2,756 matches
-
datoriei "față de pămîntul sfînt al înaintașilor", în vreme ce la olandezi remarcă deplină libertate, pofta de ludic, nesupunerea la dogmă, conformism și "tradiție scorțoasa": "un neam de reformiști", spune, cu dreptate, călătorul. Grigore Ilisei rămîne și în notele sale de călătorie un povestitor, atent la memoria locurilor și oamenilor, a poveștii care, inclusă în fluxul jurnalului, coboară "din generație în generație"; chiar și portretele sînt în mișcare, fiind (re)constituite prin povestea vieții lor: cel mai bine se simte în Israel poate și
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
a poveștii care, inclusă în fluxul jurnalului, coboară "din generație în generație"; chiar și portretele sînt în mișcare, fiind (re)constituite prin povestea vieții lor: cel mai bine se simte în Israel poate și pentru că evreii au "voluptatea orientala a povestitorului". În sfîrșit, informațiile (atît de căutate, adesea) sînt livrate în cursul povestirii-poveste fără aglomerări de date, cu detalii, amănunțite uneori, fără a plictisi și fără a dă senzația aceea neplăcută (de atîtea ori încercată în cazul altor memoriale de călătorie
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
apoi îl îndeamnă să vină într-un salon în care de fapt așteaptă mai mulți musafiri cu figuri grave, instalați în fotolii. Această întâmplare era povestita uneori în cafenelele Bucureștiului interbelic că o întâmplare reală, numele eroilor diferind de la un povestitor la altul. Dacă facem un efort de memorie culturală, ne "aducem aminte" că și alte episoade din român au circulat inițial că folclor citadin. Petru Dumitriu a colecționat acest folclor și l-a prelucrat. Dintr-o suită de anecdote a
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al povestașului, cum îi spuneam, au parcă acea naturalețe a unui prim povestitor, de va fi fost vreodată cineva primul, și totodată o blîndețe disperată de Șeherazada care nu pentru viața ei povestește, ci pentru a urzi din pînzele înțelepciunii universului întreg, cu toate semințiile sale, o poveste fondatoare și atoateîncăpătoare. O poveste
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
nu este, am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că există un entuziasm al povestirii
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
totul doar pentru că există un entuziasm al povestirii, care stimulează în oricine o vocație creatoare, novatoare. Micile retușuri, discretele intervenții sînt precum niște inflexiuni de glas, ori alegeri de gesturi retorice ce însoțesc istorisirea: ele sînt privilegiul absolut, chiar obligația povestitorului. Ar fi, după părerea mea, fascinant de verificat cam unde a umblat Carrière în povestiri, ce fel de inflexiuni are propria să voce. Sursele din care a preluat textele, declarate foarte profesionist într-un epilog filologic, sînt clasice, de aceea
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
a deschide o frîntura de drum, pe care să purcezi apoi de unul singur, chemîndu-ti, după pofta propriei inimi, vietățile care să te urmeze, întocmai precum celebrul Rattenfänger din Hamelin. Rostul poveștii este de a fi spusă, iar cel al povestitorului este de a fi necesar. Vorba autorului, precum un țăran, de care avem nevoie ca să ne lucreze pămîntul, sau un brutar, care ne coace pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
celebrul Rattenfänger din Hamelin. Rostul poveștii este de a fi spusă, iar cel al povestitorului este de a fi necesar. Vorba autorului, precum un țăran, de care avem nevoie ca să ne lucreze pămîntul, sau un brutar, care ne coace pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și de blîndețe, dar totodată prizoniera unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire posesiva, cît
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
