837 matches
-
și faptul că manuscrisul cărții lui Beauchamp ș1961ț nu a stârnit interesul editurilor de specialitate, prea puțin convinse de posibilitatea unei „științe pozitive a curriculumului”, Beauchamp fiind nevoit să-și publice cartea pe propria cheltuială.) Prin urmare, presupusul triumf al pozitivismului în științele educației nu a avut loc în anii ’60. El ar fi încununat curriculumul modern, eminamente raționalist, progresivist și eficientist. S-a crezut că această victorie va fi câștigată în deceniile următoare. Dar nu s-a întâmplat așa - dimpotrivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concep ființa reducând-o la identificarea existenței prezente, că gândirea slabă ar putea fi o teorie a ființei înțelese ca destinată slăbirii sau ca destinată diminuării, micșorării în ceea ce privește emfaza pe planul normativității legilor morale, ale puterii politice și ale realismului pozitivismului scientist. ș...ț Știința modernă contribuie la acest destin general de slăbire a ființei ș...ț. A vorbi de gândirii slabă înseamnă a da nume unui fenomen care este foarte general: popularitatea hermeneuticii în cultura occidentală e o formă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și un geniu ce, prin gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism agresiv și pozitivism insolent, au întârziat asimilarea fenomenologiei - cea mai adecvată metodologie de abordare a fenomenelor și proceselor educaționale care, prin definiție, sunt conștiente. Dar pedagogia viitorului va fi o știință fenomenologică sau, dacă nu, va rămâne o simplă maimuțăreală experimentalistă care nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca din senin o carte groasă de vreo 800 de pagini, cu secțiuni diferite, corespunzând unor discipline în care tehnica Meditației Transcendentale - MT - fusese abordată cu succes. Erau scheme, grafice, corelații, ilustrații și analize convingătoare pentru ținuta științifică demnă de pozitivismul în care fuseserăm formați. Concluzia însă era cel mai interesant lucru: poți ajunge într-o stare hipometabolică, se spunea, organismul funcționând la limita activităților sale, și în acest fel puteai să elimini încărcătura de stres acumulată în cotidian. Cartea a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limbajul unei discipline ce se vrea „științifică”, i se integrează și volumele Modele și exemple (1971), Forma ca deformare (1975) și Competență și performanță (1982). Conținutul eterogen, având în vedere predilect etapa contemporană, este pus în pagină eseistic. P. combină pozitivismul spectaculos cu regia ironică, unde spiritul speculativ își adjudecă spații întinse. Argumentarea pornește de la fenomene particulare, traseul nu stârnește inițial vreo surpriză, pentru ca, la un moment dat, comentatorul să submineze habitudinile și să propună o rețea de idei ce nu
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
în cercetare, reprezentată de Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, modele spre care aspiră și pe care le omagiază frecvent, ca în volumul Figuri universitare clujene (2002). Este evident însă efortul de a depăși opțiunea pentru pozitivism a câtorva înaintași, apropiindu-și metodele moderne de abordare a fenomenului literar. Semnificativ în acest sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980), care are drept motouri citate din Jean Starobinski și Gérard Genette, ceea ce indică implicit orientarea către un anume
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
pragmatică a narațiunii sau relația dintre referință și intertextualitate. Informația bibliografică este riguros controlată și sistematizată, aplicațiile critice având în vedere, de exemplu, gradele autoreferențialității în literatura exilului (ilustrate de scrisul lui Vintilă Horia). Adeptă a unui comparatism modern, refuzând pozitivismul, autoarea reconsideră „istorismul clasic” prin prisma lui René Étiemble și propune o abordare aprofundată a „influenței”. Este, între altele, fundamentul exegezei Eminescu și intertextul romantic (1990), contribuție importantă la definirea caracteristicilor romantice ale operei poetului român și totodată a raporturilor
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
Cântece și obiceiuri la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze doar caracterul de clasă, locul luptei sociale în folclor etc. N. este pretutindeni un susținător îndărătnic și pătimaș al pozitivismului și al determinismului social în artă (Direcția urmată de „Contemporanul”, Baza pozitivă a artei, Menirea artei ș.a.). Imposibilitatea gratuității în artă, imperativul angajării artistului, rolul artei în lupta de clasă, devize ale ideologiei lui C. Dobrogeanu-Gherea, sunt preluate și afirmate
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
