274 matches
-
vest: Adonai, Platon, Tuchidide, Aristotel, Plutarh, Kilon și Sibila. Toți sunt oameni în vârstă, cu chipuri serioase, expresive, înalți, purtând pergamente cu texte mesianice. Pe latura de vest a pridvorului sus, sub cele două calote, sunt două scene mai mari: Preamărirea Maicii Domnului, în dreapta, și Înălțarea Sfintei Cruci, în stânga, dar pictura lor este destul de ștearsă și în unele locuri mult deteriorată. Ambele scene coboară până la consola nervurii principale care separă cele două calote sferice ale bolții. În continuare, urmează un registru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ea se scaldă o sirenă. Prin mulțimea figurilor, naturalețea mișcărilor, frumusețea peisajului, scena se impune ca una din cele mai interesante. Sub panoul cu facerea lumii, în următoarele trei registre de pe latura sudică, meșterul a ilustrat Psalmii 104 și 105, Preamărirea lui Dumnezeu. În primul registru sunt 3 grupuri mari de sfinți, de vârste diferite, unii cu coroane pe cap, cu mâinile ridicate, pentru a-L lăuda pe Dumnezeu prin bătutul din palme. În celelalte două registre sunt mai multe grupe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
josă, care încă o mai curtează pe cănărița mercedes slavă petuniei mov, cu florile ei ca boturi moi de cai, atârnând peste toată curtea elogiu caprifoiului înflorit, al cărui miros mă duce spre interiorul meu dulce, pe un covor fermecat preamărire pisicii mele bătrâne care îmi mângâie cu coada ecranul zgâriat al computerului până când încep să sară pe ecran rânduri de la tine cuvinte care ceartă ușa portbagajului, repară ochiul poeme care schimbă garniturile și lipesc țevile cărți care schimbă oameni. apropierea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Reveni la poziția inițială. Un ritm dement, canibalic, la care directorul se acordă instantaneu, începu de nicăieri, speriindu-l de moarte pe Teleferic. Lui Clossettino nici că-i păsă. Începu să-și desfacă nasturii de la sacou în urlete gigantice de preamărire și adorație, după care haina îi căzu, dansând fantastic. Urmă cravata. Căzu și aceasta, umilă, alunecând în infinit. Ce mai era de scos? Cămașa - ruptă cu ură, întrucât clipa a ceea ce voia să facă Clossettino îl aștepta să fie gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
simți minunat. Mă așteaptă un viitor strălucit. Bill e corespondentul de presă din Londra al Box Office-ului, editat la Hollywood - de aici și tonul festivist Și totuși, cred că Bill nu prea avea chef de laude în dimineața asta. Preamărirea succesului meu părea o sarcină destul de dificilă. Dar, în fond, pentru asta e plătit. — Mai vinde-ne niște ponturi. Tu scrii scenariul? — Eu? Glumești? Nu, ideea îmi aparține, dar o să folosim o scriitoare americană, Doris Arthur - Bill înclină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cadavru. Augustin trasează o linie de demarcație între uzul pozitiv, orientat către Dumnezeu, al bucuriei simțurilor, și cel negativ, reprezentat de lumea materială. Bucuriile auzului la ascultarea cântecelor bisericești pot contribui la înălțarea sufletului, în timp ce bucurile privirii pot trimite către preamărirea creației divine. Însă această desfătare ce se bucură de privilegiul legitimității, se află în permanent pericol de a aluneca spre bucuria naivă a simțurilor și de a se abandona seducției estetice. Evul Mediu Evul Mediu a fost un timp privilegiat
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
neoclasică ce își ce se dorea a fi promotorul unei expresii artistice impesonale, descriptice, cizelate și ornamentate ce viza realizarea de obiecte de artă și peisaje exotice și o literatură pretențioasă, cultivarea formelor fixe de poezie (sonet, rondo, rondel etc), preamărirea vechilor civilizații (interferențiale și arhetipale), a religiilor și mitologiilor alături de elogiul adus podoabelor, nestematelor, metalelor rare. Parnasienii erau influențati de doctrina lui Théophile Gautier și de formula acestuia ”artă pentru artă” ce implica ”perfecțiunea formei și impasibilitate” deoarece în concepția
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
