264 matches
-
beau și cu aerul pe care-l respiră. În mod deosebit veghează Grădinarul la sănătatea și la fericirea copiilor. Pentru el copiii sunt adevărații stăpâni ai tuturor locurilor și frumuseților din Țara lui Verde Împărat. Aidoma fraților săi mai mari, Prâslea are și el o poveste. Eu, Ticuță reporterul, știu poveștile fiilor de împărat, dar nu vi le pot spune pe toate deodată, ci pe rând. Ne vom întâlni, prin urmare cu toți fiii lui Verde Împărat, ceva mai încolo. Să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
într-o epocă dominată de un sentiment al începutului, al renașterii și al înnoirii sociale, Labiș a devenit curând un poet-simbol. El nu a fost doar „buzduganul unei generații”, așa cum s-a spus (Eugen Simion), ci și un fel de „prâslea” liric și genial al unei întregi lumi care își trăia, oarecum sărbătorește, zorii. Năzuința spontană a poetului e de a exprima, în imagini agere și convingătoare, o sensibilitate foarte receptivă la ceea ce e elementar, stihial în Istorie și în Natură
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mititelul Octavian iar Șt. O. Iosif Jumătate de mire pentru a nu se uita colaborarea sa cu Dimitrie Anghel la Caleidoscopul lui A. Mirea; ca semn de mare apropiere sufletească și permisivitate, Petre Missir e Petrache, Mihail Dragomirescu Mihalache sau Prâslea, Delavrancea Frate Barbule, C. D. Gherea Costică dar și Moscalul iar ginerele acestuia, Paul Zarifopol, coane Păvălucă sau Her Doktor, în apropierea lui Horia Petra-Petrescu care susținuse o teză de doctorat chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Pease & Garner, 2007, pp. 102-105): (a) clișeele: Bună, ce mai faci? Bine...; Bună ziua! Bună ziua! etc.; (b) faptele schimb de informații privind anumite situații: Am auzit că ai fost aseară la teatru. Da.; Ce text ați avut de citit pentru astăzi? Prâslea cel voinic și merele de aur.; (c) opiniile: A fost o piesă clasică, însă pusă în scenă într-o manieră modernă, actuală, cu trimiteri către politicienii de azi...; Este unul dintre basmele mele preferate, cu personaje care au caracteristici cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
III-a Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Este fiecare actor în spectacolul propriei vieți și, particularizând, în spectacolul comunicării? Este actor profesorul care "își intră în rol" atunci când intră în sala de clasă? Este actor elevul care-l interpretează pe Prâslea sau care are rolul de sufleur? Este întotdeauna adevărat actor cel care-și face din aceasta o meserie? Desigur, răspunsurile sunt relative și contextualizate în cazul fiecăreia dintre întrebările de mai sus... Dacă "lumea e o scenă", atunci noi suntem
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar; * patruzeci, despădurit, fiecare, de prin, doctorat, vice-prim-ministru, doarme buștean, copăcel, pieptiș, inuman; * treisprezece, careva, dezamăgit, Cluj-Napoca, chirurgie, al patrulea, tace chitic, Prâslea cel Voinic, încetinel, de pe la; * cărticică, PC, cineva, hard-disk, medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire, matematician, vice-președinte, a cârmi, a binevoi, milanez, înăltuț; * mărișor, descrețit, oricine, brădet, ex-președinte, ineluș, conform planului, a binecuvânta, SC, Ion
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom, mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta, să-mi încerc și eu norocul. Fugi d-aci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Uitasem însă că soarele nu e alcătuit de Cel Atotputernic numai ca să-și facă zilnica sa călătorie de la răsărit spre apus, ci că i s-a mai dat și menirea de a însemna
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) "Eu aș socoti, domnule, zise călugărul oprindu-se în drum, să tăiem de-a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care se concretizează: (a) "Stăpâne, te văz trist că nu poți să faci furca ce ți-a poruncit împăratul, iată, mai sunt trei zile până să se împlinească sorocul ce ți-a dat; lasă-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Ii, Rodico, te-ai făcut mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește. Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Și zicând aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate prin verbe la modul infinitiv, reperabile în textele de mai jos: (a) "Prâslea, auzind de toate acestea, nu puțin s-a întristat în sufletul lui și, cu inima înfrântă, a intrat în oraș. Mai cercetând în sus și în jos, află că fata a zis împăratului că, dacă voiește să o mărite cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care i-l aduseră, să poruncească a-i face și a-i aduce la odoare o furcă cu caierul și fusul cu totul de aur și să toarcă singură, fiindcă așa îi făcuse și zmeul și asta îl plăcea mult." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcuse hoțului, îi spuse că se duse să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai coastele; și venind de-a dreptul la tava, apucă o gură de jăratic." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Prâslea, care ședea doparte, văzu piatra care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsați în jos; și după ce veți vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneți paznici, să păzească și, când va vedea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]