un act atît de iubire posesiva, cît și cu exercițiu de supraviețuire. Poate de aceea este modelul narativ atît de util și de adecvat unei teorii neurobiologice. Urmînd îndemnul lui Carrière, că fiecare dintre cititori să devină, la rîndul său, povestitor, spunînd altora poveștile din această carte, după propria să inima, înflorindu-le așadar cît poftește, închei istorisind și eu una, dintre preferatele mele, întîmplător o pildă persana: ea ne vorbește despre un povestaș care, zi după zi și noapte după
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
spre câteva teme principale: literatura fantasy și science-fiction, imaginea istoriei în literatură și tehnologii moderne precum internetul și cărțile electronice. O temă specială a fost prilejuită de centenarul lui Bohumil Hrabal (1914- 1997); în fiecare zi a Târgului, admiratorii marelui povestitor s-au putut întâlni cu istorici literari, autori ai studiilor monografice sau cu cineaștii care au transpus opera hrabaliană pe ecran, inclusiv cu regizorul Jirí Menzel. Organizatorii au acordat o atenție deosebită expozanților din străinătate, printre care pe post de
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
acele știrile într-o emisiune Am făcut o emisiune de 30 de minute în care știrile de peste zi care nu puteau fi ilustrate erau citite de Mircea Badea și era un fel de stand up comedy, el fiind un bun povestitor. Ați sesizat că și în momentul de față poate să vorbească o oră pe orice subiect și să nu plictisească.”, a declarat Prigoană
Cum arăta Mircea Badea acum 10 ani, la Realitatea TV - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/24571_a_25896]
-
neștire , Încrâncenat scrișnind din dinți , Lipsit de țel și de iubire Și părăsit de nazuinți !... Deasupra văii Koisaur , Pe-un povârniș abrupt de munte , Niște ruini , de vremi cărunte , Și-aruncă umbrele-mprejur . Și -acum copiii , pe-nserate , Lângă -un batran povestitor , Cu spaimă-asculta basmul lor... Și , martor vremii minunate , Precum un spectru fără grâi , Cu negrele-i ruini la soare Castelul stă privind spre plai Din înălțimi spăimântătoare. În vale astăzi e-un aul; Pământul , roditor , sătul , Se-mbracă-n verde
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
stare să spulbere apatia celorlalți, colegi, elevi, profesori, camarazi, indiferent de vârstă, sex, idiom. Cum spune și Mihai Dragolea în Postfața la volumul Dacă pleci în căutarea mea, Radu Sergiu Ruba "are o memorie și o cultură uluitoare", "este un povestitor cuceritor", virtuți așadar ce ele singure confirmă un comportament uman de o virilă cordialitate. Dacă mai adăugăm la toate acestea oralitatea unei dicțiuni poetice ce se ascultă în răsfrângeri paralele și ironice, botezate spontaneitatea înțeleasă și iluzia continuă, avem portretul
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
o trăim și să o întemeiem pe durata lungă." * În paginile de proză ale numărului l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și altele) cu o năstrușnicie ce poartă titlul Povestea povestitorilor - un experiment literar postmodern virtuoz (și deloc virtuos) pornind de la coroziva poveste a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
la sfârșitul ei, pelerini, din ce în ce mai mulți, coboară spre o Via Dolorosa imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință, marele rol muzical al partiturii este Evanghelistul Matei: nu Isus. Sigur, spectacolul schimbă aceste proporții. Povestitorul își rostește textul, dar implicările lui narative devin active. Clemens Biber (Evanghelistul) are glasul potrivit declamației mlădioase, urmărind acțiunea, dar și impresiunile afective care l-au îndemnat să povestească lumii Patimile. Detașare - Implicare. Spectacolul nu pune în evidență voci mari
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
-și domina, fie și pe o cale indirectă, auditoriul: În societate îi plăcea să ocupe un loc central, avea replică promptă, amuzantă, gata să-și pună în inferioritate interlocutorul. De toate acestea, de spiritul parodic și de exaltările marelui, inepuizabilului povestitor, ce-l fermeca și pe Blaga, își amintesc colegii de generație, care îl prețuiau, dar nu i-au putut fi întotdeauna și prieteni, ca și cei care s-au întreținut cu inteligența lui în închisoare". Astfel ni-l amintim și
