802 matches
-
sub chipul ei „artizanal” medieval, o vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă (a fost tipărită târziu, prin 1816, la Râmnicu Vâlcea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pedeapsa. * în ciuda supravegherii pe care erau invitați s-o exercite oamenii Bisericii („Să cerceteze pentru curvii [...], de fete mari și de văduve, de să vor afla gréle”385), supraveghere care, poate, nu era atât de consecvent și de strașnic realizată (Pravila lui Vasile Lupu îl condamna la temniță, pe o durată limitată, pe preotul seducător de văduve), în ciuda pedepselor cu care le amenința Puterea (pentru ignorarea normelor moralei se plătea „dușegubina”sau „gloaba pântecului”, care intra în încasările vorniciei 386), văduvele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ori de oștile rebele introduceau violența sexuală printre mijloacele lor de... luptă. Cele mai expuse acestor „experiențe” aducătoare de rușine și de dezechilibru (mă gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făceau datoria și omorau fătul în pântecele mamei - „uciderea fătului în pântece” -, provocau lepădatul ori chiar sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un paragraf se cheamă „Carele vor lua erbi ca să strice rânza unde se zămislesc coconii ...”) -, după cum nelegiuit era și actul femeilor ce nu voiau să fie date
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
43-44, doc. nr. 40. 150. D.R.H. C. Transilvania, vol. XI (1356-1360), sub red. acad. Ștefan Pascu, Editura Academiei R.S. România, București, 1981, pp. 452-453, doc. nr. 439. 151. D.R.H. B. țara Românească, vol. II, p. 49, doc. nr. 16. 152. Vezi Pravila lui Vasile Lupu, ed. cit., gl. 16i. îndreptarea legii, ed. cit., pp. 264-266, gl. 261, 264. 153. Yasmina Foehr-Janssens, La veuve en majesté. Deuil et savoir au féminin dans la littérature médievale, Genève, Droz, 2000, p. 41. 154. Maria Helena
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiindǔ îndemnatǔ omul mieu și de așți dușmani a lu Bran, déci Bran, văzăndǔ groză la capul lui, s-au apăratǔ de moarte, și au dat de au spartǔ capul omului mieu, de au murit. Și, văzândǔ cumǔ spune sfânta pravilă, m-amǔ milostivit și i-amǔ ertat” - și al doilea (Studii și documente..., vol. V, p. 382, nr. 7): „Adecă eu Nistahie: a văinit Petre șăi alt Petre, de s-au rogat ačăi omeni Nistahâie, șăi un făcut băine și-u l-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
psihologiei „personajului”) și acela al bunului său prieten Al.O. Teodoreanu, zis Păstorel. Dar mai înainte de a se încerca în literatură și parcă tot într-o descendență a scriitorilor moldoveni exersați în fața cuptorului și a grătarului, U. a întocmit și o „pravilă” modernă pentru pregătirea vânatului și a peștelui, chiar așa intitulată: Cum să preparăm vânatul și peștele (1966). După bine-cunoscute rețete bătrânești transmise de la o generație la alta prin viu grai, câteva savuroase, deși scurte, considerații de gastronomie cinegetică, unde, dovedind
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
, manuscris juridic datând din secolul al XVI-lea. Sub acest nume este cunoscută partea românească din manuscrisul slavo-român intitulat Pravila Sfinților Apostoli și a celor șapte sfinte săboare ale preacuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
manuscrisul slavo-român intitulat Pravila Sfinților Apostoli și a celor șapte sfinte săboare ale preacuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul a fost întocmit și copiat în 1581 de „ritorul și scholasticul” Lucaci, un învățat profesor de retorică și logică de la mănăstirea Putna. Originalul traducerii în românește este necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist, ci a și corectat versiunea românească, dându-i o formă mai explicită, în scopuri didactice. Fiind cel mai vechi text literar din Moldova și cel mai vechi manuscris juridic românesc, Pravila... oferă un prețios material pentru cercetarea începuturilor culturii scrise, a dezvoltării limbii literare și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
în scopuri didactice. Fiind cel mai vechi text literar din Moldova și cel mai vechi manuscris juridic românesc, Pravila... oferă un prețios material pentru cercetarea începuturilor culturii scrise, a dezvoltării limbii literare și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965, 11-12; Alexandru Mareș, Prima pravilă bisericească tipărită în limba română și raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, SLF, I, 269-293; Dicț. lit. 1900, 709-710. C.T.
