KorAP: Find »[drukola/base=preaderare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...158 >

3,937 matches

Corola-publishinghouse/Science/225_a_443

cazuri, acoperind practic cea mai mare parte a tranziției. Pe parcursul întregului demers al cercetării, am avut în vedere nu numai dependența biunivocă dintre investiții străine directe și sustenabilitatea creșterii economice, dar și impactul aderării României la UE, comparând perioadele de preaderare și postaderare din punctul de vedere al evoluției unor indicatori macroeconomici relevanți. Primul capitol al lucrării cercetează aspectele teoretico-metodologice ale investițiilor străine directe, ținând seama că, pe de o parte, acestea intră sub incidența cadrului instituțional-legal al României ca orice

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
României la Uniunea Europeană și de postaderare, după cum urmează: 1991 1995 - perioada de preasociere a României la Uniunea Europeană; 1996-2000 - perioada de asociere și începerea negocierilor pe capitole ale acquis ului comunitar pe cele 31 de articole ale acestuia; 2001-2006 - perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană; 2007-2012 - perioada de postaderare sau de integrare. Ca factori cu influență strategică deosebită pentru volumul, structura și dinamica investițiilor străine directe în România au fost luați în considerare următorii factori favorizanți: liberalizarea comerțului exterior și a

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
liberalizarea comerțului exterior și a cursului de schimb (trecerea la convertibilitatea totală); implicarea în procese la nivel regional european și internațional de abordare strategică și de implementare a politicilor dezvoltării durabile; aderarea României la NATO (în anul 2004); strategia de preaderare la Uniunea Europeană; evoluția cadrului investițional juridic al activelor statului și a cadrului investițiilor străine directe; implicarea României în procesul de globalizare și internaționalizare a piețelor. În acest capitol, predominant aplicativ, s-a efectuat o analiză economică a tendințelor privind volumul

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
greenfield, atât pentru economiile țărilor dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, am efectuat analiza evoluției acestora pe baza indicilor cu bază fixă în perioada 2003-2011, acordând o atenție deosebită subperioadelor 2003-2006 și 2007-2011, care marchează etapele de preaderare și postaderare a României, dar și în cea de-a doua subperioadă, impactul crizei economice și financiare internaționale, care a avut ca efect reducerea volumului de investiții totale și investiții greenfield, atât într-o categorie de țări, cât și în

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
ascendent, în cadrul căruia pot fi distinse mai multe subperioade cu particularități determinate de mersul reformei economice și sociale în România, dificultățile anumitor factori de stop and go ai implementării programelor de reformă, dar și de parcurgerea etapelor de preasociere, asociere, preaderare și aderare la UE, de țara noastră. În continuare, încercăm să evidențiem principalele aspecte privind evoluția ISD în România, în perioada 1991-2012, ținând seama de indicatorii numărul de societăți comerciale cu capital străin și volumul capitalului social subscris în lei

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
valoric anual al ISD în România, în perioada 1991-2012, pe subperioade legate de aderarea României la Uniunea Europeană, au fost analizate pe următoarele intervale semnificative pentru procesul pregătitor al aderării: 1991-1995 - perioada de preasociere; 1996-2000 - perioada de asociere; 2001-2006 - perioada de preaderare; 2007 2012 - perioada de postaderare. În intervalul 1991-2000, care cuprinde perioada de preasociere și asociere, volumul anual al investițiilor străine directe în România s-a situat sub un miliard de euro, ceea ce reflectă slaba atractivitate pentru investitorii străini a economiei

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
condus la scăderea volumului anual al ISD până în anul 2012 și continuarea acesteia în anul 2013. Pentru a evidenția impactul aderării României la UE din punctul de vedere al ISD, am calculat volumul mediu anual al acestora în perioadele de preaderare (2001-2006) și postaderare (2007-2012). Volumul mediu anual al ISD în perioada de postaderare a fost de 1,95 ori mai mare față de perioada de preaderare, ceea ce semnifică un trend favorabil. În cazul în care se aplică metodologia BNR (anexa 7

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
punctul de vedere al ISD, am calculat volumul mediu anual al acestora în perioadele de preaderare (2001-2006) și postaderare (2007-2012). Volumul mediu anual al ISD în perioada de postaderare a fost de 1,95 ori mai mare față de perioada de preaderare, ceea ce semnifică un trend favorabil. În cazul în care se aplică metodologia BNR (anexa 7), includerea creditelor intra-firme cu capital străin în ISD mărește substanțial volumul anual al acestora. Creditele pe care investițiile străine directe le au primit de la