1917-1921), frecventează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1921-1928) și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931). Își pregătește doctoratul în Germania (1937-1940), ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, susținându-l în 1944, cu teza Pozitivismul în ideologia literară românească (secolul XIX). În anul universitar 1940-1941 este lector de limba și literatura română la Universitatea din Viena. Între timp funcționează ca profesor suplinitor de limba română în învățământul secundar din București (1932-1933), asistent onorific la Facultatea
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
română. În 1974 obține titlul de doctor, cu o teză despre G. Bogdan-Duică, reluată în volumul cu care debutează editorial în 1978. Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Viața românească”. Istoria literară practicată de P. evită capcanele pozitivismului printr-o justă îmbinare a judecății din perspectivă istorică (contextualizare) cu cea din perspectiva prezentului (actualizare) și prin aplicarea unor criterii evaluative din instrumentarul criticii estetice și al istoriei de valori. Prin aceste opțiuni, ca și prin amploare, el depășește
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
occidentală, sociologia s-a considerat pe ea însăși ca o știință aproape exclusiv explicativă. Ea și-a făcut din separarea de ideologia colectivităților condiția dezvoltării sale ca știință. Pentru a putea deveni științifică, sociologia occidentală și-a impus, pe linia pozitivismului, ca principiu fundamental, considerarea obiectului său ca dat, ca un fapt „pozitiv”, guvernat de legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
personalității general omenești; este istoria omenirii de valoare și cu valoare; este istoria universală a conștiinței în libertate”. Altfel spus, istoria artei este „și filosofie, și istorie”. În acest mod, autorul se desparte polemic de autonomismul estetic, dar și de pozitivism, recunoscându-i artei capacitatea de a integra umanul în întreaga lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din motivele pentru care opera lui a fost
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
cu principiile raționamentului logic. Foarte curând veți deprinde această manieră de exprimare și o veți găsi convenabilă și utilă. Unii ar putea fi îngrijorați gândindu-se că aceste cursuri se bazează pe o înțelegere mecanică a indivizilor umani sau un pozitivism simplist în ceea ce privește cunoașterea. Sper să demonstrez în mod convingător că cercetarea de valoare în științele sociale nu este afectată de nici una dintre cele două probleme, ci se bazează pe judecăți subtile și considerație față de motivațiile umane complexe. Unii ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este aceea care ne dictează atunci când ne evaluăm afirmațiile, permițându-ne să păstrăm partea adevărată și să dispunem eliminarea a ceea ce este fals, sau criteriile de eliminare sunt la discreția evaluatorului? Văzute astfel, există în tabel două poziții oarecum legate: pozitivism și relativism. În prima, lumea externă propune fapte concrete, nemijlocite simțurilor noastre și ne furnizează probe pentru a decide ce este adevărat și ce este fals. În cea de-a doua, noi suntem aceia care ne dezvoltăm o viziune internă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ceea ce există. Se presupune că realitatea empirică ni se dezvăluie direct și, drept consecință, ne permite să evaluăm care afirmații sunt adevărate și care false. Dintre gânditorii socio-politici cel mai frecvent studiați, John Locke este cel mai important susținător al pozitivismului. Acesta afirmă că noi, indivizii umani, suntem la naștere tabula rasa: începem cu nimic, cu nici un fel de cunoștințe, având doar capacitatea de a descoperi prin simțuri. Începem ca recipiente goale și evoluăm prin observare. Grupăm anumite lucruri astfel încât să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
evoluăm prin observare. Grupăm anumite lucruri astfel încât să formăm categorii de bază și din acești „atomi” astfel constituiți ne construim categorii mai complicate. Apoi descoperim relații între categorii și din aceste relații construim, în final, o concepție completă despre lume. Pozitivismul presupune existența unui proces ascendent de învățare. Lumea empirică propune și tot lumea empirică dispune ceea ce se elimină și ce nu. Realitatea se prezintă nemijlocit minții noastre prin fereastra simțurilor. Inteligența este pur și simplu o problemă de organizare a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în mod normal. Ce avem de făcut este să observăm, apoi să observăm din nou în condiții mai riguroase pentru a putea testa dacă rezultatele noastre preliminarii pot fi confirmate de o gamă mai largă de experiențe. Față de metafizică, în pozitivism întreaga cunoaștere se face prin inducție și nu prin deducție. Problema care se ridică în cazul unui pozitivism simplist este aceea că nu toți oamenii operează cu aceleași categorii și raționamente. Critica pozitivismului a fost esențială pentru gândirea secolului XX
