349 matches
-
cunoscut; exceptîndu-i pe ploieșteni și pe amicii lui Sebi Ștefănescu, puțină lume a auzit de el. Deși era dintr-o familie oarecum celebră: tatăl său fusese un mare traducător; fratele și sora actori la Nottara. El a slujit instituția teatrală prahoveană, cu talent. Dar, mai presus de toate, a fost un personaj. L-am cunoscut, am fost deseori în compania lui, a și jucat într-un spectacol de-al meu. Dar cele mai amuzante întîmplări sînt, desigur, cele din afara scenei. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
unor factori extrem de obiectivi. În primul rând, parcul de vagoane al Căilor Ferate Române fusese puternic afectat de operațiunile de război susținute pe teritoriul țării noastre, inclusiv de bombardamentele sistematice ale aviației anglo-americani în zona Bucureștiului, Olteniei, Munteniei și a bazinului petrolifer prahovean precum și de aviația sovietică în zona frontului Iași-Chișinău, aici incluzând și orașele Bârlad, Huși și Vaslui. Apoi, era nevoie mare de vagoane cu prioritate maximă pentru transportul trupelor române și ruse spre frontul de vest până la 9 mai 1945, precum și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 2002, 397-398. C.H.
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
Pitești mă felicita ironic pentru atitudinea avută și mă întreba dacă avocata arăta bine. I-am răspuns că putea să fie și un top-model sau o Monică/coaptă, că tot n-aș fi permis o asemenea nesimțire. Codruț, Haiducul Prefecturii prahovene 12 iulie 2006 Ora 7.20. Îmi beau cafeaua. Radio România tocmai ne vorbește triumfalist despre un congres regional destinat combaterii pirateriei și contrafacerii, ținut la București, la care președintele și premierul au subliniat etc. etc. Ton și maniere comuniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
câștigă nimeni" (JUNIMEA, 2002). Printre ele, secvența luării primului steag turcesc, mult mediatizată în epocă și, în egală măsură, contestată datorită amestecului imoral al politicianismului murdar în istoria neamului. Eroul, Grigore Ioan, a fost dublat de alt Grigore Ioan unul prahovean, celălalt, moldovean. Steagul însă, pare a fi unul singur. Deci, doi ostași din războiul de la 1877 "candidează" pentru titlul glorios de cuceritor al drapelului turcesc, iar istoria, neputincioasă, n-a izbutit, în decursul unui secol și mai bine, să descâlcească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
demersul meu a privit dorința mea drept un afront adus la adresa studiilor din Ardeal. A fost una dintre cele mai umilitoare experiențe din viața mea, am fost acuzată că mă folosesc de boala mamei mele, că sunt "doar o fetișcană prahoveană care de fapt a venit în Ardeal să își atingă scopurile, și apoi pleacă la București", mi-a sugerat să îngheț cei doi ani și să aștept să moară mama, pentru ca ulterior să mă întorc la școală. Profesorii mei din cadrul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Buhăiești-Roman și se compune dintr-o stradă principală pe care se află toate instituțiile comunitare: biserica, școala și câteva magazine. În ultimii ani s-au format câteva străzi secundare, perpendiculare pe strada centrală și extinse spre versant. - La Boldești-Scăeni, oraș prahovean cu peste 10% populație rromă s-a format un cor al bisericii numai din etnici rromi! Dicționar - prăjina= veche unitate de măsurare a suprafețelor de teren agricol din vechiul regat al României are valoarea liniară de 6,69 metri. În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de la un etaj la altul. Am cunoscut mulțime din cei închiși în curte, în timpul plimbării de o oră dimineața și una după masa, când puteam vorbi, împărtășindu-ne gândurile. Cei mai tineri sorbeau sfaturile și învățăturile celor mai bătrâni. Cu prahovenii și buzoienii, de care eram legat sufletește prin locul unde-mi desfășurasem activitatea, am strâns prietenii de neuitat. Erau între cei mai vârstnici, prahoveni: Ștefan Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
