299 matches
-
moloz, fără a găsi nici o urmă din cei care au trăit acolo. Neculai însuși o privea cu nepăsare. Săltând în ani, băiatul a început să pască vitele. îi înlocuia pe frații mai vârstnici care treceau la trebile gospodărești : arau, coseau, prășeau. Când nu se hârjoneau cu fetele, Costache și Ion practicau pasiunea clandestină a tutunului ș-a pescuitului în Șomuz. Adunau atâtea vicii, încât, în ochii mei, autoritatea lor era surpată. Dimpotrivă, pe zoiosul, zăbălosul și flendurosul Neculai islazul îl înzestrase
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
covoare, dar vatalele nu se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fugărit capre pe coclauri. Se răcorește cu un evantai deasupra decolteului în acest august care nu se mai sfârșește odată... «Dicetu venea tot așa, singur, la țară, în fiecare primăvară. Tăia via, săpa ca prostu’, punea legume în straturi, semăna, prășea, alții lua... Stătea cu lampă de gaz, că nici curent nu mai avea. Într-o primăvară, pisenică (sic!) se pripășise o mâță în bucătăria lui și el nu știa. Când a intrat Dicetu cu rucsacu-n cârcă, mâța i-a sărit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aduse aminte de o poveste: era odată un om leneș, care, de gura satului, pleca dis-de-dimineață cu sapa în spate la cîmp. Ogorul lui avea într-un capăt un măr, iar în celălalt, un păr. La întrebarea oamenilor: "cît ai prășit?", el răspundea: "de la măr și pîn' la păr". Prima jumătate a zilei dormea sub măr, iar a doua, sub păr. Acum e sfîrșitul lui ianuarie. Mihai stă singur de cîteva zile. Ana a plecat pentru două săptămîni la fratele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
i-ar întrece cu multă ușurință. Am trăit și am făcut practică agricolă în cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna în 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie în acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
e luată în cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de-a lungul unei sârme întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
General purpose tractor”, tractor cu îmbunătățire generală, grație căruia se începe prașila mecanică a porumbului. Roțile din față sunt mici. Cele din spate pot fi adaptate distanțelor dintre rânduri. E ușor, înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce în Europa și în special în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
E ușor, înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce în Europa și în special în URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe care-l face cu o vită, eliminând total mâna de lucru. Urmează un stăvilar imens, iar apoi trecem podul în statul Wisconsin, în orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ce o compun, ar fi avut administrația separată de centru și armata proprie! La data la care revenim, Iowa e în plină muncă agricolă. În nord se continuă semănatul. În centru s-a terminat, iar în sud desigur că se prășește. Pe drum un cauciuc ține să-mi pună cunoștințele la încercare. E prima pană. Trebuie să-l schimb. Singura fericită e Sănduța. Ziua e caldă, frumoasă, vântul adie ușor și așa poate să-și plimbe jucăriile la aer și la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fermier cu un ajutor din afară. O mică porțiune din suprafața porumbului e recoltată direct de porci, cu bune rezultate. Operația e denumită hoging (hog=porc) și mai descris-o mai înainte. În acel timp Bruder era la câmp, la prășit porumbul cu tractorul. Foarte bine organizată ferma; faptul că în general, fermierul locuiește în mijlocul terenului ce-l cultivă, constituie un avantaj pentru executarea muncilor, ce nu poate fi de ajuns apreciat. Să ne gândim la satele noastre kilometrice și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată zăresc un grup de negri prășind manual un petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și în altă parte. Trecem prin Cape Girardeau
