6,669 matches
-
subiectele, ele i se oferă într-o mișcare burlesca, într-o atmosferă carnavalesca, sfîrșind adesea în farsă. Protagonistul, ca și în alte cărți, e orașul, o geografie asumată, filtrată fin, pînă va fi devenit chiar fibră povestitorului care se lasă pradă unei magii a locului și, nu mai putin, a fantasmelor care îl traversează halucinant; printre ele personajul-narator (cîndva, poate, un studiu ce poate fi foarte instructiv despre personajul Iași în cărțile lui Nichita Danilov, Cătălin Mihuleac și Val Gheorghiu). Totul
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
rog, în mod afectuos și fă-o fără întîrziere". Îl îndeamnă de asemenea la un anume regim umoral, într-o formulare prin care transpare clar raportul de dependență: "Dragul meu, să-ți dau acum un sfat. Să nu te lași pradă mîniei. Pune tot răul în față și pentru anul acesta la țară. Amînă-ti supărarea pînă cînd voi fi lîngă tine". Dornică de-a vinde părți din proprietate pe care le socotește inutile, își afirmă dorința cu o decizie pe care
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
cu toții sacourile lui cu tăietură englezească. Era plăcut, cald, generos, dar și susceptibil, în măsura în care ținea să i se întoarcă gentilețea și prietenia. Ne apropiau multe. Ne despărțeau puține, îndeosebi, pesimismul lui incurabil, eu fiind un optimist la fel de incurabil. Cădea lesne pradă depresiilor. Dădea atunci fuga la București să mă vadă. Am simțit că naivitatea mea expansivă îi face bine. Mi-a și mărturisit-o. Mă mîndresc a fi fost uneori balonul de oxigen de care spăimosul și catastroficul meu prieten avea
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
tăiată bine,/ Și să nu se zbată trupul singur/ Stau să treacă moartea-n el prin mine" (Pasărea tăiată). O altă imagine elocventă e cea a boului dintr-un abator. Irezistibil atrasă de detaliile înfățișării animalului jupuit, poeta se lasă pradă unui estetism crud, morbid. Dizgrațiosul se substanțializează estetic: "Boul jupuit atîrnă cu picioarele în sus,/ Pielea nu mai învelește carnea lui cea muritoare,/ O lumină dinăuntru și-o lumină din afară/ Lasă coastele să facă cercuri albe de răcoare.// Locul
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de "statutul de iubită" a poetului. Acolo unde alții văd mimetism nu ar trebui să vedem decît un dialog afectiv, o sintonizare, acordare de frecvențe. Femeia intuise înaintea multor exegeți importanța poetului ("Geniu tu, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții...") și acceptase deliberat condiția umilă de "martora măririi" lui fără nici cea mai mică intenție de a intra în competiție. Ea continuă, în replică, un joc, zgîndărind același instrument -versul - și ceea ce Delavrancea lua în fu Poeți de pe vremea
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Ține de performanță și modul în care regizorul a izbutit o construcție solidă, cu un ritm susținut, și cu trei linii melodice: una paradisiacă, solară, ingenuă (copilăria și premonițiile Ioanei), una eroică, feroce, infernală (războiul, baia de sînge, păsările de pradă ciugulind din cadavre), și una, să-i spunem, filozofică (procesul Ioanei, dialogurile ei cu tribunalul ecleziastic și cu propria conștiință)... Amuzantă e, în film, relativizarea ideii de "miracol": regizorul oferă, ca niște clipuri anti-mister, într-un fel de gimnastică aerobică
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
structura "tare" (și perenă?) a unui alt canon estetic (sau, mai curînd, scriitural)". Același aer de vasalitate îl respiră reproducerea unor articole de dicționar: BOA s.m. invar. 1. Șarpe tropical, carnivor și neveninos, lung de cîțiva metri, care-și ucide prada înainte de a o înghiți, încolăcindu-se în jurul ei și sufocînd-o (Boa constrictor). 2. Fîșie lungă de blană sau de pene, purtată altădată de femei în jurul gîtului. - Din fr., lat. boa (Dicționarul explicativ al limbii române, E. A., 1975). Cu suficientă ironie
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
care nu trebuie spuse, fie și într-o lume în care se duc până la capăt fapte ce n-ar trebui făptuite. Teamă magică de cuvânt? Sigur, nu. Ci numai dorința acelora de a nu fi stingheriți dintr-o digestie de . Prada pe care colcăie se numește România.
