340 matches
-
ești chiar hodoronca-tronca, a declarat Mariana. Dacă casa Îmi ie cu susu-n jos, numa Carlos ie vinovatu, că ie cu ochii pă mine toată vremea. — În vieți nimic nu tre să fie Întâmplăcios, a zumzăit lugubru Croce. Fără direcție și poteră, mergem grămadă fix În haosu rus, În tirania lu Ceka. Tre să recunoaștem: În țara lui Ivan cel Groaznic, liberu arbitru ia-l de unde nu-i. Ostentativ gânditor, Ricardo a catadicsit să afirme: — I-o chestie că chestiile nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
avut spectacol la El Rancho Klub, pe Sunset Strip, la doar un kilometru jumătate de apartamentul lui Lynette Kendrick. Prima problemă: Spade n-avea cum să aibă cazier penal, deci nu putea să-i verifice grupa sanguină. Era membru În „potera voluntară“ a șerifului din Biscailuz -, chestie de P.R. -, iar acolo nu puteai să intri dacă aveai cazier. Continuă să adune informații. Verifică raportul medicului legist: „conținutul sîngelui“. Pe pagina 2 ceva senzațional: „alimente nedigerate, spermă, o cantitate de hrană cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
omul cel rău și fără nume, care este, evident, Dudley, tocmai se pregăteau s-o scoată pe piață. Știu din sursă absolut sigură că Dud a fost paznicul tranzacției și ani de zile a persistat zvonul că Dud a condus potera care l-a omorît pe tipul ăla, Buzz Meeks, cel care a jefuit „conferința“. Fisk a spus că Patchett a luat cea mai mare parte din praful alb furat - o parte de la frații Englekling și tatăl lor, iar alta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mare parte din praful alb furat - o parte de la frații Englekling și tatăl lor, iar alta de la omul cel rău, care e În mod clar Dudley. Bun, dar mă Întreb eu acuma: nu cumva Lunceford a fost și el În potera aia? Atunci a pus Dudley mîna pe narcotice? White clătină din cap. Pentru el astea erau noutăți. — Puneți-mă la curent, pentru că cred că am o pistă care se leagă. Dud vorbea despre rahatul lui cu „restrîngerea“ și a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Lee. Johnny Stomp. Perkins a fost șofer. — Abe, dă-mi-l pe Dudley! — Măreț, flăcău. Sirene, brutal de zgomotoase. Strigăte, pași. — Nite Owl. De ce? Kikey Începu să tușească cu sînge. — Droguri. Reviste cu poze. Cathcart trebuia să dispară. Lunceford... În potera care luat drogurile. Și se ducea des la Nite Owl. Stomp - interogat, de-aia a șters-o Dublu. Omul a zis speriați-l pe Patchett. Doi iepuri dintr-un singur foc - Duke și Mal. Mal voia bani, pen’ că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se ducea des la Nite Owl. Stomp - interogat, de-aia a șters-o Dublu. Omul a zis speriați-l pe Patchett. Doi iepuri dintr-un singur foc - Duke și Mal. Mal voia bani, pen’ că-l știa pe omul din poteră. Dă-mi-l pe Dudley. Spune că Dudley Smith a fost partenerul tău. Vincennes se lăsă pe vine. Restaurantul bubuia: milioane de glasuri. SÎnge pe galantar. Ed se gîndi la David Mertens. O străfulgerare - școala de la studiourile Dieterling, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Z.M.J. Congar, L'ecclèsiologie de la Révolution Française au concile du Vatican, sous le signe de l'affirmation de l'autorité din L'ecclèsiologie au XIXe siècle, Cerf, Paris, 1996., pp. 77-114; și G.Alberigo, Lo sviluppo della dottrina sui poteri nella Chiesa universale, Roma, 1964, p. 394 și următoarele. Din punct de vedere istorico-instituțional, problema este tratată și de R. Aubert, Il pontificato di Pio IX, G. Martina, Torino, 1970., pp. 438 și următoarele: asupra fenomenului "centralizării" pontificale, în care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oară că ne veneau polițiști În vizită, se mai Întâmplase o dată, când un copil greu adaptabil aflat În grija lui Sorin plecase de la fundație, rătăcise vreo câteva zile prin Arad și fusese prins furând dintr-o alimentară. L-a adus potera Înapoi, lucrurile s-au aranjat până la urmă. N-a fost să fie și de data asta