5,068 matches
-
dovadă în plus a consangvinității totalitarismelor) erau stînjenite de ideea disocierii valorilor, preconizată de mentorul Junimii. Această disociere împiedica aservirea creației de către factorul politic, transformarea ei într-o unealtă propagandistică, fie ea rudimentară, fie mai sofisticată, dar păstrînd aceeași finalitate pragmatică, alienantă în sfera artei: "Dacă trezirea culturii noastre a coincis cu aceea a vieții politice și naționale, dintr-o adevărată letargie istorică și pe pragul unei Europe de milenară tradiție spirituală, și dacă în această perioadă de început era explicabilă
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
că de ce le-am luat". Pe deasupra scrupulelor morale, plutește mentalitatea egotică a Don Juan-ului înnăscut, același dincolo de "mode și timp". La mare cinste se află tertipurile ce se înveșmîntă în forme cît mai apropiate de onorabilitate. E de relevat caracterul pragmatic, "raționalizarea" aventurii, care poate fi dirijată sau stopată în numele "prieteniei". În felul acesta e admirată, precum o mare "descurcăreață", celebra Ninon de Lenclos, înfățișată prin mijlocirea unor citate din Saint-Simon ("Ninon a avut totdeauna un singur amant de fiecare dată
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
tragicul mărturiei sale. Opera de artă (dacă ea este o mărturie) cu adevărat tragică, trebuie să fie a unui om fericit. Pentru că opera de artă va puncta suflul morții". E o generație ce se poate recunoaște mai degrabă în întreprinzătorul, pragmaticul, biruitorul Ulise decît în "martorul tragic", Sisif. Traian Ștef - Despre calitatea umană, Ed. paralela 45, 152 pag., prețul: 39.000 lei.
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
nici un caz nu va fi posibilă eliberarea acestor energii prin chiar ceea ce le-a reprimat. În al doilea rând, autocontrolul (secund) care apare firesc, într-o economie strict individuală și predominant interioară, este un unicat care exclude posibilitatea standardizării lui pragmatice, fie ea și sub forma binevoitor mobilizatoare a domnului Miller, căci acest gen de efort ne conduce negreșit în punctul de la care am plecat - la depersonalizare. Chestiunea nu e nouă. A fost de pildă semnalată la culturaliștii americani, în binecunsocuta
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
un centru absolut. Nedînd atenție împrejurării că actuala Republică Moldova se trage din infamul pact Ribbentrop-Molotov, se comportă aidoma unor copii atrași mai mult de străini decît de propriii lor părinți. Suferințele cumulate i-au făcut a da prioritate aspectului pragmatic al vieții, interesului pur economic: Ceea ce păruse la un moment dat un orizont de atins prin avîntul colectiv al unor inimi descătușate, în prezent a fost degradat la condiția unei soluții oarecare. Adică Unirea Basarabiei cu România nu mai este
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
inutile, dar locale și fade - nu vor atinge niciodată esența acestui tip de vulgaritate. Ele reușesc doar să circumscrie la centru ceea ce încă lipsește; suverane și pudice, întorc spatele, în loc să angajeze. E nevoie de ceva mai mult, de o pătrundere pragmatică și mai subtil dialectică.
