2,294 matches
-
este un contur ca toate celelalte, le gândești, le atingi, le mângâi, le consumi, nu-ți aparțin, nu resuscitează memoria nici pentru o secundă. De fapt, ce fac acum? Am redus lumea mea la voința lumii lor? Potop, ce gândesc. Potop. Eu iubesc, eu nu sunt ca ei! Iubesc, când sunt și când nu sunt, deopotrivă; întristarea, veselia, somnul, nesomnul nu pot argumenta decorul. Iubirea mi-a inundat ființa, ca pe o câmpie iarna peste care ninge cu îngeri. Ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
palmele, rugăciunea îmbrățișa necuprinsul, degetele, precum niște lumânări aprinse în noaptea de înviere, capul aproape căzut peste umărul stâng confirma aparențele. A fost femeie jumătate de viață, acum este corabie, turlă de catedrală, far la capătul lumii în vreme de potop. Închină-te, părinte, și bucură-te! Nici această ipostază nu o exersa pentru prima dată, a făcut teatru, a studiat mimica, drama, baletul, a repetat pe scenă, dar mai ales printre oameni. Izmir s-a spânzurat sub podul Bosforului de dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
părintele Tatu, călare pe iapa lui badea Gheorghe, cânta dezamăgit, trist, cu jumătate de gură, despre un loc cu verdeață și răcoare. Hai, di, gloabelor, di, să o ducem pe țața Lențuca și vă sloboade tata în șură până trece potopul! Înfiptă până la brâu în lutul proaspăt, crucea pocnea muguri. Bunica Lențuca a urcat spre cer în genunchi, ca o sfântă. Când au ajuns acasă, în tindă, vecina Varvara a pus masa: borșul era sleit, sarmalele crude, mămăliga aburea la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Rezultă, astfel, pentru el o nemulțumire perpetuă, dezgustul pentru ceea ce posedă; aceasta îl face să blameze prezentul, să ridice în slăvi trecutul, să dorească viitorul, iar toate acestea fără nici un motiv rațional." (II, Cuvînt înainte) "Schimbarea religiei și a limbii, potopul și ciuma șterg memoria lucrurilor." (II, 5) "Poți să începi un război cînd vrei, dar nu și să-l termini cînd vrei." (H, 10) Un principe se va înșela întotdeauna dacă își va estima forțele după resursele bănești, după situația
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aramă, altul de argint, de aur, de metal ușor de topit, de plumb. Toți acești munți vor deveni mai moi „decât ceara” în prezența Fiului Omului. Modelul, ușor de recunoscut în spatele viziunilor „apocaliptice” din Cartea lui Enoh, îl constituie episodul potopului. Nu întâmplător în secțiunea a doua a textului este intercalată, destul de stângaci din punctul de vedere al tehnicii literare, o „apocalipsă a lui Noe”. Potopul reprezintă o distrugere aproape totală a vieții terestre, dar în același timp preludiul unei noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Omului. Modelul, ușor de recunoscut în spatele viziunilor „apocaliptice” din Cartea lui Enoh, îl constituie episodul potopului. Nu întâmplător în secțiunea a doua a textului este intercalată, destul de stângaci din punctul de vedere al tehnicii literare, o „apocalipsă a lui Noe”. Potopul reprezintă o distrugere aproape totală a vieții terestre, dar în același timp preludiul unei noi creații, a unei noi cosmogeneze. De altfel, orice eshatologie presupune o cosmologie. Totuși, autorul nostru are de rezolvat o contradicție: cum se poate justifica logic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aproape totală a vieții terestre, dar în același timp preludiul unei noi creații, a unei noi cosmogeneze. De altfel, orice eshatologie presupune o cosmologie. Totuși, autorul nostru are de rezolvat o contradicție: cum se poate justifica logic un al doilea potop după legământul încheiat între Iahve și Noe (Geneza 9,11)? Răspunsul: Dumnezeu anulează contractul încheiat cu Noe întrucât oamenii înșiși au fost primii care nu l-au respectat, îndemnați și corupți de către îngerii răzvrătiți. Aceștia i-au învățat toate meșteșugurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
științifico-fantastice” cu încărcătură psihic-teologică profundă. În viziunea lui Enoh este intercalată, așa cum pomeneam adineaori, o altă viziune, independentă la origine: cea a lui Noe (cap. LX și urm.). Astfel se punctează încă o dată ideea identității între Judecata de Apoi și potopul suferit de pământenii nelegiuiți. Înainte de începerea ploilor, Noe primește o revelație din partea lui Enoh. Acesta îl liniștește, spunându-i că va fi cruțat de moarte și-i lămurește apoi cauzele hotărârii luate de către Dumnezeu: „Stârpirea lor șa oamenilorț este necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