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
ai ISD, precum și legătura dintre cei privind efortul, am încercat să surprindem aspectele eficienței macroeconomice a investițiilor străine directe utilizând un set de indicatori. Totodată, am împărțit intervalul de timp 1997-2011 în trei subperioade: perioada de asociere: 1997-2000; perioada de preaderare: 2001-2006; perioada de postaderare: 2007-2011. Datele din tabelul 3.8, care exprimă eficiența sub forma raportului efect/efort, pun în evidență următoarele concluzii mai importante: la un euro ISD se înregistrează o scădere permanentă a PIB aferent de la 63,59

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
s a realizat calculând volumul valoric al exportului ce revine la un euro PIB. În ceea ce privește indicatorul de tipul efect/efect (export/PIB) asupra căruia impactul ISD nu poate fi neglijat, constatăm o tendință de creștere foarte mare în perioada de preaderare față de perioada de asociere și o ușoară diminuare în perioada de postaderare față de cea de preaderare, explicabilă printre altele și datorită costurilor de acomodare a economiei românești în complexul economic al Uniunii Europene. Eficiența economică de tipul efort/efort Calculul

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
de tipul efect/efect (export/PIB) asupra căruia impactul ISD nu poate fi neglijat, constatăm o tendință de creștere foarte mare în perioada de preaderare față de perioada de asociere și o ușoară diminuare în perioada de postaderare față de cea de preaderare, explicabilă printre altele și datorită costurilor de acomodare a economiei românești în complexul economic al Uniunii Europene. Eficiența economică de tipul efort/efort Calculul eficienței economice de tipul efort/efort s-a realizat determinând volumul valoric al ISD ce revine

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
care evidențiază eficiența sub forma raportului efort/efort, reflectă următoarele: în cazul primului indicator, ISD/import, se constată o tendință de creștere a volumului ISD de la 5,01 eurocenți în perioada de asociere la 6,50 eurocenți în perioada de preaderare și 6,87 eurocenți în preaderare, ceea ce arată clar o tendință a performanțelor de eficiență ale ISD, explicația constând în faptul că ISD sunt pentru România un generator mai mare de import decât de export; volumul ISD în euro ce

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
efort/efort, reflectă următoarele: în cazul primului indicator, ISD/import, se constată o tendință de creștere a volumului ISD de la 5,01 eurocenți în perioada de asociere la 6,50 eurocenți în perioada de preaderare și 6,87 eurocenți în preaderare, ceea ce arată clar o tendință a performanțelor de eficiență ale ISD, explicația constând în faptul că ISD sunt pentru România un generator mai mare de import decât de export; volumul ISD în euro ce revine la un euro datorie externă

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
a performanțelor de eficiență ale ISD, explicația constând în faptul că ISD sunt pentru România un generator mai mare de import decât de export; volumul ISD în euro ce revine la un euro datorie externă a crescut în perioada de preaderare, față de cea de asociere, de la 5,52 eurocenți la 8,80, după care s-a diminuat la 5,62 eurocenți în perioada de postaderare, ca urmare a reducerii sensibile a volumului de ISD, generată în special de impactul crizei. 3

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
cum ar fi, de exemplu, demararea procesului de integrare a economiei românești în economia UE și impactul crizei economice și financiare internaționale, declanșată în anul 2008. Evoluția investițiilor străine directe în raport cu cea a investițiilor totale, în perioadele de asociere și preaderare a României la Uniunea Europeană, a marcat un proces de creștere a ponderii ISD în valoarea totală a investițiilor, mai modestă până în anul 2000 și mai accentuată după anul 2001, când România a început negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, a demarat

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
de a analiza, pe de o parte, impactul acestor entități asupra economiei naționale și, pe de altă parte, impactul aderării asupra economiei României. Ca principal indicator de analiză am optat pentru soldul mediu al balanței comerciale în perioada 2001-2006, de preaderare, și 2007-2011, în care se coroborează efectul postaderării cu cel al crizei economice și financiare. Din tabelul 3.17 putem desprinde următoarele concluzii mai importante: soldul mediu anual al balanței comerciale a firmelor cu investiții străine directe pe total comerț

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
putem desprinde următoarele concluzii mai importante: soldul mediu anual al balanței comerciale a firmelor cu investiții străine directe pe total comerț exterior intra UE 27 a fost deficitar, de trei ori mai mult în perioada de postaderare față de cea de preaderare, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în cazul Olandei, Ungariei, Sloveniei, Belgiei și Austriei, ceea ce semnifică un impact defavorabil pentru România atât pentru deficitul de cont curent, cât și pentru balanța de plăți externă; soldul mediu negativ al balanței comerciale

