1,516 matches
-
care umblă prin tină", Cântul V, 431-445. 6 În numărul special al revistei Manuscriptum îngrijit de Petru Creția, Muzeul Literaturii Române, 1(82), anul XXII, 1991, citat din poezia Răpiți din cer, hrăniți din basme, versurile 15-16, p. 55. 7 Postulatul Ecclesiastului: eadem sed aliter ceea ce este, a mai fost și ceea ce a fost va mai fi, 3,15. Despre semnificația acestor termeni vezi cap. Filosofia vieții și a omului în cartea biblică "Ecclesiastul" (Kohelet), Ion Bianu, Op.cit., p. 178. 8
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson 1950; Iser 1974, 1978; Rabinowitz 1977. cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
da o interpretare rezultatelor experimentale se reduce inevitabil la o decupare a realului care afectează realul însuși. Entitatea reală poate astfel să dezvăluie aspecte contradictorii care sunt de neînțeles, absurde chiar, din punctul de vedere al unei logici fondate pe postulatul "sau asta sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să mai fie absurde într-o logică fondată pe postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reală poate astfel să dezvăluie aspecte contradictorii care sunt de neînțeles, absurde chiar, din punctul de vedere al unei logici fondate pe postulatul "sau asta sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să mai fie absurde într-o logică fondată pe postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de ruptură cu un alt element sau eveniment sau punct, din moment ce există mai mult de un element sau eveniment sau punct în lume... Totul este astfel legat în lume... evident, dacă lumea este logică..."34. Această afirmație nu este un postulat, ci un rezultat pe care orice cititor familiar cu logica lui Lupasco l-ar putea verifica și singur. Rezultatul acesta e comprehensibil chiar și intuitiv: cum orice sistem implică existența unui sistem antagonist, rezultă că două sisteme oarecare vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
îi pune doar la îndoială caracterul de "absolut". Dar să ne continuăm călătoria în interiorul cărții pe care o consider ca fiind centrală pentru înțelegerea operei lupas-ciene. Lupasco își agravează și mai mult cazul cîteva pagini mai departe, unde își formulează "postulatul fundamental al unei logici dinamice a contradictoriului": "Fiecărui fenomen sau element sau eveniment logic oarecare, și deci judecății care îl gîndește, propoziției care îl exprimă, semnului care îl simbolizează: e, de exemplu, trebuie mereu să-i fie asociat, structural și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
potențializat prin actualizarea lui non-e, dar nu poate să dispară. În același mod, non-e nu poate fi decît potențializat prin actualizarea lui e, dar nu poate să dispară. Ne putem ușor imagina perplexitatea multor logicieni și filosofi în fața unui asemenea postulat: dacă termenul "propoziție" este bine definit în logică, care ar putea fi semnificația unor cuvinte ca "fenomen", "element" și "eveniment", aparținînd mai degrabă vocabularului fizicii decît celui al logicii? Și, mai ales, cum să înțelegi că un singur și același
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
așa-ziselor fenomene de "sincronicitate" implică factori [...] care scapă controlului nostru într-o asemenea măsură încît o reproductibilitate de voie a acestor fenomene nu este posibilă [...]"27. Problema fundamentală este deci de ordin metodologic. Iar Jung și Pauli recunosc că postulatele metodologice ale științei moderne nu sunt compatibile cu fenomenele de sincronicitate. Dar, odată făcută această constatare, căile lor diverg. Jung pare să spere într-o generalizare a acestor postulate, capabilă să explice o ordine cauzală, incluzînd regularități de un tip
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este deci de ordin metodologic. Iar Jung și Pauli recunosc că postulatele metodologice ale științei moderne nu sunt compatibile cu fenomenele de sincronicitate. Dar, odată făcută această constatare, căile lor diverg. Jung pare să spere într-o generalizare a acestor postulate, capabilă să explice o ordine cauzală, incluzînd regularități de un tip nou: "relații inconstante prin contingențe"28. În schimb, Pauli pare să abandoneze orice speranță de a găsi o explicație științifică fenomenelor sincronicității acceptînd caracterul non-reproductibil al acestor fenomene: poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o putem considera ca prealabilă oricărei transdisciplina-rități reale. Ea este însăși transdisciplinarita-tea" 34. CONVERTIRE A ȘTIINȚEI SAU CONVERTIRE A OMULUI DE ȘTIINȚĂ ? Abellio nu se îndoiește de convertirea posibilă a unor oameni de știință. Cum ea e legată de " acceptarea postulatului interdependenței universale", el o simte foarte apropiată 35. Sensul practic al acestei convertiri este clar indicat de Abellio: "Să trăiești în gîndul constant de Dumnezeu. Să te topești în permanență în interdependența întregului. În lipsă, să revii într-o profundă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ei argumentează că dacă legile umane sunt în contradicție cu adevărurile morale, atunci nu sunt legi cu adevărat. Pozitivismul juridic are o concepție cu totul diferită în ceea ce privește obiectivitatea și temeiurile adevărului moral. Adepții acestei doctrine cred că legile umane sunt postulate ale ființelor umane, că și legile imorale trebuie considerate legi și că nu există o "conexiune necesară" între drept și morală. 1.2.1. Doctrina dreptului natural Teoria dreptului natural traversează toată istoria filosofiei dreptului, fiind una din cele mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este probabil natură distructiva a Revoluției Științifice și Industriale, care, desfășurîndu-se tot mai mult, amenință să distrugă părți tot mai mari din natură. 314 (IX, 230) țîșnind din sine Universul explodează: Descriere care seamănă foarte mult cu Big Bang-ul postulat de cosmologia modernă că una dintre explicațiile posibile privind apariția Universului. 