negru (Abel și Cain), ieșind din țărână. Vițelul negru îl lovește pe cel roșcat, iar acesta dispare pentru totdeauna nu se știe unde. Din perechea primordială (taur și vacă) ies o mulțime de vite negre și albe (patriarhii de dinainte de potop). La un moment dat, un astru (Lucifer) pică din cer, urmat de alții. Din împreunarea lor cu vitele de pe pământ apar elefanți, cămile și măgari. Elefanții încep să sfârtece în bucăți taurii, apoi se mănâncă între ei. Imediat după aceea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
arhanghel îi adună pe toți ceilalți aștri căzuți, îi leagă fedeleș și-i aruncă într-o cută a pământului. Al patrulea arhanghel vine la un taur alb (Noe) și-l învață ce trebuie să facă pentru a scăpa teafăr din potop. Taurul alb își construiește o arcă și se urcă pe ea împreună cu alți „trei tauri albi” (Sem, Iafet și Ham). Urmează viziunea potopului: puhoaiele de apă revărsându-se necontenit din ceruri. Corabia cu „taurii albi” plutește liniștită, în vreme ce „elefanții, cămilele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la un taur alb (Noe) și-l învață ce trebuie să facă pentru a scăpa teafăr din potop. Taurul alb își construiește o arcă și se urcă pe ea împreună cu alți „trei tauri albi” (Sem, Iafet și Ham). Urmează viziunea potopului: puhoaiele de apă revărsându-se necontenit din ceruri. Corabia cu „taurii albi” plutește liniștită, în vreme ce „elefanții, cămilele și măgarii” se îneacă în valuri. Din cei trei tauri albi de pe arcă se nasc toate națiile pământului: lei (babilonieni), pantere (edomiți), lupi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
răzbuna, diavolul îl duce în ispită pe Adam cu rodul viei. Interpolarea creștină vizează rezolvarea unui paradox teologic: dacă vița-de-vie a fost blestemată de către Dumnezeu, atunci de ce vinul se folosește în Biserică (aluzie la taina euharistiei)? Iată răspunsul îngerului! În timpul potopului, toată viața a fost distrusă și în primul rând cele patru sute nouă mii de uriași născuți din împreunarea îngerilor răzvrătiți cu femeile pământene. Apa ajunsese de cincisprezece coți deasupra celor mai înalți munți, în așa fel încât a pătruns și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Aici se află iarăși un tron, „înfricoșător la vedere (phoberos en eidei), din cristal strălucind ca focul”. Deasupra stă o „mândrețe de om”, asemănător acelor „fii ai lui Dumnezeu” despre care vorbește Geneza (6, 2,4), părinții uriașilor de dinainte de potop. În fața tronului, o masă din aur și purpură. Pe masă, o carte lungă de șase coți și lată de zece. La dreapta și la stânga judecătorului, doi îngeri-scribi înzestrați cu toate cele trebuincioase unei asemenea îndeletniciri: toc (kalamon), cerneală și hârtie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
două seminții a dat naștere unei generații de monștri: uriașii, primii oameni care au trăit nu din munca lor, ci jefuindu-și vecinii. Ei se distingeau atât prin crudelitas, violentia, truculentia, cât și prin inormitas corporum. Începând din acel moment, potopul s-a impus ca singura soluție obligatorie pentru înnoirea și regenerarea omenirii decăzute. După potop, legea scrisă a înlocuit legea firii. Într-adevăr, zice Serenus, „legea scrisă nu trebuia dată dintru început, căci era fără folos, atâta vreme cât legea firească rămânea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu din munca lor, ci jefuindu-și vecinii. Ei se distingeau atât prin crudelitas, violentia, truculentia, cât și prin inormitas corporum. Începând din acel moment, potopul s-a impus ca singura soluție obligatorie pentru înnoirea și regenerarea omenirii decăzute. După potop, legea scrisă a înlocuit legea firii. Într-adevăr, zice Serenus, „legea scrisă nu trebuia dată dintru început, căci era fără folos, atâta vreme cât legea firească rămânea în picioare și nu era stricată pe de-a-ntregul” (Conl. 8,24). În sfârșit, tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
căci era fără folos, atâta vreme cât legea firească rămânea în picioare și nu era stricată pe de-a-ntregul” (Conl. 8,24). În sfârșit, tot „tradițiile din vechime” ne informează că acea curiosarum rerum notitia („știința lucrurilor ciudate”) n-a pierit odată cu potopul, ci a fost salvată in extremis de către Ham, unul dintre fiii lui Noe. Ham fusese inițiat în „artele nelegiuite și profane”. „știind că nu va putea să aducă pe arcă, unde trebuia să urce împreună cu tatăl său, care era unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se întinse pe pământ și toate gândurile tuturor ființelor umane erau tot timpul rele” (5,2). Punctul inedit față de mărturia precedentă este transmiterea de către Veghetori a câtorva învățături malefice prin intermediul scrisului. Kaïnam153, nepotul