puteam vorbi, împărtășindu-ne gândurile. Cei mai tineri sorbeau sfaturile și învățăturile celor mai bătrâni. Cu prahovenii și buzoienii, de care eram legat sufletește prin locul unde-mi desfășurasem activitatea, am strâns prietenii de neuitat. Erau între cei mai vârstnici, prahoveni: Ștefan Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist Georgescu, Paul Vilescu, Ion Iordache, buzoieni: Alexandru Murea, Nicu Cojocaru; brașoveni: Trifan Traian (prefect), Marian Traian, Anghel Papacioc, Pascu Constantin; sibieni: Schiau Ion, teologul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noi toți pentru buna dispoziție pe care o creau totdeauna acolo unde se aflau. Se mai tachinau, fără ca glumele lor să degenereze în cuvinte vulgare sau dure. Apartenența regională le favoriza suficient material pentru dispute hazlii. Vișan era oltean, Vilescu prahovean. Într-o zi, săgețile lor s-au înveninat. Glumele au degenerat de la înțepături fine, fără adresă directă, la ironii și zeflemisiri cu adresă la persoană și până la urmă cu insulte directe. Diavolul ce altă treabă are? Să strice liniștea și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deținuți de drept comun. După ei, patru securiști, doi civili care dădeau ordine directorului și subdirectorului, în prezența câtorva milițieni noi: Imediat faceți percheziție în cameră, sub saltele și în saltele... Atât am prins. În același timp, un grup de prahoveni, între ei și Drosu, legionar prahovean cunoscut, intelectuali și muncitori, judecați de curând și depuși la Târgșor până vor fi trimiși în altă parte, a fost adus din curtea cealaltă. Aveau aceeași soartă cu noi. Dar cum zice proverbul: „Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
patru securiști, doi civili care dădeau ordine directorului și subdirectorului, în prezența câtorva milițieni noi: Imediat faceți percheziție în cameră, sub saltele și în saltele... Atât am prins. În același timp, un grup de prahoveni, între ei și Drosu, legionar prahovean cunoscut, intelectuali și muncitori, judecați de curând și depuși la Târgșor până vor fi trimiși în altă parte, a fost adus din curtea cealaltă. Aveau aceeași soartă cu noi. Dar cum zice proverbul: „Nu-i cum vrea omul, ci cum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deținut și era complexat în așa măsură, încât se învârtea lângă mine, fără să mă privească, strângând din pumni și din fălci. Până la gară a mers cu arma în mână lângă mine. Duba aștepta, programată special pentru noi. Grupul de prahoveni, în frunte cu domnul Drosu, fusese dus după Anul Nou la Aiud sau Canal. Dintre copii ni s-au mai adăugat șase băieți: Titi Stoica, Râmboiu, Popescu, Dipșe, Voloșniuc și Nicolae Bardac. Până la Jilava am povestit unii altora cum am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu-l cunoșteam, n-am avut ocazia să-l cunosc, decât acolo. Deși era în lot cu mine, student medicinist și el... Iar dintre cei care trebuia să batem, erau Toldișan și Rusvid Matei... Mai era și un grup de prahoveni, erau doi frați Davidescu din Prahova, chiar din Ploiești, dacă nu mă înșel... Ei erau cei care erau mai duri acolo. Ei erau împreună cu dumneavoastră printre agresori? Da, da, ei erau mai răi, asta am reținut eu... După aceea ați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Articolul UNIC Propunem Președintelui României recunoașterea, prin decret, în funcția de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a Preacuviosului Protosinghel Varsanufie (Valentin Gogescu), având titulatura "Prahoveanul". PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu ------
HOTĂRÂRE nr. 721 din 26 iulie 2001 pentru propunerea Preacuviosului Protosinghel Varsanufie (Valentin Gogescu) în funcţia de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în vederea recunoaşterii prin decret al Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136092_a_137421]
-
Articolul UNIC Preacuviosul protosinghel Varsanufie (Valentin Gogescu), având titulatura "Prahoveanul", se recunoaște în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------
DECRET nr. 662 din 13 august 2001 privind recunoaşterea în funcţie a unui cleric. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136182_a_137511]
-
Facultatea de Drept a Universității București, fiind specialist în drept constituțional. A luptat pe front în cel de al II lea Război Mondial. A fost deț inut politic la Canalul Dunărea Marea Neagră în perioada regimului comunist. Practică avocatura la Baroul Prahovean. Între anii 1991 1993 a fost profesor universitar de Drept constituțional la Universitatea de Inventică din Ploiești. În perioada 1999-2000 - a fost președinte al Senatului României. În prezent e ste membru în Biroul Politic Central al PNL. Dar pentru Mircea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004 26. Gavrilescu, Margareta, Émile și ideile pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, f. a. 27. Ghimpu, Const. S., Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală "Prahoveana", Ploiești, 1935 28. Instruirea diferențiată. Aplicații ale teoriei inteligențelor multiple, ghid pentru formatori și cadre didactice, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor, București, 2001 29. Isac, Dumitru, Jean-Jacques Rousseau, Editura Tineretului, București, 1966 30. Învățarea activă, ghid