așa ceva. De la bun Început părea să fie mult mai grav. Un polițist În civil, după ce s-a recomandat, inspector nu-mai-știu-cum, a Întrebat dacă: - Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Governi; în una parolă tutto ciò che formă uno Stato, è distrutto. Le Truppe Polache sono passate al Servizio della tre Potenze Belligeranti, e Quindici Milla Uomini die Esse furono condotti nell'interior della Russia. Li Vincitori godono di un potere illimitato nè Paesi, che occupano; la Lituania è divenuta Provincia Russa, e la Polonia Meridionale șino alla Wistola è în poter della Prussia. Chi permetta dunque Vostra Maestà di abdicare spontaneamente una Corona, che mi apportà tânte afflizioni, e tânți
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
îl întrebă ea. Nu-mi spune decât atât: ești fericit acum? Astăzi, în clipa asta? La ea? Ce a spus? Nu se ridica, nu-l asculta; îl întreba precipitată și se grăbea să vorbească, de parcă ar fi fost urmărită de poteră. — Plec mâine, cum mi-ai poruncit. Nu voi... E ultima dată când te văd, ultima dată! Acum chiar că-i ultima dată! — Liniștește-te, ridică-te! rosti el disperat. Ea îl sorbea cu nesaț din ochi, ținându-l de mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în bătălia de la Dunbar. În cartea sa, Charles II: King of England, Scotland, and Ireland, Ronald Hutton povestește cum tânărul a încercat timp de șase săptămâni să fugă din Anglia. A reușit să ajungă în Normandia pe șaisprezece octombrie, în ciuda poterelor care erau pe urmele sale, a unei recompense exorbitante, de o mie de lire puse pe capul sau, în ciuda amenințărilor cu moartea vociferate de poliție pentru oricine l-ar fi ajutat să fugă și, mai ales, a dificultății de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în grupa medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezenta în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
săvârșea în toate zilele prin oraș, s-au făcut tâlhar de codru, înjghebându-și o bandă numeroasă ce ținea drumurile, călcând și mai multe așezări boierești. Aceste necuviințe ajungând la cunoștințele Domnului, după îndestule cercări ce au făcut, prin mijlocirea poterelor și nu s-au putut pune mâna pe dânsul, Constantin Voevod a chemat pe Tufecci-bașa Gheorghe și i-a hotărât ca în două săptămâni de zile să-i aducă la curte pe fratele său legat sau mort, pentru că la din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Pierre, Les sommets de l'État: essai sur l'élite du pouvoir en France, Paris, Seuil, 1994. Bloomfield, Paul, Uncommon people. A study of England's elite, London, H. Hamilton, 1955. Bobbio, Norberto, Il Dubbio e la scelta: intellettuali e potere nella societa contemporanea, Roma, Nuova Italia scientifica, 1993. Bottomore, T.B., Elites and society, Middlesex, Pelikan Book, 1964. Brym, Robert, Intellectuals and politics, London, Allen&Unwin, 1980. Burguière, André, Revel, Jacques (dir.), Histoire de la France. Choix culturels et mémoire, Paris, Seuil
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
opune păcatul care întină amintirea viitoare a celui fără-de-lege, dacă cel care clădește trebuie să se ferească de rău ca să fie slăvit de posteritate, iar răul poate fi alungat din cetate sau poate ocărâ el însuși, atunci la stanza del potere a celor patru cărți ale lui Dan-Horia Mazilu ar putea arăta și astfel: Blestemul Văduvia a desface (Legea) a respecta (Legea) Fărădelegea Voievodul a nu respecta (Legea) a face (Legea) Acest spectacol nu se poate juca pe scena istoriografiei "clasice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București, 1974. [1960] ---. Arhitectură gotică și gândire scolastică. București: Anastasia, 1999. Ideea. București: Univers, 1975. [1924] Patlagean, Évelyne. Structure sociale, famille chrétienté à Byzance (IV-XI). London: Variorum Reprints, 1981. ---. "Storia dell'immaginario". Le Goff, La nuova storia 289-317. Santità e potere a Bisanzio. Milano: Il Saggiatore, 1992. Un medioevo greco. Bisanzio tra IX e XV secolo. Bari: Dedalo, 2009. [2007] Paul, Jacques. L'Église et la culture en Occident. Paris: PUF, 1994. 