vecernie. / îmbie la rugă, în timp ce catedrala e luminată feeric / de candelabrul cu infinite lumini / al Căii Lactee), e un alt prilej-argument prin care se reliefează misterul copleșitor al Creației, făcându-l pe poet să exclame: Cât mister! / Doamne, cât mister! Din preamărirea operei Creatorului nu poate lipsi instrumentul primordial, Cuvântul, la fel de puternic și prin „urmașii” lui, fiindcă fără cuvinte nimic nu-i posibil, / nimic nu există, perpetuând atotputernicia verbului primar: Cuvântul Întrupat / în Istorie. / Cuvânt pe Cruce. / Cuvânt în Glorie. Și insul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
erau antrenați să lupte între ei, dar și cu animalele sălbatice. Între două lupte, publicul asista la spectacole cu animale dresate: lei din gura cărora ieșea un iepure, tigri care lingeau mâna îmblânzitorilor, elefanți care scriau cu trompa cuvinte de preamărire a împăratului în nisipul din arene. Povesti despre luptele mortale dintre animale - urși și bivoli, bivoli și elefanți, elefanți și rinoceri - și despre cele dintre animale și gladiatorii înarmați cu tăciuni aprinși și sulițe de vânătoare, care puteau ucide ursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Adunarea Națională, întrunită, trimitea salutul său Bucovinei, prilej cu care viitorul prim-ministru al Țării, Iuliu Maniu, declara : „Nu voim ca din asupriți să fim asupritori”. În ziua memorabilă de 1 Decembrie 1918, la Te-Deumul oficiat la Mitropolia Ungro-Vlahiei, întru preamărirea Evenimentului, la recepția care a urmat, regele Ferdinand primind de la Vasile Goldiș « Actul Unirii » avea să rostească: Cu circa trei ani înainte de Marea Unire la 1 918 în „Iașul” din 12 august 1915, N.N.T., desigur N.N. Tonitza secretarul general al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
când națiunile pe cale de constituire sau recent constituite își căutau propriul lor drum, într-o epocă în care - așa cum s-a observat - romantismul filozofic și literar în general, cel german (A. D. Xenopol a studiat în Germania) îndeosebi - au perseverat în preamărirea specificului național, în vreme ce «Dacia literară» și mediul ieșean - din care A. D. Xenopol descindea - și-au făcut un punct de onoare din cultivarea celor mai adânci sentimente patriotice. A ridica starea materială și intelectuală a poporului român, a dezvolta trăsăturile sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de gheață care-i zgâria inima. Avusese o tresărire de bucurie gândindu-se la taică-său, dar văzuse totodată dispărând atențiile, mângâierile și drăgălășeniile mamei: cine-i va mai trece mâna prin păr, spunându-i că l-a născut întru preamărirea Domnului. Maică-sa își făcea planuri mari în ceea ce-l privea, repetându-i asta necontenit, dar, ca și cum ar fi prevăzut soarta fiului, avea mereu glasul învăluit într-o durere nemărginită, copilul simțindu-i chinul necontenit: Nu vreau să dai cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
crimelor și fărădeligilor acestui satanism instituționalizat, pe cinstirea sfinților și martirilor români anticomuniști din temnițe și din Mișcarea de Rezistență de Munți, pe relevarea ideii lor de jertfă ca răscumpărare a tuturor păcatelor națiunii. Să încetăm cu acele predici de preamărire a călăilor și criminalilor națiunii române, cu acele predici căldicele de plonjare în trecutul cât mai îndepărtat cu putință, pentru a fugi de istoria recentă punctată de crimele și ororile comunismului. Preoții români ar trebui să aibă mereu în vedere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român, instituirea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, preamărirea în lucrările promoldovene a rolului civilizator al Rusiei în perioadele țaristă și sovietică, susținerea înfloririi statalității moldovenești după 1940-1944. Aceasta în condițiile în care orientarea economică a Republicii Moldova către statele membre CSI a rămas prioritară, iar dependența energetică față de Rusia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
