279 matches
-
de aprigă, căci conducătorii noștri din Iași izbutiră să puie mâna pe corespondența lui Vogoride, doveditoare de fraudele comise cu ocazia alegerilor pentru Divanul ad-hoc, și obținură de la puterile subscriitoare Tratatului de Paris casarea acelor alegeri. Țara, pusă acum în pozițiune de a se pronunța liber, trimesă la al doilea alegeri în Divanul ad-hoc numai deputați unioniști cari votară cele patru memorabile puncte ce rezumau dorințele țărei: 1. Unirea Principatelor. 2. Autonomia și neutralitatea garantată de puteri. 3. Domn străin ereditar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Despérières recomandat de guvernul francez în urma cererei lui Grigore Ghika Vodă, pentru a reorganiza sistemul închisorilor noastre, a sosit de curând în Iași și are trebuință de un secretar care să cunoască bine limba franceză. Fără multă greutate, acceptai această pozițiune socială, căci leafa era de 500 lei vechi pe lună, o avere de om pe vremea aceea, plus locuința, încălzitul, luminatul și masa la directorul penitenciarului, Paul Menestrier numit odată cu mine la sosirea lui Despérières. Pentru un început nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mor. Și mai, mai că așa s-a întâmplat. Atins de o boală care nu iartă, el a ținut pușca-n mână pănă în ultimele zile ale vieței sale. Apoi venea Dimitrie Rosetti, om distins, care a ocupat în țară pozițiuni înalte, pușcaș de frunte, plin de ardoare înzestrat cu un apetit fără păreche și cu niște compasuri lungi pe care când le rășchirează 56, nu e chip nici astăzi, că a împlinit 70 de ani, să te ții de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zi mersei fără bătaie de inimă la fața locului într-o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam să mă arăt voinic, ci pentru că eram încredințat că toate aceste sunt numai niște forme goale din care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
conducerea afacerilor statului, nu puțin curaj și patriotism au trebuit tânărului Principe, ca să aplaneze atâtea asperități, să se strecoare prin atâtea primejdii într-o țară care nu-l cunoștea, pe care nu o cunoștea, situată la gurile Dunărei într-o pozițiune geografică din cele mai gingașe. Dar pentru ca să descriu evoluțiunea făcută de poporul nostru în cursul a 36 de ani de domnie ai Regelui Carol sub care s-a schimbat țara din temelie, mi-ar trebui volume și volume și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să-l facem din diferite părți. Bietul om la început era foarte bucuros că poate sta la căldură și câștiga parale cu interesanta lui figură fără să facă nimic; dar de la o vreme, silit fiind să șadă neclintit în aceeași pozițiune, se plictisea amar, căsca, de i se rupeau fălcile, și picura de somn, încât trebuia la fiecare sfert de oară să-l scuturăm, ca să nu cadă de pe scaun. Nu știu zău dacă după câteva ședinți n-ar fi fost el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
stilul lui caracteristic „Nu Înțeleg ce fel de speranță poate cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii popoarelor pe jumătate cucerite, și n-am nevoie să amintesc aici care a fost soarta așa numiților socii populi romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii popoarelor pe jumătate cucerite, și n-am nevoie să amintesc aici care a fost soarta așa numiților socii populi romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă ar fi numai atâta că noi, părăsiți de toți am
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ne putem arăta În fața Europei mai dârzi decât ne permit puterile noastre, și numai arătând bunăvoința noastră vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conținutului tratatului de la Berlin. Tratatul de la Berlin ne impune, ne pune În pozițiune de a trata chestiunea evreilor și a-i da, se Înțelege, o soluțiune conformă cu ideile moderne; dar negreșit că noi trebuie să căutăm să fie conformă și cu situațiunea noastră”. La Începutul anului 1879 (februarie), Camera și Senatul au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vre-o putere care crede că Tratatul de la Berlin va putea fi aplicat, Încât să dăm În bloc drepturi tuturor evreilor, trebuie să răspundem că nu se va găsi nici un ministru care să facă aceasta. Suntem, prin urmare, Într-o pozițiune foarte neplăcută. Eu unul, D-lor, v-o declar francamente că nu văd În populațiunea evreiască, care este În țara noastră, pericolul pe care-l vedeți”. Dar admit că este așa; „v-aș Întreba Însă, ce ați câștigat cu măsurile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fie enunțată și În discursul din 14 aprilie 1895, când a declarat, completând cele spuse anterior „casele acestea nu urmăresc numai cazuri izolate, nu urmăresc numai unele accidente Întâmplătoare, ele urmăresc și un alt țel, acela de a asigura o pozițiune mai bună nu numai bolnavilor, văduvelor și orfanilor, dar ele vor să permită crearea cetăților uvriere, vor ca lucrătorii să se poată bucura de toate acele foloase, care să-i facă a nu se crede că sunt niște paria, că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), la care au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pentru că nu avea încredere în efectele civilizației introduse pe pământul românesc - pentru că era junimist. Acest critic în toată puterea cuvântului, acest fenomenalist în privința limbii, care nu admite îndreptări ori creațiuni de cuvinte după voința conștientă a cărturarilor, își caracterizează singur pozițiunea sa în mijlocul diferitelor curente din vremea lui în Scrisoarea a XVIII-a: " Cînd neamurile barbare au inundat România ca un răpide șiroi, găsind pânza limbei urzită, luau suveica și prin dreptul celui mai tare aruncau unde și unde câte un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