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
cred că volumul e interesant mai ales în măsura în care ne reamintește cu o forță de netăgăduit în ce măsură știința și filozofia occidentală ne-au înșelat așteptările. Concluzia filozofului la această discuție este că budismul, deși neconvingător în plan metafizic, reprezintă sub aspect pragmatic și etic o alternativă demnă de luat în seamă la filozofia așa cum o cunoaștem noi în Occident. Revel și-ar dori o revitalizare etică a filozofiei, o redescoperire a misiunii ei originare, aceea de a ajuta ființa omenească să se
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
dat - în nici o percepție posibilă, cu alte cuvinte în nici o conștiință posibilă în general, - drept ceva imanent în mod real". (Ideen) * Raportul imagine-gîndire. Vezi și Sartre: L'Imagination care este direct influențat de Husserl. Temeiul existențialismului, - cafeneaua Flora... Naivitatea gîndirii pragmatice engleze: să crezi că în conștiința ta ar exista niște còpii ale lucrurilor fizic percepute. Saltul gîndirii moderne husserliene și a ei intenționalitate, pură, punerea în paranteză a fenomenului perceput. Atenție la alianța Husserl-Sartre, la implicarea literaturii moderne în teoria
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
încît formele acesteia nu intră absolut deloc în preocupările sale. Nu aceasta este, însă, și situația PDSR-ului. Iar implicarea sa agresivă în teritorii care nu-l privesc nici în principiu, nici în fapt, nu este atît una de ordin pragmatic sau moral, ci una mult mai adîncă, pe care tot psihanaliza ar putea-o, cît de cît, limpezi. Există, mai întîi, în istoria acestui partid, în fibra sa politică ancestrală, dacă îi putem spune așa, cîteva mari acte ratate și
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
putem a nu semnala o frecvență progresivă a comentariilor semnate de poeți. Cauza fenomenului nu ni se pare cea sugerată de Cassian Maria Spiridon și anume faptul că o serie de critici "au abandonat activitatea critică pentru una mult mai pragmatică, dar și mai profitabilă social și material" (cu toate că în unele cazuri acesta e adevărul!), ci pur și simplu extinderea tipului de scriptor multilateral, care simte nevoia de-a trece lesne peste granițele spețelor literare, precum și peste cele dintre creație și
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Rodica Zafiu Mijloacele numeroase de care dispune limba română pentru a indica vagul și imprecizia ar merita să devină obiectul unei cercetări minuțioase. Mai multe fenomene apar ca înrudite din punct de vedere semantic și pragmatic, chiar dacă sînt realizate prin forme lingvistice din categorii diferite: formulele modalizatoare de incertitudine, elementele de atenuare și de aproximare, categoria indefinitelor etc. într-o manieră nesistematică, amestecînd categorii care ar trebui desigur disociate cu grijă, am încerca totuși să ilustrăm
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
cu totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea sînt desigur de evitat, cred că se poate totuși stabili o corespondență între inventarul lingvistic de forme
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
nota de plată a guvernării. Țărăniștii care, imediat după alegeri, aveau toată dreptatea să se considere cea mai importantă forță din Convenție n-au fost de la bun început un partid unitar. Nu poți fi, simultan, și profund moral și adecvat pragmatic și, să nu uităm, un partid care a rămas cu probleme nerezolvate de pe vremea cînd Maniu și Mihalache au fost arestați de comuniști. D-nii Ciorbea și Radu Vasile au plecat din partid, unul considerîndu-se proprietarul moralei țărăniste, celălalt al pragmatismului
Bilanțul perspectivelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16992_a_18317]
-
nu spune nimic// nici preotul/ din spatele grilajului de spovedanie// nici cerșetorul de pe trepte/ nici crabul de tinichea/ odată cu amurgul/ încet strecurîndu-se afară/ dintre oasele craniului" (vitraliu). Ființelor le sînt preferate obiectele (e de asemenea un mod de autoprotejare, de supraviețuire pragmatică): "trei baghete de lemn/ așezate oblic pe o hîrtie albă/ înseamnă la fel de bine/ un fragment de muzică/ sau mormîntul celui din urmă samurai// oricum fotografia era prea lungă/ așa că foarfeca mai poate reteza cîteva trepte// pe o sfoară/ zbătîndu-se în
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
de mutațiile expuse, poziția noastră în problema legitimării este critic-sintetică. Puterea trebuie privită și definită în dublă perspectivă și prin atributele ei esențiale. Ideal, puterea se întemeiază pe binele comun și pe ipostaza juridică a acestuia, ideea de justiție, iar pragmatic, pe adeziunea liberă și rațională a comunității. Implantată în istorie, această concordanță cristalizează în formele pe care le trăim de un deceniu - statul de drept și integrarea în unități mai largi, continentale și mondiale. Puterea democratică. Ispite și primejdii Cu
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
