264 matches
-
de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate prin verbe la modul infinitiv, reperabile în textele de mai jos: (a) "Prâslea, auzind de toate acestea, nu puțin s-a întristat în sufletul lui și, cu inima înfrântă, a intrat în oraș. Mai cercetând în sus și în jos, află că fata a zis împăratului că, dacă voiește să o mărite cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care i-l aduseră, să poruncească a-i face și a-i aduce la odoare o furcă cu caierul și fusul cu totul de aur și să toarcă singură, fiindcă așa îi făcuse și zmeul și asta îl plăcea mult." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcuse hoțului, îi spuse că se duse să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai coastele; și venind de-a dreptul la tava, apucă o gură de jăratic." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Prâslea, care ședea doparte, văzu piatra care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsați în jos; și după ce veți vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneți paznici, să păzească și, când va vedea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lăsă și cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară, până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (g) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rușinat ca și frații tăi cei mai mari. Pentru mine n-are să fie așa mare rușine, zise el; fiindcă nu numai că sunt mai mic, dară nici nu mă leg ca să prinz pe tâlhari, ci numai o cercare să fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că dacă te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?" (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "Nu te grăbi, că n-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unul dinainte și altul la spate ca, dacă îi va veni somn și ar moțăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și dacă ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (c) "Dacă ai să cauți Numărul Șaptesprezece și este foarte probabil că ai să-l cauți, deoarece în cartea de față se vorbește numai despre această casă , ai să-l găsești numaidecât. Mai întâi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ți-oi da parale nouă." (g) " Atunci se învoiră să se ia la luptă dreaptă, / și se luptară / și se luptară, / zi de vară / până seară; iară când fu pe la nămiez, se făcură amândoi două focuri și așa se băteau" (Prâslea cel voinic și merele de aur) (h) "Țăranul e pe câmp, / Țăranul e pe câmp, / Ura, drăguța mea, / Țăranul e pe câmp. / El are o nevastă, / El are o nevastă, / Ura, drăguța mea, / El are o nevastă..." (i) " În vremea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Pease & Garner, 2007, pp. 102-105): (a) clișeele: Bună, ce mai faci? Bine...; Bună ziua! Bună ziua! etc.; (b) faptele schimb de informații privind anumite situații: Am auzit că ai fost aseară la teatru. Da.; Ce text ați avut de citit pentru astăzi? Prâslea cel voinic și merele de aur.; (c) opiniile: A fost o piesă clasică, însă pusă în scenă într-o manieră modernă, actuală, cu trimiteri către politicienii de azi...; Este unul dintre basmele mele preferate, cu personaje care au caracteristici cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
III-a Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Este fiecare actor în spectacolul propriei vieți și, particularizând, în spectacolul comunicării? Este actor profesorul care "își intră în rol" atunci când intră în sala de clasă? Este actor elevul care-l interpretează pe Prâslea sau care are rolul de sufleur? Este întotdeauna adevărat actor cel care-și face din aceasta o meserie? Desigur, răspunsurile sunt relative și contextualizate în cazul fiecăreia dintre întrebările de mai sus... Dacă "lumea e o scenă", atunci noi suntem
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
într-o epocă dominată de un sentiment al începutului, al renașterii și al înnoirii sociale, Labiș a devenit curând un poet-simbol. El nu a fost doar „buzduganul unei generații”, așa cum s-a spus (Eugen Simion), ci și un fel de „prâslea” liric și genial al unei întregi lumi care își trăia, oarecum sărbătorește, zorii. Năzuința spontană a poetului e de a exprima, în imagini agere și convingătoare, o sensibilitate foarte receptivă la ceea ce e elementar, stihial în Istorie și în Natură
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
una cu neantul. În basme, figura ultimogeniturii este sinonimă cu cea a eroului învingător. În mod necesar născut al treilea, el recuperează ratările fraților, care devin astfel necesare pentru victoria lui. Înainte de vitejia redusă de care dau dovadă, fraților lui prâslea le lipsesc calități umane esențiale la nivel social, ei nu au bune maniere: „Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă” (UrmenișMaramureș), se dovedesc nemiloși: „- Tot ce întâlniți în cale, tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primele cărți alese cu grijă de tata, dar țin minte că fascinația mea de copil s-a oprit în fața unei cărți pe un format mult mai mare ce avea coperțile groase, lucioase și o grafică sugestivă. Așa am adus acasă „Prâslea cel voinic și merele de aur”, ce-mi captase atenția prin formula sa de prezentare, „Harap-Alb” și „Petre Ispirescu - Basmele românilor”. Ne erau atât de dragi, încât le-am ținut în mânuțe tot drumul până acasă, ce-i drept consumându
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de prezentare, „Harap-Alb” și „Petre Ispirescu - Basmele românilor”. Ne erau atât de dragi, încât le-am ținut în mânuțe tot drumul până acasă, ce-i drept consumându-se și-un mic incident între noi copii, deoarece fiecare voia cartea cu Prâslea. Tata rezolva de fiecare dată orice stare ușor conflictuală între noi cu mare eleganță, numai că eu, fire clocotitoare și suficient de insistentă, reușeam să picur îndoiala în mintea aceea așezată, parcă ordonată analitic a fratelui meu. Râdea și tata
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aceea așezată, parcă ordonată analitic a fratelui meu. Râdea și tata, se amuza și-i relata mamei cu lux de amânunte „deliciile noastre verbale”, mai ales că avea un deosebit simț al umorului: Bine, s-a făcut grăsunelu’, duci tu „Prâslea cel voinic și merele de aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios posibil. Mariana, câte mere are Prâslea ? Stai după mine și dacă pleacă vreun măr să-mi spui, să le adunăm, să le punem la loc. Ajunși acasă, naivitatea infantilă a fratelui meu alimentată de micile mele stratageme de conservare a spațiului individual de joacă și-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de noapte. Încredințat, prin urmare, de inexistența lui Adrian Maniu, am dat totuși drum În revistă prezumatelor sale poeme, găsindu-le, chiar și În glumă, excepțional de reușite. CURÂND, AUTORUL POEMELOR FU, ÎN SFÂRȘIT, IDENTIFIcat, luat În brațe ca un prâslea cel isteț din poveste, exhibat ca un fenomen prin lumea scriitorilor de la Academia Te rasa de Ion Minulescu și lansat, prin coloanele Noii Reviste Române, cu talentul său grav, răutăcios și singuratic, cu intuițiile sale juste și rapide de cronicar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie, prâslea al familiei, timpul dintre întoarcerea de la școală și înserare nu-mi ajunsese pentru tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
suntem în "geru' Bobotezii", deși s-o moinat binișor de s-o fleșcăit, mai mult zloată decât zăpadă. Toader trage coviltirul chervanului ca să-l acopere. Și trece un timp până grăiește ce-l roade: Mi-i în grijă de Bârsan Prâslea meu. Îi stegar în chiar ceata Domnului. N-am știre de el... Numa' pe el îl ai la oaste? Ba! se umflă Toader cu mândrie. Mai am doi ficiori! Ca brazii! Tace, înghite și urmează încetișor, mai moale: Călin... la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]