2 vol. Pecican, Ovidiu. Troia, Veneția, Roma. Studii de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pittura murale esterna del nord della Moldavia. Bologna: Aspasia, 2001. Stăniloaie, Dumitru. Din istoria isihasmului în ortodoxia română (texte selectate din Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). București: n.e. 1979. Tabacco, Giovanni. Dai re ai signori. Forme di trasmissione del potere nel Medioevo. Torino: Bollati Boringhieri, 2000. ---. Le ideologie politiche del medioevo. Torino: Einaudi, 2000. Talbot Rice, David. Byzantine Art. Oxford: Penguin, 1968. Tatakis, Vasilie. La philosophie byzantine. Paris: PUF, 1959. Theodorescu, Răzvan. Artă și politică în Moldova în prima jumătate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
34. 32 Ibidem, p. 40. 33 Mario TEDESCHI, Dizionario del Malcostume, Il Borghese, Milano, 1962, p. 16. 34 Percy A. ALLUM, State and Society in Western Europe, Polity Press, Blackwell Publishers, Cambridge Oxford, 1995, p. 166. 35 Gaetano AZZARITI, Il Potere di Giudici, Manifesto Libri, Roma, 1994. 36 Eurobarometru, 1995. 37 Seymour M. LIPSET, Political Man: The Social Bases of Politics, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1959; versiunea revizuită din 1981. 38 John HERZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Bologna, Il Mulino, 1988. Almond, G. A. și Verba, S., The Civic Culture, Political Attitudes and Democracy in Five Nations, Princeton, Princeton University Press, 1963. Barnes, B., The Nature of Power, Cambridge, Polity Press, 1988; trad. it. La natura del potere, Bologna, Il Mulino, 1995. Barnes, S., Kaase, M. ș.a., Political Action. Mass Participation in Five Western Democracies, Beverly Hills-London, Sage Publications, 1979. Barry, B. (ed.), Power and Political Theory, London, Wiley, 1976. Bluhm, W. T., Theories of the Political System
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Il Mulino, 1987. de Sola Pool, I. (ed.), Contemporary Political Science. Toward Empirical Theory, New York, McGraw Hill, 1967. Deutsch, K. W., The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control, New York, Free Press, 1963, trad. it. I nervi del potere, Milano, Etas Kompass, 1972. Easton, D., Political Anthropology, în B. Siegel (ed.), Biennial Review of Anthropology, Stanford, Stanford University Press, 1959, pp. 210-262. -, The Political System. An Inquiry into the State of Political Science, New York, Knopf, 1953, trad. it. Il
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
comparazione nelle scienze sociali, Bologna, Il Mulino, 1982. Sola, G., Elites, teoria delle, în Enciclopedia delle Scienze Sociali, Roma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1993, vol. III, pp. 526-537. -, Storia della scienza politica, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996. Stoppino, M., Potere ed élites politiche, în A. Panebianco (ed.), L'analisi della politica, Bologna, Il Mulino, 1989, pp. 221-253. -, Che cos'è la politica, în Quaderni di Scienza Politica, aprile 1994, pp. 1-34. Stretton, H., The Political Sciences, London, Routledge and Kegan
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
La sociologia del partito politico, Bologna, Il Mulino, 1966. Neumann, S., Toward a Comparative Study of Political Parties, în S. Neumann, Modern Political Parties, Chicago, The University pf Chicago Press, 1956, pp. 395-424. Panebianco, A., Modelli di partito. Organizzazione e potere nei partiti politici, Bologna, Il Mulino, 1982. Pedersen, M., Changing Patterns of Electoral Volatility in European Party Systems, 1948-1977, în H. Daalder și P. Mair (ed.), Western European Party Systems, pp. 29-66. -, The Danish 'Working Multiparty System': Breakdown or Adaptation
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]