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
riguroase pentru a putea testa dacă rezultatele noastre preliminarii pot fi confirmate de o gamă mai largă de experiențe. Față de metafizică, în pozitivism întreaga cunoaștere se face prin inducție și nu prin deducție. Problema care se ridică în cazul unui pozitivism simplist este aceea că nu toți oamenii operează cu aceleași categorii și raționamente. Critica pozitivismului a fost esențială pentru gândirea secolului XX, tot așa cum critica metafizicii a fost esențială în gândirea secolului al XVII-lea. Freud, de exemplu, a arătat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai largă de experiențe. Față de metafizică, în pozitivism întreaga cunoaștere se face prin inducție și nu prin deducție. Problema care se ridică în cazul unui pozitivism simplist este aceea că nu toți oamenii operează cu aceleași categorii și raționamente. Critica pozitivismului a fost esențială pentru gândirea secolului XX, tot așa cum critica metafizicii a fost esențială în gândirea secolului al XVII-lea. Freud, de exemplu, a arătat faptul că o gândire logică liniară constituie doar o parte a personalității umane complexe și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și mereu, nu ne poate convinge de existența unei coerențe empirice implicite și nici nu ne poate ghida suficient pentru a putea stabili o astfel de coerență. Așadar, percepțiile senzoriale nu ne vorbesc ele însele direct, fără o intervenție conceptuală. Pozitivismul simplu, nemijlocit, nu ne poate furniza un fundament solid pentru știință. Provocarea ce ne stă în față este aceea de a pune bazele unui proiect științific esențial pentru agenda umană, fără metafizică - abandonată în istorie - și în condițiile în care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
simplu, nemijlocit, nu ne poate furniza un fundament solid pentru știință. Provocarea ce ne stă în față este aceea de a pune bazele unui proiect științific esențial pentru agenda umană, fără metafizică - abandonată în istorie - și în condițiile în care pozitivismul simplist trebuie respins și el. Soluția se află în cele două pătrate de la baza tabelului. Aici, din punct de vedere ontologic, fenomenele nu au structură și semnificație fără contribuția activă a minții umane. Lumea empirică, senzorială, este infinit de complexă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
potențiale. Mai degrabă, acestea caută să ne îndrepte atenția asupra anumitor relații considerate fundamentale și să ne distragă atenția de la altele, mai periferice. Astfel, stiința progresează în special prin învățarea a ceea ce trebuie ignorat din cadrul complexității empirice, pe când, în cazul pozitivismului, aceasta progresa tocmai prin învățarea a ceea ce trebuia inclus. Polemica dintre empiriști și relativiști urmărește să stabilească dacă cercetarea științifică poate sta la baza unor alegeri obiective și exacte din cadrul unei game largi de construcții conceptuale posibile. Pentru empiriști, omul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este că investigația trebuie făcută fără o specificare minuțioasă prealabilă a proiectului de cercetare. Putem ușor recunoaște această opinie ca reprezentând o poziție pozitivistă și o putem, în consecință, supune aceleași critici pe care o aducem tuturor celorlalte raționamente ale pozitivismului. Este doar o iluzie, foarte răspândită de altfel, că știința ar însemna, în principal, observarea de fapte și colectarea lor. Cei care susțin că acționează căutând la întâmplare observații interesante sunt foarte probabil ghidați totuși de un oarecare principiu, chiar dacă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atunci când se concentrează asupra unei probleme care este demnă de interes teoretic și când sunt închegate într-un solid design de testare care să permită inferențe valide. Acest aspect a fost subliniat inițial în Cursul 2, când am făcut critica pozitivismului simplu, dar este cazul să ne reamintim, mai ales acum, că trebuie să rezistăm tentației de a ne supraîncărca de o mulțime de date pe care le colectăm pe parcursul mai multor luni de cercetare pentru un proiect - cercetarea de arhive
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a aserțiunilor Școlii evoluționiste și ale Școlii istorice din antropologia americană și cea europeană; e) sistemul sociologiei axiologice, construit de E. Speranția pe baza premiselor filosofiei germane și a sociologiei franceze (Durkheim, Tarde). Elaborarea unor teorii sociologice: variantele românești ale pozitivismului și evoluționismului În lucrările lui S. Haret, G.D. Scraba, N. Porsena, H. Fundățeanu, H. Sanielevici; orientări sociologice elitist-etnocratice În opera lui T. Brăileanu, A.C. Cuza, N. Paulescu, N.C. rainic; sociologia culturii, moralei și educației elaborată de V.I. Bărbat, C. Dimitrescu-Iași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]