1,382 matches
-
susțin, în expunerea de motive, că este necesară instituirea ca sărbătoare legală în care nu se lucrează și a celei de-a treia zi a Paștelui și pentru că "Învierea Domnului este, pentru unele lăcașuri de cult, prilej de dublă bucurie: praznic împărătesc și ziua hramului bisericii". "Țara noastră este printre țările cu cele mai puține zile declarate legal nelucrătoare, iar cea mai mare sărbătoare a creștinismului, Paștele, cu cele mai profunde semnificații, ar trebui marcată în mod solemn în toate cele
Românii ar putea avea liber și a treia zi de Paște by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78971_a_80296]
-
mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare festivă, cu discernămîntul mereu amenințat de o supradoză letală de admirație, asumată ca sarcină și datină patriotică - de nu cumva direct ca jertfă patriotică". De acord, exegezele cu temă eminesciană la intersecția dintre secole sunt "hagiografii, dacă
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare festivă, cu discernămîntul mereu amenințat de o supradoză letală de admirație, asumată ca sarcină și datină patriotică - de nu cumva direct ca jertfă patriotică". De acord, exegezele cu temă eminesciană la intersecția dintre secole sunt "hagiografii, dacă
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
aici... nu se produce nimic, repet!... Decât... decât mai vin pe lume niște prunci care sunt vânduți bogătașilor sterpi din alte țări mai calde... și... și mai avem de vânzare niște soldați, gata să moară pentru bani, la dracu-n praznic!... Nici indienii, nici chinezii, care au câteva Românii ca număr de oameni, nu-și vând copiii și soldații!... Dacă între voi se află și... dintre cei care vor să facă tărăboi aici... pe mine să nu mă băgați în ciorba
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
personaje istorice: Foriș, Pătrășcanu, Gheorghiu-Dej, Ana Pauker ("un intelectual și o persoană care știa că viața e mai complicată și de aceea nu-i plăceau nici chefurile cu lăutari și nu credea că prostiile sau greșelile se șterg la un praznic cu sarmale și la un borș de cocoș, dres cu smîntînă") conferă verosimilitate și credibilitate personajelor romanului, care se extrag din esențele distilate de personajul istoric. Cînd Todor Grancea și subalternul său, Neculai Crăciun - generalul și locotenentul Instituției - spun "orice
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu În ultima vreme tot mai des este folosit în pronunțarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al creștinismului Sfintele Paști, sau Învierea Domnului, sub forma peiorativa și stranie de "Pase". Site-ul creștinortodox.ro vine și clarifica această eroare , semnalând în acest timp și pericolul iminent de degenerare în erezie a conotațiilor biblice și dogmatice. În
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
imediat următoare, înțelegeau atât sărbătoarea Învierii domnului cât și a Cinei celei de taină, precum și a Sfintelor Pătimi, iar uneori numai comemorarea acestora (cf. Sfanțul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea I la Rusalii, la pr. dr. D. Fecioru, Cuvântări la praznice împărătești, p. 247). De aceea, săptămâna numită de noi, cei de astăzi, „Săptămâna Sfintelor Pătimi”, sau "Săptămâna Mare", la ei se numea "Săptămâna Paștilor" sau "Zilele Paștilor" (Constituțiile Apostolice, V, 13, 18, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, I, ÎI, pp.
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
descântată și sfințită riscă să albească. La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
măști venețiene/ vreau un carnaval demachiat cu riduri și cearcăne autentice/ fără divagații ochioase ori întorsături bezmetice/ dar nălucile scurgerile pure de fantezie în comă/ și licorile psihedelice cui le lași/ îl zgândări atunci pianiasta pe amerikan/ la naiba-n praznic îi răspunse beatnikul/ vremurile în care simțeam sub vulcan s-au dus/ hai trezește-te din nefiresc și nepământesc/ vino în realitatea de aici și acum/ scoboară-te din tramvai urcă-n metroul scrijelit cu grafitti/ de trăitorii la periferie
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină. „Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiata în chip nevăzut, odată cu jertfă Mântuitorului pe cruce
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
păreau apărate, ocrotite, înconjurate de ce aduseseră ei, - părți ale somnului, - ofrandele, - cu gândul de a-l face mai îndurător pe Dumnezeul lor bărbos de apă, - pești, de râuri și prigoane și flăcări trecute spre gurile de la sud ale Dunării... La praznic vin și niște băieți dintr-un sat învecinat, care abia așteaptă o sărbătoare să mănânce și ei pe săturate. Tabără cu toții pe măsuțele de lemn, își întind picioarele între țăruși, lacomi, gălăgioși, profitori... Uneori sunt bătuți măr că au venit
Note din carnetul gri folosit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7666_a_8991]
-
femeile bătrâne, care credeau că în ele se ascunde necuratul. La un momentdat în sat sună goarna. Venise pretorul cu un docar cu două roți tras de un cal alb, - calul preturii. Toți au crezut că venise și el la praznicul somnului de 200 de kile. Dar, nu; dăduse o raită pe-acolo auzind că se vinde ieftin o țuică tare de prune... Din docarul cu arcuri mari de suspensie, să nu-l zdruncine prea tare pe pretorul Gămălie, coborî un
Note din carnetul gri folosit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7666_a_8991]
-
