1,102 matches
-
l-am introdus în juvelnic. Această activitate a trezit dintr-o dată interesul partenerei mele de pescuit, căruia nu-i mai era somn și fremăta nerăbdatoare pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. - Să-mi montezi și mie fixa, sau prăjina - cum îi spuneți voi, pescarii! Vreau să prind și eu pește, doar de asta suntem aici! - Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
el suflau/ Căldură ca să-i facă.../ Cunosc și azi acele versuri frumoase. Mi-amintesc, cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
îi mai acordă o șansă, povestindu-i despre o plantă pe care doar zeii o pot culege: - "Ghilgameș a venit până aici, a îndurat multe, a suferit. Ce-i dăruiești ca să se întoarcă în țara lui?" Și, el, Ghilgameș, ridică prăjina, și trase corabia la țărm. Uta-napiștim îi spuse lui Ghilgameș: - "Ghilgameș, ai venit până aici: ai îndurat multe, ai suferit. Ce să-ți dăruiesc ca să te întorciîn țara ta? Ei bine, o să-ți dezvălui, Ghilgameș, o taină, o să-ți spun
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
uitați-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet măgar." "Ascultă măi fiule, zise tatăl, cu oamenii aceștia nu o scoatem la capăt. Hai să mai încercăm una!" Coboară amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn și legând măgarul de câte două picioare, îl ridicară în spate și porniră cu el la drum. Când se întâlniră cu alți călători, aceștea începură să râdă de ei ca de niște nebuni. Omule, ori cine ai fi
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
teaca“, prin lat. huic „pentru asta“, ucr. khovati „a ascunde“, scrise de oameni de știință care au dat în mintea copiilor. Tot în rusă mai e kher [her] care nu are etimologie și pe care noi îl comparăm cu denumirea prăjinii, părului > suliței și care provin, în ultimă instanță, din soarele garri în ngadjon (Australia) din care germanicul gar, ger, „sulița“ cu varianta *ker, *her. Vezi și Paul Bala, Oct. Chețan, Mitul creștin, B, 1972, p. 36. Comparați mong. ger „casă
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
pentru hrana lor pe timp de iernă, fiind foarte puțin, îi făcea pe oameni ca să meargă la pădure și să tăie crengile de pe poalele copacilor (de gârniță, stejar, gorun, ceran), pe care le aduceau acasă și le stivuiau în jurul unor prăjini, ori construiau frunzare sub forma acoperișului de casă, ce deveneau locul de joacă al copiilor angrenați în lupte nesfârșite cu tătarii, turcii sau prinderea hoților. În sfânta biserică se făceau slujbe de rugă fierbinte către Dumnezeu pentru a se mili
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
noi! chicotiră lăcrămioarele. Păpădia e îndrăgostită ... Păpădia e îndrăgostită, se înghionteau amuzate. -Sunt victima unui complot! Sunteți invidioase pe mine! -Ohhh, desigur ... dacă bate vântul mai tare, îți zboară peruca, rânji de la înălțime impunătoarea gladiolă. -Sigur, atacă-mă și tu, prăjină încrezută, a mormăit înfuriată. -Ai spus ceva? întrebă grav, gladiola. -Sunteți răutăcioși cu mine! -Dacă ai fi mai discretă, draga mea, n-ai mai întâmpina asemenea situații! Zvelta și impunătoarea Orhidee era ascultată și respectată în comunitate. Dar și invidiată
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet.Am tremurat suficient de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
îi cădea încet între picioare. Era un răgaz pentru Matei să-și reia suflul. La al doilea apel, fără să mă privească, fidelul meu prieten s-a strecurat în viteză pe deschizătura porții de frică să nu-l lovească cu prăjina care îi era destinată. Tanti Oala l-a ajutat pe Matei să se ridice și după ce l-a scuturat de praf, l-a întrebat: -Parcă ai fi venit la furat, măi copile, așa a sărit pe tine?! Nu bănuia că
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
înainte de sfârșitul anului. În fiecare zi, după-amiaza, venea la mine și repetam amândoi sub privirea admirativă a prietenelor mele. Cu toată greutatea lui, se învârtea destul de grațios și era așa de mândru, că nu-i putea ajunge nimeni nici cu prăjină la nas. De când știam că era orfan, țineam la el și nu ratam nicio ocazie să nu-i iau apărarea. Niciun “mac” nu acceptase să-i fie “bondar”, așa că, dintr-un elan de prietenie, am schimbat “bondarul” meu cu el
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