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
este prin definitie celibatarul asexuat, pe care apropierea unei femei îl îngrozește, îl face să tremure, să se bîlbîie și să transpire rece. Hélène pune stăpînire pe el, dar nu cu cruzimea vînătorului care știe că își înspăimînta de moarte pradă, ci cu răbdare și încredere că sub mîinile ei bărbatul va suferi o incredibilă metamorfoza. "Mă iubea cu acea pasiune cu care se îndrăgostesc uneori femeile de un homosexual, convinse că îl vor salva", declară Benjamin. Dar de fapt Hélène
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
se și afunda și sînt prinși de întuneric. Apare din senin salvatorul, un bătrîn misterios și înspăimîntător care întîmplător locuiește la o mică vilă-castel din apropiere. Dar bătrînul se va dovedi a fi un don Juan frustrat, care nemaiputîndu-si procura pradă, pentru că arsenalul seducției e prea istovitor pentru resursele lui fizice împuținate, o nimicește pur și simplu. Ajutat de un servitor demonic, un fel de pitic monstruos, si o femeie care e un fel de fanatica a erosului și castității totodată
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
la nivel politic. De la partide-S.R.L. (fază romantică a ticăloșiei, dacă se poate spune așa), am ajuns astăzi la partide-trust. Cocoțați pe buza muntelui, politicaștrii împinși la înaintare fie de Securitate, fie pentru că posedau un miros mai dezvoltat al prăzii, vor acum să tragă fermoarul și să trântească ușa în nas celor ce-ar îndrăzni să escaladeze piscurile parlamantare. Mă mir doar că îmbuibații respectivi nu observă că stau pe marginea unui vulcan a cărui lavă a luat-o de
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
din jur înseamnă mult pentru acești protagoniști: ea e unul dintre spațiile interzise, unul dintre mirajele iubirii. Există însă un moment, în cel de-al doilea român, în care eroul reflectează la căsătorie altfel decît că locul unde se află pradă rîvnita. Contemplînd doi soți iubitori, el constată că fiecare dintre ei vrea să facă bine semenilor, dar încearcă totodată să atribuie faptă bună celuilalt. Nimic mai înălțător, s-ar putea spune. Dar nu este acesta un mod de a-ți
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
la Cina de taină a unei noi Sfinte Familii (mamă, tată, copil-narator). Gestul autorului, după apariția cărții, hrănește (ca o "pîine") tăcerea noastră, a tuturora. Dar Pîine de tăcere este o carte prea interesantă, ca literatură, pentru a ne lăsa pradă haloului de stranietate și tragism despre care vorbeam. Adrien Pasquali, istoric literar, traducător și prozator helvet al generației de mijloc (s-a născut în 1958, în Valais), părea să dețină cîteva din atuurile majore ale cîștigătorului, într-un spațiu cultural
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
începutul: "Leon de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că se află pradă sărăciei proverbiale a nobililor hidalgo. Venit gol-pușcă la Paris, din departamentul, Pirineilor orientali, cu suma de unsprezece franci în buzunar, drept resursă pe viață, într-un fel uitase cu timpul de mizeriile copilăriei și ale familiei sale, în mijlocul nevoilor ce
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
bancare, cum a fost posibil ca Băncile corporatiste să devină mai puternice decât guvernele democratice și ce ar mai fi de făcut, în condițiile în care guvernele și parlamentele par lipsite de preocupare și de răspundere privind soarta națiunilor, ajunse pradă mondializării. Această carte a fost prezentă la standul 520 al ACSR, unde m-am întors la timp, ca să constat că acesta se transformase temporar în studio radio, de unde Cristina Mihai, vicepreședinta asociației de scriitori, transmitea în direct, alături de domnul președinte
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
anunț că acesta, la două săptămâni după isteria eclipsei din august 1999 - ridicată la rang de fenomen permanent -, mizează pe snobismul credulității": "Dau an chirie casă Valea s...ț, cadru natural excelent, eclipsă s...ț"!). Popor inteligent, dar care cade pradă "hipnozei", orbirii, ăntunecării minții și, cert, dorinței de câștig - de orice natură - aparent facil. Când se căsăpea Bradul (iarăși, nu minor "sentimentalism" ori metaforă fortuita), m-am gândit la morții de la Canal, la elitele distruse an ănchisorile dictaturii, la ăncercările
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
a "valorilor"? Valori economice, financiare, politice - apoi sociale, culturale, morale. Obscurantism instalat parcă iremediabil, probabil sí voit - chiar an cadrul fiecărei categorii. Valori economice, financiare? Mari fabrici, programate sí mărturisit ăntru moarte, anca din primele zile ale lui ^90, lăsate pradă ruinării ca să fie "mai ieftin" cumpărate - pe atunci, de directorii lor de pildă -, apoi "mastodonții" vânduți, pentru alte meleaguri, ca fier vechi. Haosul propice amețirii minților? Un fost "terorist" se laudă, recent, celor din același compartiment de tren, că el
