1,167 matches
-
dans la société actuelle, Payot, Paris, 1929. Lorenz, K., Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Editura Humanitas, București, 1996. Lowe, G.R., Personal relationship in psychological disorders, Penguin Books, Harmondsworth, 1969. Luban-Plozza, B.; Pöldinger, W., Der psychosomatisch Kranke in der Praxis, Springer, Berlin, 1980. Luce, G.G., Biological rhythms in psychiatry and medicine, National Institute of Mental Health, Maryland, 1970. Lull, J., Mass-media, comunicare, cultură, Editura Polity Press, București, 1999. Mărgineanu, N., Psihologia persoanei, Editura Institutul de Psihologie, Cluj, Sibiu, 1941. Malaparte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
study of social behavior, Appleton-Century-Crofts, New York, 1968. Petrilovitsch, N.; Flegel, N., Social psychiatry, S. Karger, Basel, 1969. Petro, C., „Concetti attua i della malattia mentale”, în Igiene ment., 2-3, 20, 181, 1976. Pfister-Ammende, M., „Geistige Hygiene”, în Psychohygiene, Wissenschaft und Praxis, B. Schwabe and Co., Bassel, 1939. Piaget, J., Epistemologie des sciences de l’homme, Gallimard, Paris, 1970. Picat, J., Contribution à l’étude epidémilogique d’un grupe, de schizopirènes, teză în medicină, Paris, 1968. Platon, Oeuvres, vol. I-II, Pleiade
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pedagogică. În contextul reformei educaționale din țara noastă, cunoștințele, mai exact, conținuturile instructiv-educative, nu mai sunt elementul central al activităților de proiectare didactică la macronivel. Din dorința de a asigura, atât pe planul discursului teoretic, cât și pe cel al praxisului educațional, o reală și o semnificativă deplasare de accent de pe dimensiunea informativă pe cea formativă a procesului de învățământ, actuala abordare curriculară nu mai centrează acțiunea educațională pe conținuturi, ci pe formarea de competențe educaționale complexe. În contextul educațional actual
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
Antropologiei fizice și medicale din care se vor dezvolta disciplinele medicale. Psihopatologia așa cum vom vedea, se va situa în zona de întâlnire acestor domenii, împrumutând câte ceva de la fiecare. Din „concepțiile teoretice despre om” se va dezvolta ca o formă a praxis-ului „Îngrijirea Omului” care va avea două aspecte principale: formarea omului, a personalității acestuia (paideia - educația) și restaurarea echilibrului somatic, psihic și moral al acestuia (therapia - terapia). În prima grupă se situează morala, pedagogia și psihologia, iar în ceea cea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Marie, A., Traité international de psychologie pathologique, Vol. I-III, Alcan, Paris, 1911. Marnani, G., „Iatrogénitalité” în Evol.Psychiat., 54, 1989. Masserman, J., Principes de psychiatrie dynamique, PUF, Paris, 1956. Mayer, H., Compendium der Neurologie und Psychiatrie für Studium und Praxis, Speyer un Kaerner, Freiburg in Baden, 1934. Mayer-Gross, W., ș.a., Clinical psychiatry, J.B. Baillière, Tindal et Cassell, London, 1970. Menninger, K., Man against himself, Harcourt, Bruce and World Inc., New York, 1938. Menninger, K., The human mind, Alfred A. Knopf, New York
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși cultura ca atare este o structură socială relativ autonomă față de politică. Retorica politico-ideologică a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a dovedit a fi una dintre cele mai conservatoare „personalități de stânga” din Statele Unite. În plină epocă de prăbușire a comunismului, când „noua gândire” gorbaciovistă se afirma pe plan mondial, ea mai credea în „înțelepciunea lui Marx”. Vezi: „Research as Praxis”, Harvard Educational Review, 56 (3), 1986, pp. 257-277; „Issues and Validity in Openly Ideological Research: Between a Rock and a Hard Place”, Interchange, 17 (4), 1986, pp. 63-84. 63. J. Goodman, Elementary Schooling for Critical Democracy, State University of New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Grumet, Toward a Poor Curriculum, Kendall/Hunt, Dubuque, 1976. 108. M. van Manen: „Phenomenological Pedagogy”, Curriculum Inquiry, 12 (3), 1982, pp. 283-399; „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), 1984, pp. 36-69; „«Doing» Phenomenological Research and Writing: An Introduction”, Curriculum Praxis Monograph Series, 7/1984, University of Alberta; „Action Research as Theory of the Unique: From Pedagogic Thoughtfulness to Pedagogic Tactfulness”, Curriculum Praxis Series, 32/1984, University of Alberta; The Tone of Teaching, Scholastic-TAB Publications, Richmond Hill, 1986; „By the Light