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
spectaculoase, iar iubire, iar trădare, tot așa pînă la deznodămîntul fericit și obligatoriu cît mai ilogic (conform unei cît de minimale logici a narațiunii pe care să fi izbutit a o pricepe pe parcurs). Nu lipsește nici Introducerea în care povestitorul își asigură cititorii că aceasta este o poveste adevărată, că eroina a existat în realitate, ea fiind "ființa cea mai uluitoare" pe care a dat-o vreodată Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
serii... Povestea monezii ne cucerise pe toți. Am tăcut, muți, de atît suspens epic, pînă la Focșani, cufundați cu toții în acest ghicit, în istoria palpitantă a monezii romane. Era ca un mic roman vorbit, și nimeni nu povestea, din cîți povestitori am auzit, ca autorul Marei Epici. El avea pentru proză și pentru prozatori o admirație sinceră, copilăroasă, - cum, dom'le, să stai pe scaun și să înșiri pagini după pagini, fără chestii, fără acțibilduri, metaforèle, așa, - cu vorbe de toate
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-a insistat mai puțin decât asupra celorlalte două capodopere, Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că textul a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă publicat peste mai
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
a persoanei de interlocutori, sau cei textuali, respectiv apropierea sau depărtarea de ultima menționare a referentului. Criteriul decisiv e adesea cel al pregnanței pragmatice și subiective: alegerea e orientată de interesul narativ sau pur și simplu de implicarea afectivă a povestitorului. Elementul cel mai prezent în conștiința vorbitorului e desemnat prin ăsta, în vreme ce ăla presupune mai puțină focalizare: "ăsta ș= cel despre care vorbescț s-a întâlnit cu ăla șcel pe care l-am pomenitț". Iorgu Iordan, în Stilistica sa, a
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
lume a "ecoului întîrziat", imitativă și teatrală, jucînd la nesfîrșit, cum spune autoarea, o "farsă a descendenței" (în cadrul sărbătorii anuale a orașului urma să se joace, să ne amintim, o... feerie bizantină). Referindu-se la frecventa asociere Bănulescu-Sadoveanu (celălalt mare povestitor român al acestui secol), Monica Spiridon neagă orice asemănare în afara aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
cândva, undeva, aceste povești - în ideea că "umbrela e a ta, dar ploaia e a tuturor"... sau, cum spunea un clasic arab, Ibn al-Muqaffa, înțelepciunea e toată a lui Allah, meritul nostru fiind doar arta cu care înșiruim mărgăritarele). "Mincinoșii", povestitorii, vin mai ales din Orient (acolo e totul poveste, "chiar și istoria"), dar cercul lor (ascultătorii, cei care sperăm schimbare și iluminare, contribuind la reflectarea celor auzite) e alcătuit astăzi din apuseni. În satul global ne oprim din muncă pentru
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
se mai creează așteptarea, se mizează prea tare pe ilustrația muzicală, în sine. Altfel, extrem de inspirat selectată de George Marcu (o prezență electrizantă este Lucian Maxim - percuție). Dar muzica nu mai este neapărat un suport, ci se transformă în principalul povestitor care introduce vorbirea directă. Un fel de Pavarotti and Friends. Suma energiilor de pe scenă nu mai are același impact. Vorbesc acum despre un spectator care cunoaște drumul lui Puric. Este limpede că spațiul nostru teatral are nevoie de această dimensiune
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
avut asupra opiniei publice de dezvăluirea crimelor de la Jedwabne (a se vedea Vecinii lui Jan Tomasz Gross). Frumoasa doamnă Seidenman e o panoramă, a societății poloneze în vremea celui de-al doilea război mondial, slujită din plin de talentul de povestitor al autorului, cu un interes special față de stereotipiile etnice - personajele au o conștiință pregnantă a propriei individualități naționale, resimțită uneori negativ- e cazul germanului Müller, chinuit o viață de nostalgia Poloniei de altădată. Trebuie spus că, scris în 1988, romanul
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]