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965, 11-12; Alexandru Mareș, Prima pravilă bisericească tipărită în limba română și raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, SLF, I, 269-293; Dicț. lit. 1900, 709-710. C.T.
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
interesante sunt știrile de la sfârșitul cronografului, adăugate de M., despre luptele cu turcii la Rovine și Nicopole. Cronicarul scrie într-o limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care o iscălește Mihail Moxalie. Ar mai fi tradus un Liturghier între 1620 și 1630. SCRIERI: Hronograful lui ..., îngr. N. Simache și T. Cristescu, Buzău, 1942; Cronica universală, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1989. Repere
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
1906 fiind numit profesor de istoria dreptului vechi românesc la Facultatea de Drept din Iași, de unde se va transfera, în 1920, la Universitatea din București. A fost, o vreme, inspector general al învățământului secundar și superior. Pe parcursul carierei didactice, cercetează pravilele românești din secolul al XVII-lea în legătură cu sursele lor grecești și elaborează un curs de istoria dreptului vechi românesc. O extensiune aduc studiile Ideea de drept și lege în folclorul român, Căsătoria în literatura noastră populară și Poporul turcesc și
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
insuficienta înzestrare poetică și în capacitatea redusă de a echivala în traduceri subtilitățile din textele originale. Strădania i-a adus totuși o anume dexteritate în versificare și în construcția conflictelor, ceea ce, împreună cu familiarizarea sa cu trecutul românesc, cu graiul vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat în arhaisme, dar și o incongruență în caracterul personajului principal, un viteaz fără patrie care
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
XVII-lea. Moștenirea literară a lui N. adună într-un inventar ce impune mai ales prin varietate, texte originale și traduceri, scrieri în slavonă și în română. Prima categorie include „versurile la stemă” imprimate în Molitvenicul din 1635 (reluate în Pravila mică din 1640), cele din Antologhion, din Carte despre urmarea lui Hristos și din Triod Penticostar (1649) și predosloviile ce însoțesc lucrările a căror apariție a supravegheat-o. Dintre acestea, Predoslovia către mitropolitul Varlaam (în Carte despre urmarea lui Hristos
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Vieții patriarhului Nifon, realizate de cercul de traducători din preajma lui. Totodată, cărțile ce urmau să fie imprimate în limba poporului, codicele de legi și lucrările de edificare apar tot cu sprijinul și prin eforturile sale. Înțeleptul umanist selectează textele potrivite (Pravila mică, 1640), supraveghează munca de tălmăcire (Evanghelie învățătoare, 1642), scrie predoslovii și împodobește aceste tipărituri cu stihuri. Intelectual de ținută, slujitor devotat al cărții, în care vedea „bogăția cea mai de preț și mai cinstită decât toate bogățiile pământești”, el
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
afirmând cu consecvență marile adevăruri istorice legate de limba și ființa poporului român, N. a fost unul dintre primii ctitori ai spiritualității românești moderne. SCRIERI: La prea luminata stemă a milostivilor domni Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic, Câmpulung, 1635; reed. și tr. în BRV, IV, 182-187; Predoslovie cetitorului (în slavonă), în Evanghelie învățătoare, Govora, 1642; reed
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
românească”, „Dreptatea”, „Curentul familiei”, „Gospodina”, „Biblioteca revistei «Catedra» Galați”, „Mariana”, „Almanahul teatrului românesc”, „Rampa”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (pe care a condus-o o vreme), „Teatrul Național” (București) ș.a. A mai semnat Ariel, Dionis, Mama Lola, Ilie Cambrea, Ion Pravilă. Cealaltă lumină, întâiul roman mai consistent, are, ca aproape toată proza scrisă de M.-V., un caracter autobiografic abia disimulat. Alter ego al autoarei, Ariane, aflată la Paris, suferă un accident: taxiul în care se află e zdrobit de un
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
important ca dialogul cu veteranii dreptei interbelice - strânși la monumentul Calvarului Aiudului - să fie legat de plânsul din pustie al Sf. Siluan Atonitul. Înțelegi mai greu rolul matematicilor după ce ai descoperit etica sacrificială din Filocalii și Sinaxare. Fiind atașat de pravilă, tolerezi foarte greu nuanțele oricărei medieri hermeneutice sau complexitatea peisagistică a modernității. Când un monah ca părintele Sofian Boghiu de la Antim decide să vorbească cetății despre lucrarea isihiei, este imposibil ca rugul aprins să nu poposească, măcar pentru o noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]