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), 1984, pp. 36-69; „«Doing» Phenomenological Research and Writing: An Introduction”, Curriculum Praxis Monograph Series, 7/1984, University of Alberta; „Action Research as Theory of the Unique: From Pedagogic Thoughtfulness to Pedagogic Tactfulness”, Curriculum Praxis Series, 32/1984, University of Alberta; The Tone of Teaching, Scholastic-TAB Publications, Richmond Hill, 1986; „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 232-256. 109. M. Greene, „Cognition, Consciousness, and Curriculum”, în W. Pinar (ed.), Heightened Consciousness, Cultural
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Curriculum Issues: Lessons from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, pp. 197-236. Kliebard, H. (1986), The Struggle for the American Curriculum: 1893-1958, Routledge & Kegan Paul, Londra. Kliebard, H. (1992), Forging the American Curriculum, Routledge, New York. Lather, P. (1986), „Research as Praxis”, Harvard Educational Review, 56 (3), pp. 257-277. Lather, P. (1991), Getting Smart: Feminist Research and Pedagogy with/in the Postmodern, Routledge, Londra. Lee, J., Lee D. (1960/1972), The Child and His Curriculum, Appleton-Century-Crofts, Inc., New York (ediții anterioare: 1950, 1940
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1), pp. 19-24. van Manen, M. (1984a), „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7, pp. 232-256. van Manen, M. (1984b), „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), pp. 36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph No. 7. van Manen, M. (1991), The Tact of Teaching: The Meaning of Pedagogical Thoughtfulness, State University of New York Press, Albany. Walker, D. (1971), „A Naturalistic Model for Curriculum Development”, School Review, 80 (1), pp. 51-65. Walker
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume” prin ascensiune spirituală (pe drumul palamit de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni (omul pe pământ, între oameni, este perfectibil), nu constituie o negare a lumii, ci implicarea unei noi perspective pentru înțelegerea ei, acceptarea „cumpătării” și a „măsurii” (Antonie Plămădeală). Ce
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
o străfulgerare poetică, ci învăluirea și însărcinarea lor cu har. Smulsă temporalității, esența manifestării provine dintr-un exces de prezență, pe care Michel Henry a numit-o „auto-afectarea Vieții” (și viața, cu majusculă, este Viața divină)2. Ancorată într-un praxis cotidian, nu prepară această vedere a purei gratuități și umilințe ascunse în faptul de a fi (perceput ca dar) chiar nevoia unei întemeieri, ulterior prelungită în liturghia 3 continuă a existenței? Smulsă din contextul ei de apariție, care este tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Hare, Sorting out Ethics, Clarendon Press, Oxford, 1997, pp. 147-148.) 2. Critica rațiunii practice, tradecere de Nicolae Bagdasar, Editura Știinifică, București, 1972, p. 118. 3. „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht in der Praxis”, în Immanuel Kant, Sämtliche Werke, Bd. VI, Karl Vorländer (ed.), Verlag von Felix Meiner, Leipzig, 1922, p. 83. 4. Întemeierea metafizicii moravurilor, pp.14-15. Citatele din această lucrare sunt date după traducerea lui Nicolae Bagdasar (Editura Științifică, 1972), cu modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
asupra moralității, așa cum au fost prezentate ele în Imm și Crp, oferau resursele necesare pentru a rezista unei asemenea tentații. NOTE 1. Vezi Immanuel Kant, „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis”, în Op. cit., pp. 73-74. 2. Ibidem , p. 74. 3. Ibidem, p. 79. 4. Persoana cea mai apropiată de Kant, în ultimii ani ai vieții sale, Ehrgott A.Ch. Wasianski, consemna, în amintirile pe care le-a pus pe hârtie după
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a răsplății după moarte, ci a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bun prieten al meu, devenit ideologul Partidului Socialist - filosoful Mihailo Marković. Mircea Mihăieș: Ce evoluție! Vladimir Tismăneanu: El rămâne convins că Milošević a fost o figură importantă a socialismului internațional. Mircea Mihăieș: Marković a fost o personalitate proeminentă a grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a mers atât de departe. Svetoslav Stoianović, tot din grupul „Praxis”, a devenit consilierul lui Dobrica Ćosić. Acesta a ajuns unul dintre principalii critici ai lui Milošević, fiind el Însuși un naționalist sârb
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