personale, mi se va nimici cu totul popularitatea. Ar fi fost însă o neglijență din cele mai de osândit să mai ascund răul învechit care ne roade și să părăsesc viitorul țării în voia coteriilor. Cel ce într-o oarecare pozițiune are curajul să spună adevărul și să numească lucrurile pe adevăratul lor nume, negreșit că se vede imediat părăsit propriilor sale forțe, însă cu această diferență în avantajul meu, că conserv libertatea de a mă întoarce în scumpa mea patrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată în pozițiunea cea mai favorabilă, pentru a vedea și a judeca lucrurile cu nepărtinire și aceasta pentru următoarele cuvinte: Adunările noastre legiuitoare până acuma au consumat cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid și [cu] țintiri personale, cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă, sau sunt inerte, sau dacă voiesc a exercita o acțiune proprie, atunci caută a lovi interesele cele mai legitime ale proprietății mari. Această rea stare de lucruri decurge de la o nedreptate flagrantă. Principiul echitabil, care cere ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
heures et demie très précises.)85 În 1871 Mihail Pascaly obține autorizarea de a juca, cu începere din luna septembrie, în Teatrul Național, adică i se acordă concesiunea. Atunci el adre sează ziarelor următoarea scrisoare: „Domnul meu, Nefericita și nemeritata pozițiune în care se află Teatrul Național al României vă este deja destul de cunoscută. Artist al țării în 24 de ani de lucru, de studiu și de devotament, fără nici o recompensă, fără nici o perspectivă decât profesiunea artei mele, forțat să lucrez
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lovi presa cu desconsiderare este a lovi și dezarma însăși opiniunea publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului, pedepsesc disciplinar pe culpabil sau, dacă cazul este grav, cere ministerului, prin calea ierarhică, numirea unei comisiuni de trei ofițeri prevăzută de legea pozițiunii ofițerilor pentru punerea culpabilului în neactivitate pentru reacredință sau greșeli grave în serviciu. Șeful Corpului sau al serviciului, dacă faptul e și mai grav, poate cere chiar numirea unui consiliu de anchetă pentru a se pronunța asupra cazului de reformă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dreptului contra fărădelegii. Prin purtarea voastră ați aruncat strigătul de alarmă care ne va păzi de pră pastie. În aceste momente de suferinți cumplite, ați răspândit un balsam dătător de viață pe rănile sărmanei Românii. Ați sacrificat fără ezitațiune funcțiunile, pozițiunile voastre; acest sacrificiu este însă timpurariu. anul 1875 265 51. Banchetul a avut loc la 6/18 mai 1875; dintre participanții mai importanți Constan tin Bacalbașa l-a omis pe Dimitrie Sturdza. 52. De la fr. ranger, a se așeza, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
art. 7 din charta constituțională otomană.4 Aceste declarațiuni au produs o impresiune penibilă asupra guvernului A.S. principelui Carol. Capitulațiunile principilor români cu sultanii otomani au stabilit între Sublima Poartă și Principate raporturi bine definite, cari n-au alterat întru nimic pozițiunea lor de stat suveran. Existența legală a acestor raporturi a fost consacrată prin Tratatul și Convențiunea de la Paris. Aceste capitulațiuni fac astăzi parte din dreptul public european. Și tocmai în virtutea acestor drepturi a îndeplinit România, în timp de 20 ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu poate face altceva decât a se ține de linia de purtare trasă de corpurile legiuitoare în ultima lor sesiune: menținerea drepturilor României și neutralitatea. Până la întrunirea Parlamentului, care se face poimâine 14 aprilie când țara va fi pusă în pozițiune de a zice hotărâtorul său cuvânt, guvernul, nevoind să ia asupră-și de a prejudeca această hotărâre, a luat următoarele măsuri în interesul ordinei publice: 1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja națiunea înainte ca vocea ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate greutățile, să puie toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și a asigura existența statului român, astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și națiunea, de sine stă tătoare, să poată împlini misiunea sa istorică.“50 Independența României era apropiată. A doua zi, Senatul a votat aceeași Moțiune cu 36 voturi contra 7 și 1 abținere.51 În Cameră au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
creată României numai prin guvernul otoman... Are siguranța că guvernul va pune toată stăruința și va lua măsurile necesare spre a apăra teritoriul nostru și a asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și de sine stătătoare“ - „Senatul. Sesiunea extraor dinară. Ședința de la 30 aprilie, seara, 1877“, MOF., nr. 128, 8/20 iunie 1877, p. 3708), a fost votată în ședința Senatului din 30 aprilie/12 mai 1877 (ședința a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]