lauda el progenitura către nevastă-sa. În seara în care Ion a' lu' Ionașcu luase o grea hotărâre pentru rosturile vieții sale, mamă-sa îi porunci să se culce devreme, că a doua zi au a începe secerișul celor zece prăjini de grâu de pe dealul Popii. Era vreme numai bună pentru o asemenea treabă și nu încăpea vorbă pentru vreo amânare. Ion tăcea ca mutul și asta nu-i venea la îndemână Catrinei. Simțea ea că băiatul nu-i în apele
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
sparus era un alt soi de sulița cu numele provenit din i.e. *spar că și engl. spear „idem“ și se vede aici par al nostru, al dacilor, pe care-l găsim și în parc explicat că provenind din prelatinul * parra „prăjina“. Vom vedea relația imediat. Firește este și acesta un reflex al focului par, por, pară, pur, dar și al soarelui pari în yupultepec, baure etc., varianta rotacizata a lui Apolo. În sfârșit, iaculum, sulița scurtă de aruncat, e în legătură cu verbul
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
-isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se deduce de aici că sulița
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se deduce de aici că sulița primitivă era un păr cu
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
cu care omul mergea la vânătoare, pe care apoi l-a ascuțit ca să lovească și să rănească animalul. În limba ngadjon sulița se numește barg, exact numele soarelui în lakă (Daghestan, Caucaz); am mai observat relația Australia-Caucaz la gar, gor „prăjina“ față de garri „soare“. Să ne mai mire că în limba hausa din Nigeria sulița se numește maašii de la maš scris mash „soare“ în nubiană (la sud de Egipt) cf. și šamaš „soare“ la asiro-babilonieni? Japoneză are yari „sulița“ (vezi sări
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
de 210.013 mp se înscrie astfel: în coloana "ha" se înscrie "21", iar în coloana "ari" se înscrie "00,13". ... (9) În cazul în care întru-un județ/municipiu/oraș/comună/localitate componentă/sector se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina falcească, pogonul etc, toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp; ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari =180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1 acru = 50 ari = 5.000 mp. ... (10) Datele privind producția totală pentru producția agricolă vegetală se înscriu în formulare în tone, cu 3 zecimale, pentru a avea
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
cu două geamuri mici de tot, cu gratii (de pe vremea atacurilor haiducilor), era tot ce-i mai rămăsese din avere. A vândut tot, și văcuța cea bătrână, și clăile de fân, și pământul. Își păstrase pământ doar pentru vreo două prăjini de cartofi, alături de casă. Lângă gospodărie se mai vedeau ruinele unui gard căzut de mult. Ca fundal, în spatele sărăcăciosului bordei, se vedea dezolant, ca după iarnă, un rest de livadă desfrunzită, ce a scăpat din ea de la tăiere: vreo doi
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
Pe el, barosule ! Și sculele îl loveau tot mai îndârjite. -Nuuu ! Nuuu ! alerga și plângea disperat băiatul. În alergătura sa de pe deal se împiedică de un pietroi și se rostogoli până la împrejmuirea unei târle. În cădere se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești, tăcu blând prăjina. -Ai dreptate ! o mângâie
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
-Nuuu ! Nuuu ! alerga și plângea disperat băiatul. În alergătura sa de pe deal se împiedică de un pietroi și se rostogoli până la împrejmuirea unei târle. În cădere se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești, tăcu blând prăjina. -Ai dreptate ! o mângâie Tudorel. M-a pedepsit Dumnezeu că nu l-am ascultat
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești, tăcu blând prăjina. -Ai dreptate ! o mângâie Tudorel. M-a pedepsit Dumnezeu că nu l-am ascultat pe nea Ghiță...nici pe domnul Ionescu... l-am mințit pe neamțu’... Cât de vinovat sunt ! Hâââ ! Iartă-mă, Doamne ! Hâââ ! Am vrut și eu să
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Pe el, barosule ! Și sculele îl loveau tot mai îndârjite. -Nuuu ! Nuuu ! alerga și plângea disperat băiatul. În alergătura sa de pe deal se împiedică de un pietroi și se rostogoli până la împrejmuirea unei târle. În cădere se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești, tăcu blând prăjina. -Ai dreptate ! o mângâie
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]