rămâne convins că Milošević a fost o figură importantă a socialismului internațional. Mircea Mihăieș: Marković a fost o personalitate proeminentă a grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a mers atât de departe. Svetoslav Stoianović, tot din grupul „Praxis”, a devenit consilierul lui Dobrica Ćosić. Acesta a ajuns unul dintre principalii critici ai lui Milošević, fiind el Însuși un naționalist sârb, nu neapărat de factura agresivă a lui Milošević, dar Înscriindu-se totuși printre autorii faimosului Memorandum al Academiei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Părerea lui Slețer” - scrie Budai-Deleanu - „este de mirat, totuși nu poate fi învinuit de părtinire”. Fără îndoială că legăturile sunt nenumărate și ele se manifestă cu deosebire când scrisul istoric caută să dobândească pretenții de valabilitate științifică; în momentul apariției praxis-ului politic - și, de ce să nu arătăm, el este prezent de-acum încolo din ce în ce mai des în cărțile ce pregătesc istorismul veacului al XIX-lea - direcțiile se separă. Coexistența celor două aspecte, științific și politic, nu exclude convergențele ideatice și metodologice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
4.2. Caracteristicile noului mod de producere a cunoașterii 35 4.3. Producerea cunoașterii transdisciplinare 38 4.4. Cercetarea interdisciplinară 40 5. Mitul obiectivității absolute. Ce (mai) înseamnă știința liberă de valori? 44 6. De la raționalitatea transversală la curriculumul ca praxis 47 Partea a IIa. Fundamentele sociale ale abordării integrate a curriculumului 1. Globalizarea: procese de frontieră și de integrare 54 1.1. Globalizarea economică și geopolitică 55 1.2. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și de comunicație 59 1.3. Globalizare și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau provocări cu care se confruntă lumea contemporană și care fac obiectul eforturilor transdisciplinare. Complexitatea și dinamismul extrem cu care evoluează aceste probleme le fac să scape din aria de mobilitate redusă și formalizare excesivă a disciplinarității. Conceperea cunoașterii ca praxis, ca activitate angajată social și pusă în sprijinul fundamentării unor decizii cu impact larg poate sugera conceperea în aceeași manieră a curriculumului. Apar aici implicații vizibile în ceea ce privește condițiile de posibilitate a unei științe „libere de valori”... e) Controlul calității aduce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cel puțin conform criteriilor tradiționale) în natura ei are nevoie de o nouă perspectivă, care, bazându-se pe achizițiile sistemului disciplinar, să meargă dincolo de el... 6. De la raționalitatea transversală la curriculumul ca praxistc "6. De la raționalitatea transversală la curriculumul ca praxis" „Dar acum, cum se poate manifesta această cerință/directivă pentru raționalitate transversală și comunicare transversală în practicile sociale concrete și articulările instituționale ale existenței noastre culturale...” C.O. Schrag, The Task of Philosophy for the New Millenium „E straniu că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe subiect și întemeiată pe teorie”) cu unul nou, al raționalității practice. Noul chip al raționalității „nu elimină logosul, ci mai degrabă îl reconfigurează cu ajutorul practicii comunicative, în care cerințele rațiunii devin efective prin critica, articularea și revelarea orientată pe praxis” (Schrag, 1999, p. 237). Abordarea integrată a curriculumului și varianta concretă a temelor cross-curriculare (numite uneori, nu întâmplător, teme transversale) se încadrează, credem, în orientarea acestuia ca praxis. Din multe puncte de vedere, curriculumul ca praxis este o evoluție a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care cerințele rațiunii devin efective prin critica, articularea și revelarea orientată pe praxis” (Schrag, 1999, p. 237). Abordarea integrată a curriculumului și varianta concretă a temelor cross-curriculare (numite uneori, nu întâmplător, teme transversale) se încadrează, credem, în orientarea acestuia ca praxis. Din multe puncte de vedere, curriculumul ca praxis este o evoluție a modelului procesual. În acest cadru însă se adaugă poziția explicită a intereselor pe care un curriculum le servește. Abordarea ca praxis a teoriei și practicii curriculare presupune angajamentul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și revelarea orientată pe praxis” (Schrag, 1999, p. 237). Abordarea integrată a curriculumului și varianta concretă a temelor cross-curriculare (numite uneori, nu întâmplător, teme transversale) se încadrează, credem, în orientarea acestuia ca praxis. Din multe puncte de vedere, curriculumul ca praxis este o evoluție a modelului procesual. În acest cadru însă se adaugă poziția explicită a intereselor pe care un curriculum le servește. Abordarea ca praxis a teoriei și practicii curriculare presupune angajamentul explicit în direcția bunăstării sociale și a emancipării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]