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Ion Orghidan, "Reprezentanți iluștri ai Iluminismului revoluției franceze", în Revista de pedagogie, nr. 2, februarie, 1990, pp. 48-49 2 Constantin S. Ghimpu, Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală "Prahoveana", Ploiești, 1935, p. 3 3 Pericle Martinescu, introducere la: Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, vol. I, Editura pentru literatură, f. l., 1969, p. XXX 4 Gabriela Danțiș (coord.), Scriitori străini. Mic dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 492 5 Apud
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cazuri, cu un ochi de moralist, critic. Din „Amurg”, cel mai mult a prins ultimul vers, dar nu în nota sa apocaliptică, ci într-o notă veselă, ironică. Astfel, referindu-se, în jurnalul său, la o întîlnire între cîțiva poeți prahoveni, la Cîmpina, Simion Stolnicu, un pasionat de opera scriitorului băcăuan, nota pe jumătate serios, pe jumătate amuzat: „Primirea s-a făcut ca deobicei pe terasa cu jazzband din centru, seara în micul decor miliardar al orașului - cum ar zice Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru el, ad personam, iar nu și pentru viitorii moștenitori - de Măria Sa. Prințului (Carol - n.n.) i-a plăcut mult ideea și a acceptat-o bucuros, fiindcă se potrivea cu dragostea lui pentru tot ce era tradiție românească”. 21-26 aprilie. Presa prahoveană își informează cititorii „cum petrece Regele Mihai” în așteptarea Paștelui. Aflat la Scroviște, Regele era plimbat cu barca pe lac. „Un băiețel ca de clasa a III-a primară, cu pantaloni scurți, admirând natura și întrebându-se de viețuitoarele din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Știința Bacău - Activ Ploiești 28-27 (14-12) Etapa a VII-a a seriei A din Divizia A la handbal feminin a adus la Bacău a doua echipă a Ploieștiului, aparent victimă sigură în fața Științei. Doar aparent, fiindcă tânăra și arțăgoasa echipă prahoveană, pregătită de un foarte tânăr tehnician, Florin Ciupitu (23 de ani !), a fost la un pas să producă o mare surpriză. Lipsită de aportul a două jucătoare de bază, Laura Chiper și Ioana Matei, ambele accidentate, echipa băcăuană și-a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cancelar pentru Europa deEst al Ordinulul Cavalerilor de Malta. Potrivit dezvăluirilor făcute ulterior de Caiumi Serafino, (vezi Anexă 13), de transporturile cu petrol rusesc se mai ocupau colonelul Dumitru Ogășanu, Luciano Lanardoni și Ionel Bară. Combustibilul rusesc pornea din rafinăriile prahovene, transportat în garnituri de tren, care aveau drept destinație firme fantomă din străinătate. La Timișoara, garniturile erau însă preluate de Ogășanu, Bară și autoritățile locale menționate anterior. Pe documente se trecea că petrolul avea drept destinație proxima Jimbolia, unde ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
primare la Valea Viei (județul Buzău) și la Mireșu Mare (județul Prahova), din 1948 urmează Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, apoi Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1954-1959). Va fi profesor în diferite localități prahovene, inspector de specialitate, director al Casei Corpului Didactic din județul Prahova, iar din 1993 cadru didactic asociat la Facultatea de Litere-Științe a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. În paralel, este secretar și președinte al Filialei Ploiești a Societății
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
nu-l cunoșteam, n-am avut ocazia să-l cunosc decât acolo. Deși era În lot cu mine, student medicinist și el... Iar dintre cei care trebuia să batem erau Toldișan și Matei Rusvid... Mai era și un grup de prahoveni, erau doi frați Davidescu din Prahova, chiar din Ploiești, dacă nu mă Înșel... Ei erau cei care erau mai duri acolo. Ei erau Împreună cu dumneavoastră printre agresori? Da, da, ei erau mai răi, asta am reținut eu... După aceea ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]