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
5.2. Concluzii cu caracter aplicativ-operațional Deschiderea externă a economiei românești a însemnat premise favorabile pentru atragerea investițiilor străine directe, îndeosebi din Europa și, mai ales, din UE. Volumul investițiilor străine directe a crescut începând cu anul 2000. Perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, comparativ cu cea de postaderare, ne oferă posibilitatea de a desprinde câteva particularități ale economiei românești, din punctul de vedere al impactului investițiilor străine directe pe parcursul celor douăzeci și patru ani de tranziție la economia de piață, în funcție de

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

asociație de comune - cuprinzând atât sate mai sărace, cât și mai puțin sărace. Conceptul programului are un conținut diferit, fiind gândit explicit ca o punte de legătură între FRDS, pe de o parte, și SAPARD, DFID și alte programe de preaderare sau postaderare, pe de altă parte. Simplificat, o comunitate ar fi putut obține un grant pentru un anumit drum dacă: - a înființat un Comitet Consultativ pentru Investiții al Comunei (CIAC) - o structură informală alcătuită din reprezentanți ai tuturor satelor componente

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Puține agenții de management și/sau implementare ale proiectelor de dezvoltare comunitară din România dau o definiție explicită noțiunii de supervizare efectivă. Un document-cadru al dezvoltării, așa cum a fost Planul Național de Dezvoltare 2004-2006, aborda supervizarea în cazul programelor de preaderare (ISPA, PHARE, SAPARD), ca o procedură financiară (p. 297): „Supervizarea implementării se va baza pe principiul separării puterilor, printr-un sistem al dublelor semnături, un management financiar și de control transparent și funcționarea independentă a auditorilor interni pentru management, în cadrul

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
statului de a oferi informații, date relevante pe baza cărora să-și poată construi strategiile de dezvoltare. De aceea, strategiile acestora erau mai degrabă de așteptare, pe termen scurt (wait and see strategies), fiind redefinite abia în contextul politicilor de preaderare la UE (vezi Review of donor support for the NGO sector in Romania, HYPERLINK "http://www.allavida.org/downloads/donorreview.pdf" http://www.allavida.org/downloads/donorreview.pdf). Și a rămas dificultatea majoră, de-a lungul anilor, în ciuda eforturilor depuse

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381

de țări aflate în negocieri de aderare cu Uniunea Europeană, ci fiind vorba și despre state ale căror perspective de a deveni membre ale UE erau mai îndepărtate. În aceste condiții, twinning-ul s-a distanțat de rolul său de instrument de preaderare, devenind unul de „europenizare”, prin care Uniunea Europeană își exportă valorile și politicile. De altfel, procesele de twinning au continuat în statele centralși est-europene după aderarea la UE, în continuarea procesului de armonizare administrativă cu celelalte state membre ale Uniunii. Revenind

Management public în România by Mihai Păunescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

2.3. Perspective ale evoluției fondurilor de finanțare nerambursabilă, la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2014-2020. Cel de-al treilea capitol, Finanțările structurale din fonduri europene - cazul României, tratează aspecte care privesc integrarea României în Uniunea Europeană și analizează programele europene preaderare și postaderare de finanțare structurală de care beneficiază aceasta. De asemenea, este descrisă și analizată alocarea financiară a acestor programe și sunt definite organismele de management care se regăsesc la nivelul României. Acest capitol are următoarea structură propusă: 3.1

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
analizată alocarea financiară a acestor programe și sunt definite organismele de management care se regăsesc la nivelul României. Acest capitol are următoarea structură propusă: 3.1. Premise economice ale aderării României la Uniunea Europeană; 3.2. Ajutoarele financiare din fonduri europene preaderare - cazul României. Studiu privind perioada 2000-2006; 3.3. Finanțările structurale din fonduri europene postaderare - cazul României. Studiu privind perioada 2007-2013; 3.3.1. Documente strategice de programare a alocărilor financiare de fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene pentru România; 3.3

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
finanțate din fonduri structurale europene Totodată, în această perioadă alocarea financiară a crescut și din punctul de vedere al programelor de finanțare componente. Programele de finanțare nerambursabilă la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2007-2013, sunt atât fonduri structurale, fonduri de preaderare, cât și fonduri tematice. Mai jos este prezentată și alocarea indicativă pe fiecare stat membru în perioada 2007-2013. Alocare indicativă pe stat membru, 2007-2013 (valori curente, în milioane de euro) Convergență Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă Figura 3

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]