În același fragment se poate remarca interzicerea reprezentării armelor pe sigilii, văzută ca o simbolizare a idolilor, pentru a afirma că adevărata pace, Cristos însuși, se poate poseda numai atunci când nu este vorba despre idolatrie sau ucideri, excluzând condițiile favorabile preamăririi violenței și a forței la rangul de valori idolatrice. Un alt fragment din Paedagogus critica decorațiile războinice de pe veșminte, apreciind simplitatea creștinilor care îmbrăcau hainele albe în semn de puritate. În Paedagogus, II, 4, 42, Clement laudă omul văzut ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mine de moartea perpetuă“. Apoi călăul le-a legat ochii și, coborând sabia, i-a făcut martiri. Martirii lui Cristos, Nicandros și Marcianus, au murit pe 27 iunie, în timpul stăpânirii Domnului nostru Isus Cristos, căruia să-i fie cinstea și preamărire în vecii vecilor. Amin. 4.2.5. Martiriul soldatului Seleucus Aceasta a fost lupta pe care a dus-o Porphirus. Cel care l-a înștiințat despre acest sfârșit pe Pamphilus a fost Seleucus, un mărturisitor din rândul oastei, un bărbat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
impresiei, deschizând câmp noii poeziei cu tonalități interioare, chiar dacă la o analiză mai atentă simțim diluarea lirismului subordonat acestei specii. Astfel versul alb (mai ales în creația poeților din a doua generație) intră în componența unor poeme de laudă, de preamărire, de demistificare, de dragoste de viață, nu lipsit de emfază retorică, contribuind însă substanțial la diversificarea registrului mijloacelor de expresie ale poeziei. Sesizăm deci în această perioadă o tematică cu un registru îngust de întindere, iar din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
folosesc: 1. propoziții exclamative; 2. imperativul; 3. vocativul; 4. interjecții; 5. îndemnuri; 6. diferite formule de adresare. - ritm amplu, plin de avânt; comparații uimitoare; - de regulă, la început se găsește o invocație retorică; după care, motivația concentrată a sentimentului de preamărire și adorație; de obicei ultima strofă conține un îndemn mobilizator. Feluri: a. eroică; e. sacră; b. religioasă; f. patriotică; c. filozofică; g. ocazională; d. personală. IMNUL - este o specie a genului liric; - fiind un cântec de slavă, este însoțit de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație retorică; adeseori poate căpăta accente de meditație;atitudine solemnă și gravă în fața marilor evenimente evocate / invocate; de aici rezultă și caracterul solemn și moralizator al versurilor;se folosește stilul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul cu o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă în plus a dezvoltării cultului marial în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
flăcările care înghit ramuri și frunze. La solstițiul de vară, pentru a împiedica declinul soarelui, se fac roți din paie, imitând forma soarelui, apoi se aprind și se aruncă în aer sau se rostogolesc din vârful unui munte, tocmai pentru preamărirea zeului solar. Se spune că în această noapte magică, focurile pământești se unesc cu lumina solară, pentru asigurarea belșugului casei și rodniciei pământului.99 Miezul verii pastorale este patronat de un alt sfânt solar, Sântilie, ca zeu al focului și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înălțimi, urca din vale până pe culme, se închidea într-un cerc mare sau în cercuri concentrice care se învârteau în sensul rotației soarelui pe cer. Hora sacră, desfășurată în sensul mișcării soarelui pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
22 și 31 martie; 21, 30 noiembrie; 25 și 31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se primenea", erau considerate zile nefaste, supuse întunericului; apariția lunii pe cer, sub forma unei seceri, reprezenta înfrângerea forțelor malefice și preamărirea luminii până la Lună Plină.179 "Arhetip al măsurătorii" (Gilbert Durand), luna este "astrul ritmurilor vieții": "Luna măsoară, dar și unifică. "Forțele" sau ritmurile sale "reduc la același numitor" o mulțime de fenomene și semnificații. Întregul Cosmos devine transparent și supus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui Le Nôtre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pentru aceasta, responsabilitatea omului față de Dumnezeu este foarte mare. Aș putea să zic imens de mare! în toată activitatea sa, omul trebuie să tindă, conștient și liber, spre creator ca spre adevărul, binele și fericirea absolute, prin cunoașterea, iubirea și preamărirea lui Dumnezeu și aceasta nu se poate realiza decât prin credință și rugăciune. „Cel ce iubește pe Domnul își aduce aminte pururea de El și aducerea aminte de Dumnezeu naște rugăciunea. Dar dacă nu- ți aduci aminte, nu te mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]