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
prea lat: numai coriacelui Zăgan îi este îndrituit să planeze în largi cercuri, înainte de a se fixă pe punctul de picaj. Din fulgerătoarea cădere, pasărea se alege cu un iepuraș, cu un șoricel. Nici partea politologului nu este mai grozavă. Pradă lui sunt contururile de umbre, audiența îi este remarcabilă, însă cu schimbul. Se așteaptă de la el ceea ce sperăm să spună, dar îi suntem recunoscători pentru coerentă. Ba chiar îl admirăm că știe tot ceea ce știm și noi. Materia lui, din
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
două instituții care n-au nimic de-a face cu modernitatea: biserică și armată. O institutie cantonata pe baricadele unui fundamentalism pe care nici macar nu-și mai dă osteneală să-l ascundă (dar care, ironie a sorții, face din ea pradă sigură a mișcărilor sectante, mult mai flexibile și infinit mai adaptabile la realitățile lumii de azi), și una care, la vârf, pare deja integrată an N.A.T.O., ăn timp ce la baza (scriu ziarele, o demonstrează sinucigașii aproape an serie
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
sfârârit pe grătarul încins a avut 100 de metri. Se spune că odată demult, pe vremea când ciobanii munteni coborau cu turmele de oi către șes, erau prinși aici la cotul Buzăului de către haiduci. Ca să nu-i prindă potera cu prada vie, îi făceau repede pastramă și cârnați", a spus președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal, informează . În comuna Berca, rețeta cârnaților de Pleșcoi e transmisă din generație în generație. "Rețeta este simplă. Carne de oaie, usturoi, cimbru și ardei iute. Asta
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
să se facă screening periodic persoanelor în vârstă, pentru a depista din timp anumite boli. "Sperăm să se reînființeze această rețea, care nu costă prea mult, dar care are efecte vizibile. Ea a existat în anii 70", a declarat Gabriel Prada. El a precizat că România se află printre țările cu cele mai mari rate de deces, femeile ocupând locul trei în Europa, iar bărbații locul patru, în ce privește mortalitatea din cauze cardio-vasculare. Conducerea Institutului "Ana Aslan" solicită înființarea unui cabinet de
Listele de aşteptare la Institutul Ana Aslan sunt de trei-patru luni. Pacienţii străini nu au loc () [Corola-journal/Journalistic/25134_a_26459]
-
septembrie 335. Sărbătoarea marchează și readucerea Sfintei Cruci de la perși, în 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Cu 14 ani mai înainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sfântă, luase ca pradă și racla cu o bucată din lemnul Sfintei Cruci, informează . Prima celebrare solemnă a Crucii a avut loc în anul 335, cu ocazia sfințirii bisericii zidite de Constantin cel Mare, la propunerea mamei sale, pe Golgota, locul în care a
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci () [Corola-journal/Journalistic/25214_a_26539]
-
Vântul suflă unde vrea, ubi vult, și tu auzi vuietul lui, dar nu știi de unde vine, nici încotro se duce. Adulmecă-l! Nu cumva să-ți scape vuietul mării în inima ghiocului!“. Sau vorbind despre cuvinte: „lăsându-le ș...ț pradă împietririi dăinuitoare în acea icoană trecătoare pe care ș...ț ființa etern curgătoare a proiectat-o pe cerul cuvintelor ca să se dezvăluie (însă doar în fulguranța clipei) pe sine sieși“. Găsim și împerecheri de cuvinte ce dau ființă unor noi
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
diferă fundamental de seria celorlalte șase decât prin aceea că n-a fost încredințat tiparului de chiar autoarea lui. Altfel, el reprezintă o continuare a proiectului memorialistic abandonat (dar nu cu totul, cum se poate observa) în prag de mileniu. „Pradă uneori zvonurilor neconfirmate”, își bemola Nicolae Manolescu aprecierea la adresa acestei memorialistici. E, de bună seamă, adevărat, dar să nu uităm circumstanțele. De la două mii de leghe de București, Monica Lovinescu își extrăgea (cu o luciditate oricum superioară) informațiile telefonic, din surse
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
memorialistici. E, de bună seamă, adevărat, dar să nu uităm circumstanțele. De la două mii de leghe de București, Monica Lovinescu își extrăgea (cu o luciditate oricum superioară) informațiile telefonic, din surse mai mult sau mai puțin credibile. Așa încât, dacă a căzut pradă scenariilor, cu siguranță n-a fost vorba de propriile scenarii. Ajuns aici, aș scoate în relief disponibilitatea aproape inumană de a comunica. La fel ca și în celelalte volume, Monica Lovinescu pare conectată la toate dispozitivele tehnologice (cu sau fără
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]