315 (IX, 233) Fiece fir de praf se cuibărește învîrtindu-se mereu în jurul centrului Pămîntului În chinurile unei Nașteri Veșnice: Blake pare să descrie formarea sistemelor cosmice din "praf stelar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea este alcătuită din unități energetice, personalitatea fiind unitatea energetică "finală"; c) ideea evoluției culturii, în acord cu "energiile pământului", către personalitatea energetică; d) ideea rostului cultural al vocației. Aceste premise sunt în acord cu ideile care au rol de postulat în sistemul personalismului energetic, idei introduse prin următoarele concepte: realitatea originară (ca energie); evoluția; finalitatea și personalitatea. 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic Simpla sumă a premiselor creează doar un spațiu aporetic. Re-construcția filosofică le cuprinde și le desfășoară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile semnificative ale filosofiei personaliste prezentate în lucrare, anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte fundamentale, concepte ce instituie idei cu rol de postulat în fiecare dintre ele: realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar pentru celelalte variantele personaliste amintite, aceasta reprezintă o formă absolută de personalitate, Dumnezeu); evoluția (ce indică faptul că realitatea originară reprezintă un principiu dinamic); finalitatea (care stabilește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de problema omului, modelul antropologiei filosofice se structurează în funcție de două operații: a) postularea unei "naturi" umane, a unei esențe care este atributul fiecărui ins și, în urmare, oarecum paradoxal, determinare individuală a "modului" uman de a fi; b) utilizarea acestui postulat ca principiu explicativ al ordinii umane. Acest model are semnificație într-un decupaj ontic al omului, deși el cuprinde și elemente ale unei "ontologii generale", în absența căreia nu ar fi posibilă nici o opinie despre "existența umană". Prin el se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ramură (antropologia culturală, fizică etc.). Ontologia umanului are drept urmare re-cunoașterea de sine a omului prin lumea în-ființată în fața sa și luată drept "universal" (recunoașterea sa ca nefiind decât în lume). Ontologia umanului lucrează și ea, într-un fel, cu un postulat implicit, asemenea antropologiei filosofice: omul este microcosm, el reface, prin "structura" ființei sale, unitatea lumii; raportarea lui la sine îl deschide către ceea-ce-este, așa încât el nu mai poate să apară ca un lucru printre lucruri, ci ca un mod-de-a-fi aflat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii pure speculative, era neîmplinit în privința unor concepte din care "vechea metafizică" făcuse obiect al ei: libertatea, sufletul nemuritor, Dumnezeu. Excluse din câmpul cunoașterii, întrucât "referenții" lor nu sunt, nici măcar ca posibilitate, obiect de experiență, cele trei concepte vor deveni "postulate ale rațiunii practice", într-o altă construcție "critică", ce va viza rațiunea pură practică, voința pură. Dubla funcționare a rațiunii pure, în regim teoretic (ca rațiune pură speculativă, teoretică) și în regim practic (ca rațiune pură practică, voință pură) face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pură speculativă, teoretică) și în regim practic (ca rațiune pură practică, voință pură) face posibilă, cumva, "salvarea" conceptelor-obiect ale vechii metafizici. Demersul acesta, într-o oarecare măsură recuperator, se află în Întemeierea metafizicii moravurilor și în Critica rațiunii practice. Aceste postulate nu sunt dogme teoretice, ci supoziții necesare din punct de vedere practic; ele nu extind deci cunoașterea speculativă, dar procură Ideilor rațiunii speculative în general (cu ajutorul raportului lor cu ceea ce este practic) realitate obiectivă și le justifică ca concepte, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie dedusă. Kant o postulează, dar nu în forma Ideii psihologice ca unitate a facultăților simțirii, cum procedase în prima Critică, ci în forma ideii despre o "structură" pe verticală a celor doi "subiecți" (sensibil și inteligibil). Este vorba de postulatul preeminenței personalității (subiectul inteligibil) față de persoană (subiectul sensibil).63 Dacă luăm în considerare orizontul tematic al întregului proiect critic kantian, atunci unitatea de existență a omului apare în două modalități: este postulată, în forma Ideii unității facultăților simțirii (Critica rațiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului, asemenea primelor două. Prin al doilea nivel, care cuprinde concepte precum: libertatea, imperativul categoric, Binele Suveran, este resemnificată, în sensul refacerii sale sintetice, însăși unitatea de existență a omului. Al treilea nivel este ocupat de unul dintre cele trei postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de unul dintre cele trei postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea n. C.), care are o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în lumea fenomenelor, "cauzalitatea prin libertate" este validată de Kant în orizont inteligibil, în universul scopurilor; în absența sa, întreaga viață practică (morală) ar fi imposibilă, iar fără acceptarea postulatului corespunzător, moralitatea ar fi de neînțeles. Imposibilitatea sa în fapt, ca "realitate obiectivă", l-ar transforma pe om în genere, ființa rațională într-un automat natural. Rațiunea practică însă are ca formă a priori legea morală și, firesc, aceasta din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de conceptul finalității practice. Nu este vorba încă de finalitate ca un concept al facultății de judecare reflexive (acesta va constitui obiectul reflecțiilor din următorul subcapitol). Finalitatea practică, implicată aici, legată de ideea perfecțiunii morale, așadar și de cele trei postulate ale rațiunii practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită problemă ridică postulatul sufletului nemuritor. Nu se poate face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]