larg deschiși. Suntem o țară cu ieșire la mare, care a trebuit să se lupte strașnic cu englezii, portughezii și spaniolii... Noi știm ce înseamnă să fii nevoit să te impui. Apoi activitatea comercială conferă mentalității un caracter laconic și pragmatic. Important din perspectivă literară este faptul că spațiul nostru lingvistic este redus. Suntem familiarizați cu traducerile și cu literaturile străine. Cît despre scriitorii olandezi contemporani - noi suntem cu toții buni prieteni. Ați numit-o pe Connie Palmen. Sunt prietenă foarte bună
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
este o străină, cu adevărat o străină, în sat. Mama ei era cehă, tatăl german de origine evreiască, ea trăiește într-un sat olandez, după ce o vreme a trăit în Canada. Și, culmea, se împrietenește cu Gabriel, băiatul autist al pragmaticei Melly. Deci, o relație între doi străini și, mai mult decît atît, o relație bizară în planul comunicării, fiindcă Magda refuză să vorbească, să povestească de ce și-a părăsit familia spre a se reîntoarce apoi, în timp ce Gabriel este incapabil să
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
o vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în DEX (1975), precedat deja de indicația "ironic". De fapt, panseu aparține categoriei lexicale, despre care am mai vorbit și altă dată, la care conotațiile produse de valoarea pragmatică ironică s-au fixat, au devenit inerente uzului lingvistic. Se știe că din această categorie fac parte multe împrumuturi lexicale din turcă, greacă, franceză - care nu au putut substitui un cuvînt mai vechi în limbă, au fost rapid depreciate și
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
prilej cu care poți, eventual, descoperi valori de întremare spirituală - de întremare întru credință - dintre cele mai prețioase. Căci Bach, cum știm, este izvorul; este sensul cuvântului german preluat de nume și transferat în timp asupra operei. Didactică și artistică, pragmatică și poetică, lumească și ecleziastică, fascinantă și livrescă, actualitatea lui Bach poate fi asemuită prezenței printre noi, prezenței cotidiene, a lui Leonardo sau Shakespeare. Ne putem imagina pe noi înșine în lipsa lor? Greu de presupus. Apelînd la ei, rămânând alături de
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Marino însuși caracterizează macedonskianismul drept o "categorie morală"), însă ni se pare că nu întrutotul motivat. Căci, pe cînd bardul Nopții de mai era un himeric, nesatisfăcut de doza de idealitate a existenței, Adrian Marino ni se înfățișează ca un pragmatic decepționat de doza de raționalitate insuficientă a idealității. Problema d-sale nu e visul, viziunea corectivă, ci, dimpotrivă, raportul nemijlocit cu un real abordat în datele sale intrinseci, expurgat de toate ingredientele "literaturii". Mentalul d-sale realist este, așa cum singur
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
descoperă "icoane" prin copaci, pe pereți... Nu e posibil, parcă trăim în Africa! Ca moment folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică", precizînd că s-a "săturat" de "maeștrii spirituali". Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar consta într-o întîmplare din copilăria autorului, cînd
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
în ceea ce aș numi militantism critic. Asta nu înseamnă că acest militantism nu are efectul său imediat, și, în zona criticii de poezie, exemplele ar putea merge de la Marin Mincu la Al. Cistelecan. În fond, o astfel de critică, mai pragmatică și mai virilă, este în consens cu o întreagă mentalitate contemporană. Mă întreb eu însumi dacă e posibil să faci critică fără să te angajezi și într-o altă bătălie decît aceea a simplei plăceri gratuite, care-i pune alături
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
o relatare în care alternează ăsta și ăla nu contează numai factorii spațiali, apropierea sau depărtarea obiectului/a persoanei de interlocutori, sau cei textuali, respectiv apropierea sau depărtarea de ultima menționare a referentului. Criteriul decisiv e adesea cel al pregnanței pragmatice și subiective: alegerea e orientată de interesul narativ sau pur și simplu de implicarea afectivă a povestitorului. Elementul cel mai prezent în conștiința vorbitorului e desemnat prin ăsta, în vreme ce ăla presupune mai puțină focalizare: "ăsta ș= cel despre care vorbescț
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
demonstrat importanța opozițiilor aspectuale, indisociabil legate de cele temporale, în italiană, franceză, spaniolă etc. Schimbarea de perspectivă a fost posibilă o dată cu modificarea tipului de gramatici-model - de la cele centrate pe forme și reguli morfosintactice la cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
evoluțiile ulterioare), poate fi semnificativă confruntarea mai multor dicționare. în uz coexistă de obicei un sens precis - în care seara intră în opoziție cu dimineața și după-amiaza, sau cu ziua și noaptea - și un sens vag și dependent de contextul pragmatic. Vorbitorii produc adesea autocorecții, substituind unul dintre sensuri prin celălalt. Mi se pare, oricum, foarte pertinentă definiția din DEX, în care semnificația restrînsă - "parte de la sfîrșitul zilei, cînd începe să se întunece" - e completată de cea largă și relativă: "interval
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]