966 matches
-
civile, să zică amândoi, pe rând, ” Da”, și să fie pentru nu știu a câta oară, din nou căsătoriți. Prin urmare, încă la intrarea într-un magazin, oricare ar fi el, izbit de mirosurile înțepătoare de detergenți, de portocale, de preșuri din cauciuc, de dulciuri, de ambalaje de tot felul și de stofe noi, de foșgăiala proprie marilor magazine și de vacarmul pe care-l crea un nou șlagăr, aproape o manea la modă, lui Sinu îi apărea nu a doua
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în clasa a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Poetry Poets & Writers Cunoștințe Înapoi Cine de-a barba-oarba cu destinul meu se joacă pârjolind cu lacrimi iarbă cărui foc semăn la moaca Cu destinul meu se joacă cel urât ori cel frumos cine-mi pune stele-n troaca firmamentul preș pe jos Cel urât ori cel frumos pârjolind cu lacrimi iarbă ochii mei sunt sus ori jos cine de-a barbă oarbă Cu destinul meu se joacă lăsându-mi moartea săracă Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință Bibliografica: OCHELARI ROZ POSTUM
OCHELARI ROZ POSTUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362550_a_363879]
-
lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel patru la număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
demersuri pentru botezarea liceului din Rucăr. Nașul râvnit? VICTOR SLĂVESCU, fiu al locului, eminența cenușie a științei finanțiste românești din perioada interbelică. Poate de la botez să ne vină mândria de-a fi rucăreni. Că n-am fost oricine și nici preș în spiritualitatea și știința românească. Judecând lucrurile post-factum, gestul, diligențele au rămas încremenite în proiect. Adică pe hârtie, sau nici măcar!?... ( informații preluate, adăugite, culese, re(consemnate) și în parte actualizate de George Nicolae-PODIȘOR ) Referință Bibliografică: Satul meu în timpurile din
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
majoritatea televiziunilor de ... știri (!?!). Nu-i așa formatoare de opinie, factori educaționali ai poporului? Ne vedem la aniversarea demiterii pușcăriabilului, pe 29 iulie, în Piața Universității și în alte piețe ale României sau din străinătate. Să sărbătorim victoria, băgată sub preș tocmai de cei puși să vegheze legalitatea! Sloganul aniversar e cunoscut: POPORUL a DECIS ! BĂSESCU e DEMIS ! Să ne amintim cum strigam atunci: „Afară, afară cu javra ordinară!” sau ce ne doream atunci și îmi doresc și acum: http://melidoniumm
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Acasa > Poezie > Cantec > URGENȚĂ (S.O.S / UN DAR DE ZIUA STEAGULUI ) Autor: Marinela Preoteasa Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului URGENȚĂ (S.O.S / Un dar de ziua steagului ) Fantoma MORȚILOR ascunse Sub preșul prezidențial A renăscut acum, tot în culise, Magic tupeu universal, Al celor ce-și vor țara înapoi, După ce-au tratat-o ca pe-o sclavă, și I-au alungat copiii în cele patru zări, Însărăciți, slăbiți, bolnavi și profund
UN DAR DE ZIUA STEAGULUI ) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367431_a_368760]
-
că era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
trebuie să-mi fac datoria. Ia priviți! Crede că nu-l zăresc cum intră într-un pliu ascuns cu fâța aia tânără să-și scuture sporii. Are o șiretenie înnăscută atunci când mă înșeală dar nu mă duce pe mine cu preșul lui Aladin. Ia să-mi văd de treabă! De mult mă caută fără motiv tinerelul acela sfios. Ce-ar fi să mă găsească?! Dar uite-l... acum mă invită într-un intrând cameral să ne desfătăm cu polenul neîmbuteliat... poate
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Domnul să se rușineze i-a făcut Cei ce urăsc Sionul să stea în lut Întoarcă-se-napoi că ne-au mâniat Iarbă să fie pe acoperișuri Care mai înainte de-a fi smulsă S-a uscat repede ca niște preșuri Nu s-a umplut mâna secerătorul În binecuvântarea dreaptă tunsă Nu cel ce adună snopii cu dorul PSALMUL 129 Din adâncuri am strigat către Tine Doamne ! Doamne auzi glasul meu acum Urechile Tale spre mine oricum De glasul rugăciunii mele
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Credeam că nu mai ajung să bat la ușă. Mama mi-a deschis, m-a luat în brațe și m-a pupat apăsat. Mirosea a cozonaci de afară. În apartament era plăcut chiar dacă nu aveam mobilier. Pe jos erau câteva preșuri, un pat în care dormeam amândouă, un șifonier foarte vechi și cam atât. Cum a fost drumul, mamă? A fost frig? Ti-e foame? Mama nu se oprea din întrebări iar eu nu-i puteam răspunde, pentru că răspunsul meu se
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
a fost considerată „imposibilă” din cauza curenților golfului. După ce le-a atras prin diferite tertipuri atenția gardienilor, au confecționat sfori din păr împletit cu migală(!) - adus de la frizeria închisorii - cu corcoațe și șuvițe sau fire de ață de cânepă desprinse din preșuri sau cârpe care erau găsite pe jos pe oriunde, au săpat timp de aproape doi ani o galerie de serviciu pentru a ajunge trei etaje mai sus până pe acoperiș și aici au reușit prin rotație, unul stând de „șase” și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
artificial și contrafăcut, silnicia nu se întrevedea din nicio înfățișare, nici nu era o zi așteptată cu nerăbdare ca să-ți mai tragă sufletul, nu era pregătită intempestiv pentru pavoazări și potemkiniade care să acopere neajunsurile și să bage „gunoiul sub preș” de ochii lumii. Asta nu înseamnă că nu se poate constata exercițiul repetării alaiului ce se anunță, o anume rutină dictată de proximitatea neprevăzutului sau întâmplării, oamenii participanți la ceremonii au bine lămurite și însușite ca atare scenariile momentelor la
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
și la activitatea autorului, cărți care i-au aparținut, ne-au reținut atenția, în mod deosebit, 2 camere: cea țărănească în care s-a născut scriitorul, mobilată după modelul caselor tradiționale din Pârscov, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu preșuri pe jos, pat de lemn cu saltea de paie, scoarță cu motive geometrice pe perete, dulapuri și polițe cu vase de ceramică, roată de tors, ștergare cusute în culori vii, unul din ele aflat deasupra ușii de la intrare și având
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
De cinci ani un grup de tineri români, cu fiecare an din ce în ce mai mulți, derulează tot felul de proiecte, prin care să sensibilizeze clasa politică românească și românii din interiorul granițelor, față de situația românilor aflați în afara granițelor. Sunt lucruri îngropate sub preșul istoriei după ceea ce a fost la 23 august 1944. Chiar, știe cineva ce a fost, de fapt, atunci ? Gheorghiu-Dej n-a scos un cuvânt despre răpirea unor teritorii românești sau despre situația zecile de mii de prizonieri de război, duși
TABLETA DE WEEKEND (170): REUNIRE ORI RENUNŢARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368650_a_369979]