333 matches
-
extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a ciupercii, țesuturile frunzelor se îngălbenesc apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințelor care sunt și mai lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semințele au șanțul ventral puțin pronunțat și o culoare închisă (cenușie), deoarece în interiorul lor este o masă prăfoasă de spori negri. La treierat semințele total distruse se sfărâmă ușor iar grâul capătă un puternic miros de pește stricat .Uneori în interiorul bobului există numai pungi cu spori, din care cauză acestea se sfarmă iar sporii din interior, vor produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vară. Grupările sporilor de rezistență care au formă eliptică asemănătoare cu forma grupurilor de spori de vară, au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la 3-8 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii este asigurată în tot cursul anului de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se observă pete mici, ovale sau circulare, răspândite neuniform. În aceste pete, pe fața superioară a frunzelor se deschid grupurile de spori de vară de culoare galbenă-portocalie care sunt inițial subepidermice, apoi devin prăfoase. În jurul acestora, apar grupurile sporilor de rezistență care se deschid tot pe fața superioară a frunzelor, dar sunt de culoare neagră sau negre-violacei, înconjurate de o zonă galbenă (fig. 24). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește pe gazda intermediară prin intermediul sporilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzei se deschid grupuri de fructificații cu spori, ca niște puncte albe iar pe fața inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna august, pe frunze apar puncte negre, înconjurate de zone decolorate, prăfoase, cu spori de rezistență, foarte numeroași, care duc la uscarea rapidă a tuturor frunzelor (fig. 38). În cazul unor infecții puternice, la soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna august, pe frunze apar puncte negre, înconjurate de zone decolorate, prăfoase, cu spori de rezistență, foarte numeroași, care duc la uscarea rapidă a tuturor frunzelor (fig. 38). În cazul unor infecții puternice, la soiurile sensibile, se pot observa grupuri de spori de vară, dar și de rezistență, chiar pe păstăi unde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente. Simptome. Boala se manifestă prin apariția pe frunze și tulpini de pete de decolorare, în centrul cărora apar puncte mici, prăfoase, de culoare brună-deschis. Mai târziu apar pete pe care se deschid grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub formă de pete mici, circulare, gălbui. În acest stadiu pagubele sunt mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte pot fi întâlnite chiar și pe frunzulițele din jurul pălăriilor (fig. 70). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de pe semințe sau din sol, care sunt foarte rezistenți la temperaturi scăzute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor mai întâi se îngălbenesc, apoi se usucă. Transmitere-răspândire. Atacul de făinare se instalează pe frunzele care din cauza secetei sunt veștede. Ciupercile se transmit de la o plantă la alta
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire. Ciuperca parazitează leguminoasele, fiind semnalată pe 64 specii de plante. Ciuperca se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân. Simptome. Primăvara se observă pe nervurile frunzelor șI pe codițe, pusncte proeminente, galbene, aglomerate ce produc deformarea organelor. Ceva mai târziu, apar puncte brune, apoi negre și prăfoase. Frunzele se răsucesc și se usucă premature (fig. 94). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență care în primăvară vor da naștere la sporii, ce vor produce primele infecțiile Răspândirea ciupercii în cultură
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezentă și pe cele din etajele superioare. Zonele parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a frunzei, iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb cenușiu, cu aspect prăfos (fig. 105-d). Țesuturile afectate se brunifică frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Ciuperca produce pagube mai mari în culturile din spațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
familia Umbelliferae este cunoscută în toată Europa, la noi fiind descrisă în 1924 de C. Sandu Ville pe păstârnac, în 1933 pe morcov și mai târziu pe mărar. Simptome. Pe frunzele plantelor apare un miceliu alb ce cu timpul devine prăfos. Sub acest înveliș, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cârjă, iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiții favorabile (vreme umedă). Lichidul poate avea culori variate de la galben pai, până la roșu închis, brun sau portocaliu. Uneori din țesuturile bolnave ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și lungime de până la câțiva centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cădere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut brunificat. Transmitere-răspândire. Înmulțirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea sporilor dă un aspect prăfos zonei atacate. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie cuprinsă între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici de culoare galbenă, de 1-2 mm. Pe partea inferioară, în dreptul petelor galbene, se constată prezența grupurilor cu spori de vară, de culoare brună și a celor cu spori de rezistență de culoare neagră. Grupurile de spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]