevoluționară. I.D.
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
memoria netrucată a trecutului recent sau arhivarea corectă, neresentimentară a literaturii scrise în comunism. Accente. Jurnal indirect (2003) cuprinde o selecție a textelor publicate între 1996 și 2003 în „Adevărul” și constituie totodată un jurnal de campanie, în măsura în care lumea culturală postrevoluționară a fost câmpul de luptă dintre resentiment și diverse forme de cosmetizare, dintre memorie și memorie selectivă. Sunt prinse aici și refractate prin prisma unui scepticism ironic principalele „afaceri” literar-culturale care au ținut afișul perioadei: rezultă un puzzle cu dialectică
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ȘI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUȚI asist. dr. Camelia Soponaru Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Introducere Perioada postrevoluționară a însemnat pentru poporul român o perioadă de transformări majore și rapide în toate domeniile vieții socialpolitice și economice. În sistemul asistenței medicale și sociale, perioada ultimilor ani a adus o creștere a calității și diversității serviciilor prin inițierea unor
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
dureroase a caselor lovite de furia buldozerelor. Declarat postmoderne sunt Educație târzie (I-II, 1998-1999) și Fetița (2003), „rescrieri” ale romanelor Educația sentimentală de Gustave Flaubert sau Lolita de Vladimir Nabokov. Aici tramele epice sunt pretexte pentru meditația asupra condiției postrevoluționare a intelectualului român, pierdut într-o lume care, așteptată ca un paradis terestru („cultural”), se instalează ca o lume întoarsă, tulbure și haotică. SCRIERI: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea, București, 1971; Introducere în opera lui Al. Macedonski
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]