nesemnificativ în alte împrejurări, dar având ecouri puternice în familia Honda. Cu prilejul comemorării a zece ani de la moartea bunicului, la templul din Nippori, unde se află rămășițele pământești ale familiei, s-a ținut o slujbă după care a urmat praznicul. Verișoara lui Shigekuni, Fusako, cea mai mică dintre oaspeți, dar și cea mai drăguță și veselă dintre toți, i-a cam contrariat cu hohotele ei de râs pe mesenii liniștitei case Honda. În pofida atmosferei sobre, rudele care nu se întâlniseră
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
realizarea acestui deziderat al ei, precum și tuturor instituțiilor Statului Român și tuturor persoanelor care s-au implicat și au sprijinit în vreun fel ducerea la îndeplinire a procesului de recunoaștere. “Dăm slavă lui Dumnezeu Care, cu mijlocirea Maicii Domnului (la Praznicul căreia - 8 septembrie - s-a semnat aprobarea recunoașterii Episcopiei de către Președintele Consiliului de Miniștri), a sfinților ocrotitori ai parohiilor noastre, a tuturor sfinților români și a sfinților care s-au proslăvit pe pământul Italiei, ne-a binecuvântat și ne binecuvintează
Biserica Ortodoxă Română, recunoscută oficial în Italia () [Corola-journal/Journalistic/59653_a_60978]
-
Blaga, le este străină pașoptiștilor. Ei sunt niște profesioniști ai sărbătorescului. Nu Marseilleza este imnul lor, ci chemarea amplă, entuziastă la un steag festiv. Lui Cârlova, epitetul sumbru i-l pune Eminescu. Altminteri, nimic de speriat în această mobilizare la praznic, prilejuită de înălțarea steagului, în 1831. „A mumii fericire” întregește un descântec de bine: „Biruința pretutindeni să se ție dupe voi.” Spuneam că în această poezie de ocazie e Cârlova cel mai perisabil, deși anume frânturi de vers, precum „Europa
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
Simona Vasilache Praznic si năprasnic nu sunt tocmai antonime. O nepotrivire e, însă, între lumea felurită, zăbavnică, a primului, si aceea dintr-o bucată, fără răgaz, a celuilalt. Sunt, la urma urmei, două opțiuni de a (te) petrece. Brusc și nepovestit, sau cu
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
Celor care ajung La Lilieci, mai norocoși fiindcă au prins loc în față, dar nu că n-ar fi urmați de tot rândul obștesc, nu li se lipește de amintire o poză, ci o poveste. Vagă, înflorită, ținând de regimul praznicului, nu de acela al subitului fotografic. Și țesută, cum scrie la Scripturi, din faptele lor, trecute prin îndreptarul colectiv al satului. O instanță care a apucat vremuri mai bune și se arată, nu se știe de când, destul de dezorientată între bine
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
a vorbei, mai legată, însă, de om, decât de năravul lui, în care totul trăiește cum era, nu cum ți-l amintești, cu o bucurie pe care nu o ascund. Dintr-o posibilă ședere la apa Vavilonului, Sorescu face un praznic. Unde, dincolo de răul împuns cu vorbe și mai rele, lumea are felurile ei de-a o scoate la capăt.
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
de patroni ai casei. Se face colivă și oamenii merg la biserică. Pentru reușita familiei și a treburilor gospodărești, în această zi nu se lucrează. Sărbătoarea se ține pentru ca să ajute femeilor să toarcă mai cu spor peste an. Se face praznic în onoarea sufletelor morților neîmpărtășiți. Sărbătoarea se ține pentru fericirea fetelor și pentru a-i apăra de boli și durere pe toți ai casei. Celui ce lucrează în această zi i se strâmbă mințile. Fetele fac vrăji pentru a li
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare în satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac și astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri și praznice pentru cei morți iar, în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. "Vara Arhanghelilor" ține o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. "Vara Arhanghelilor" ține o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine și călduroase, numite "vara iernii". În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morților. Ofrandele date la pomana pentru morți, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moșii de Arhangheli". Superstițiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare care va fi "lumina de veci
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
diferite”, a spus Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Agheasma mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Se poate lua Agheasmă Mare și în situații speciale, la recomandarea duhovnicului. Potrivit tradiției, Agheasma mare este păstrată la loc de cinste în fiecare locuință. Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
sezonului estival. Un moment de autentică trăire spirituală s-a dovedit a fi recitalul pe care soprana Bianca Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu l-au susținut în două dintre lăcașurile de cult din Sinaia și din Predeal, concerte prilejuite de Praznicul Sf. Marii; este cuplul muzical cameral pentru care adevărul muzicii sprijinit de sensul cuvântului rostit cu nobilă intonare, se regăsesc în revelarea sentimentului poetic, susținut de cel religios. Alte familii de muzicieni prezente în Festival? Mă refer la cea a
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a apărut și forma feminină Stefanela (ce pare să fi prins mai bine decât vechea Stefanida - numele unei mucenițe trecute în calendar). Tradiții pentru spor și sănătate O veche tradiție, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfățișază pe mucenicul martir: creștinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă încasa lor o icoană cu Sfanțul Ștefan, sfințită
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane și în locuri izolate, care ne pun viața în primejdie. De asemenea, de Sfanțul Ștefan, se prepară și se împart mucenici cu miere și
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]