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dormim. A doua zi mergem în mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și în special a recoltării mecanice a capsulelor de bumbac. Se prășește cu tractorul, cu o prășitoare fixată înaintea tractorului. Se experimentează noua mașină de recoltat. Pentru prima oară se experimentează așa ceva. Reușita aceste experiențe ar însemna o nouă revoluție în cultura bumbacului, după aceea a egrenării bumbacului pentru scoaterea semințelor din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a trebuit să-i dea drumul. Iată un îndemn la moderație, la reducerea vitezei. Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dezleg eu, pe mine mă cunoaște, zic. - Vrei să te-nghită de viu? se sperie mama și mă trage cu putere după ea, spre fundul grădinii. Străbatem o pădure de păpușoi proaspăt prășit. Strașnic de bine-i când porumbul e prășit de curând, iar tu desculț: dacă ți-i fierbințeală la cap - de la soare, de la război, de la femeie - la picioare ți-i răcoare; și uite-așa merge viața. Da, dar mie mi-e ciudă: sunt Încă mititel, nu pot vedea pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zicea: —Eu pe Tudorița mea o port modest... Nu-mi place luxul. Chiar să am avere, tot așa aș purta-o... Și el colinda pe drumurile lui, iar fata se năcăjea singură să se îmbrace. Singură își plivea și-și prășea o grădiniță de zarzavat din dosul casei, și hrănea vreo cincisprezece găini care-i dădeau ouă. Avea o odăiță curățică, cu lăvicere de petici colorate pe jos, cu „tablouri“ pe păreți - Othello întinzând un braț spre depărtări și povestind Desdemonei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
uit. Tot, de dinainte mi-au rămas în minte. Apoi cu aspirantura (formă de învățământ universitar, n.n.). Lucra el în Chișinău când l-au arestat. Casa lor era la Tiraspol. Nu mai am dragă răbdare. Ieri a fost bine de prășit......... îi greu , da ce să facem. Să ne dăm deadura?. Hristos a răbdat, trebue să rabd și eu” „Nici singurică nu vă puteți descurca. Munca e grea și va ajuns oboseala și supărarea”.......... Am plecat la Sculeni, să schimb în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și să ne rugăm și noi la Dumnezeu. Vă dorim multă sănătate și noi plecăm cu inima plină de la dumneavoastră, pentru că....” „...pentru că m-ați găsit în așa hal (râde). în ce hal m-ați găsit! Necurățenie, neîngrijit! Du-te divale, prășește... Eu de două nopți dorm afară pe prispă”. „Nu vă este frică de șerpi?” „Nu, nu. Pentru că eu nu lucrez de ziua lor și eu de cinci ani nu l-am văzut, măcar mort. Eu nu lucrez de ziua lor
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Militarii cântă cântece de... cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai departe în ham fără hachițe-nazuri de cal nărăvaș... În schimb, așteaptă să fie periat și apă trebuie să-i dai la vreme, că în rest poți să stai liniștit, că Roibu trage la căruță, Roibu ară. Roibu cosește, Roibu prășește, Roibu târnuiește, Roibu corhănește... Și-i deștept ca un om, numai că nu vorbește... Da, da, da!.. Cred că mănâncă și jăratec ca mârțoaga aceea din poveste, măi cumetre Bas! Numai pe dumneata de câte ori te-a adus bine cherchelit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu alegerli, că mai primim de la partizi ceva haleală și pileală, dar pleașca asta-i tare rară... Ne-au promis și ceva pământ la reconstituție, dar cu atâta am rămas: cerșitul pentru copii și bătrâni, ceva muncă prin gunoaie, la prășit cu ziua și la recoltare pe timp de vară-toamnă și în rest, doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și ne săturăm. Ce mai vreți? - Bată-te să te bată de poznaș! Mi-a spus bunica. Cum ți-a venit prostia asta în cap? - Păi, am auzit că pe Bodrâncă îl trimite nevastăsa cu un ou fiert moale la prășit și cu o bucată de mămăligă. La vremea mesei, se așează omul să mănânce, sparge oul fiert la un capăt, ia un pai, îl înfinge în ou, ia o înghițitură de mămăligă, linge paiul înmuiat în ou și se satură
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de la draga, bunică-ta, din discuțiile pe care le-am mai avut, între noi, toți. Dar voi începe cu... începutul. Sunt născut cu vreo doi ani înainte de războiul al doilea. Am venit pe lume la jumătatea lunii iunie, când se prășește porumbul a doua oară. Mama, odihnească-se-n pace, nu m-a născut în casă, cum de obicei nășteau femeile de la țară, pentru că pe atunci nu erau maternități ca acum, fiind asistate de moașe unele cu puțină carte, altele fără
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]