lui Noe, care s-a născut după potop și știa să citească, este cel care descoperă la un moment dat o „inscripție pe care cei vechi”, adică oamenii de dinainte de potop, „o săpaseră în stâncă. El a citit-o și a copiat cele scrise acolo, dar în felul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de către Veghetori a câtorva învățături malefice prin intermediul scrisului. Kaïnam153, nepotul lui Noe, care s-a născut după potop și știa să citească, este cel care descoperă la un moment dat o „inscripție pe care cei vechi”, adică oamenii de dinainte de potop, „o săpaseră în stâncă. El a citit-o și a copiat cele scrise acolo, dar în felul acesta s-a rătăcit: acolo se afla doctrina Veghetorilor, conform căreia aceștia practicau divinația cu ajutorul soarelui, al lunii și al stelelor” (8,3-4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
descoperirile și pentru ca acestea să nu fie distruse înainte de a fi cunoscute ș...ț ei făcură două stele, una de cărămidă și cealaltă de piatră, și au gravat descoperirile pe amândouă, astfel încât, dacă cel de cărămidă ar fi dispărut în timpul potopului, cea de piatră să rămână pentru a-i învăța pe oameni cele scrise” (AJ I 70-71). Părinții Bisericii și textele apocrife creștine Pentru apologeții creștini (mă voi limita aici la cazul lui Lactanțiu), îngerii căzuți sunt demoni cărora păgânii le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
moartea lui Abel, ea îl zămislește, prin dorința ei (enthymetheisa), pe Seth, „depunând în el sămânța și scânteia de sus”. Dar îngerii, cuprinși de invidie, strică această nouă creație, amestecându-se printre oameni. Mama decide să termine odată cu lumea prin potop, pentru a nu păstra decât seminția cea bună. Totuși, susține textul lui Pseudo-Tertulian, occulte et latenter et ignorante illa matre virtute cum illis octo animabus in arcam mississe semen Cham163. Epifanie confirmă aceste informații, adăugând și altele: Îngerii au scăpat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de la o putere străină: el a fost introdus în arcă împotriva voinței Mamei de sus. Îngerii au aranjat totul pentru ca lucrurile să se petreacă în acest fel. Pentru că, zic ei, îngerii aflaseră că întreaga lor seminție va fi măturată de potop, și ei l-au introdus într-ascuns pe acest Ham despre care am amintit, pentru ca el să mântuiască neamul cel rău creat de ei. Iată motivul pentru care au luat naștere uitarea și înșelătoria printre oameni, înclinațiile dezordonate spre păcat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
naștere uitarea și înșelătoria printre oameni, înclinațiile dezordonate spre păcat și toate relele care au mai apărut în lume. În acest fel, lumea s-a întors la dezordinea de la început și s-a umplut din nou cu relele de dinainte de potop 164. Mitul sethian prezintă câteva similitudini frapante cu scenariul propus de avva Serenus: - erau două neamuri opuse: neamul lui Cain și cel al lui Abel și Seth. Pentru sethieni, primul neam a fost creat de îngeri 165; - Seth reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
opuse: neamul lui Cain și cel al lui Abel și Seth. Pentru sethieni, primul neam a fost creat de îngeri 165; - Seth reprezintă un model de virtute și dreptate; - îngerii se amestecă cu oamenii (inclusiv cu descendenții lui Seth), provocând potopul ca remediu necesar contra răului universal. Ham, unul dintre fiii lui Noe, asigură perpetuarea răului în lume după potop. Conform lui Serenus, el sapă în piatră și metal tainele revelate de îngeri; după mitul sethian, îngerii profită de un moment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
îngeri 165; - Seth reprezintă un model de virtute și dreptate; - îngerii se amestecă cu oamenii (inclusiv cu descendenții lui Seth), provocând potopul ca remediu necesar contra răului universal. Ham, unul dintre fiii lui Noe, asigură perpetuarea răului în lume după potop. Conform lui Serenus, el sapă în piatră și metal tainele revelate de îngeri; după mitul sethian, îngerii profită de un moment de uitare ori de neglijență din partea Mamei pentru a-l introduce în arcă pe Ham cel rău. Există foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
îl văzu intrând pe ușă. Cum o să-l botezăm pe copil pe o vreme ca asta?... Cine-o să-ți vină la botez?... O să vedem..., îi răspunse Virgil, cu glas împăciuitor, scoțându-și paltonul plin de zăpadă. Ninge al dracului... Potop, nu alta! Asta numai din cauza încăpățânării tale, i-o reteză nevastă-sa, supărată de-a binelea. Că, dacă te-ai fi grăbit puțin, acum copilul era botezat și-am fi stat și noi liniștiți. Ei, lasă, frate, că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]