335 matches
-
o parte, suficient de departe de locul unde medicii de la ambulanță aveau grijă de Ivan, care-și venise În simțiri, și săriră În apărarea lui Ruby. Mătușa Sylvia nu era nici pe departe intimidată de verișoara Stella și nu-și precupeți cuvintele. —Stella, nu e vina lui Ruby pentru nimic din ce s-a Întâmplat aici. Evenimentul ăsta este pentru ca a fi donați niște bani unei organizații de caritate. Recunosc că a luat-o razna complet și e jumate vina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aventură carnală anterioară sacrei apariții a Pumitei. Zis și făcut: s-a pus pe treabă. Cât ai clipi din ochi, Ricardo al nostru, reîntors la viață și jovial, călărea ascensorul de la reședința baronesei de Servus. Reporter de rasă, nu vă precupețesc nici un amănunt autentic, nici un nume propriu. Istoria, pe de altă parte, simptomatizează rafinatul primitivism, un monopol incontestabil al marii doamne teutone. Primul act se scurge Într-o acvatică tribună amfibie, din nevinovata primăvară a anului 1937. Ricardo al nostru scruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
făcut, vreme de douăzeci și trei de zile, lampa mică În pântecele unei corăbii daneze, mâncând și bând doar o salbă de roți din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei bresle a gunoierilor și nu și-a precupețit ajutorul dat grevei din Săptămâna Puturos-Duhnitoare; un an mai târziu, prostimea din Montevideo se bătea pe străzi și la răspântii pe frugalele azime de mălai cu care făcea negoț un tânăr Încliftat În straie exotice; tânărul hrănitor era chiar Tai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai aleasă a vecinătății o cunoștea sub numele de Germaine Baculard. Broșura pe care ne bazăm pentru această operă de largă respirație intuiește că eleganța, marca operei lui Eisengardt, Își are originea În șuvoiul ei de sânge cartezian. Nu ne precupețim aplauzele În fața acestei amabile ipoteze, pe care o adoptă, de altfel, Jean-Christophe Baculard, continuatorul și promotorul maestrului. Eisengardt a murit Într-un accident de automobil marca Bugatti; nu i-a fost dat să vadă Inutilii care triumfă astăzi În uzine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-a rotunjit cu creme dă vanilie. S-a crăpat potol cu caru când s-a destupat vinurile dă Bourgogne și Beaujolais. Agapa s-a sfârșit cu cafea, Armagnac și trabuce. Chiar Gaston, care ie tare țanțoș, nu ș-a precupețit atențiile și, când baronu În personal mi-a dat cu mâna lui garafa cu oțet, de iera goală, io aș fi angajat fotografu, să dau instantaneu la cofetăria Molino. Îl și văz la vitrină. Pă Jacqueline am tentat-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
măsura 44. Mandea ieram afonic, parcă mă podobisem c-o botniță, da la ora și minuta când să dau ortu popii mi-am recuperat limbuța dă Clopot* și, umăr la umăr cu toaișii dă suferinți, n-am vrut să-mi precupețesc ajutoru dat lu masa corală care urla din toți bojocii mărșulețu lu Monstru și-am Întentat chiar ș-o juma dă răget care mai izact a ieșit la drept vorbind un sughiț dă plâns care, dacă nu deschid umbreluța care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o chestie trecătoare“. Ca, de pildă: dacă ești un tip cu relații, contribui serios la fondurile secrete ale demonicului procuror districtual Ellis Loew și se Întîmplă s-o mierlești - bagă de seamă, asasinule! -, șeful poliției, William H. Parker, nu va precupeți nici un efort ca să-l descopere pe ticălosul care te-a cocoțat În trenul de noapte, cu destinația Marele Adios. Dar dacă ești un jurnalist justițiar, care scrie pentru revista de față, și ești ciopîrțit În porții mici În propriul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
în timpul perioadei învestiturilor de către laici, acei mari Pontifi nu mai pridideau să-i asigure pe principi că, prin susținerea libertății Bisericii, ei nu aveau vreun scop secundar de a-și însuși alegerile sau de a le influența; și nu au precupețit nimic pentru a îndepărta din inima principilor această suspiciune. Pascal al II-lea îi scria lui Henric I, rege al Angliei: Inter ista, Rex, nullius tibi persuasio profana surripiat, quasi aut potestati tuae aliquid diminuere, aut nos in episcoporum promotione
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și sensiblitate, fiind o cunoscută a scenelor constănțene. Aurora Zodieru - Luca moștenește pasiunea pentru muzică de la părinții săi: regretata pianistă Sanda Zodieru - Luca și de la tatăl său contrabasistul Vladislav Ioan Zodieru - Luca, cel care i-a îndrumat pașii în muzică, neprecupețind niciun efort. A început studiul viorii, la vârsta de 6 ani, cu prof. Ines Dumitrescu, continuând apoi, cu regretații - prof. Radu Pricop și marele pedagog Ștefan Gheorghiu. La vârsta de 12 ani, a debutat ca solistă în concert cu Filarmonica
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
trebuia îmulțită producția și brațele producătoare. Din contră am urmat. Numărul producătorilor, cari în țara noastră sunt absolut numai țăranii, dă îndărăt, deci e supus la o trudă mult mai mare decât poate purta; și se-nmulțesc - cine? Cei cari precupețesc munca lui în țară și în afară și clasele parazite. La țară putrezesc grânele omului nevândute, în oraș plătești pînea cu prețul cu care se vinde la Viena sau la Paris. Căci firul de grâu trece prin douăzeci de mâni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe noi, nu i-am cerut decât să ne garanteze ea în special ceea ce toate puterile ne-au garantat {EminescuOpX 42} prin Tratatul de la Paris: integritatea și neatârnarea teritoriului nostru actual. Poate să fie în alte locuri obicei să se precupețească pământul patriei și cetățenii statului, noi nu cunoaștem aceste obiceiuri și nici voim a le cunoaște. Dacă Rusia ne propune un schimb - nu-l primim. Ba orice ne-ar propune Rusia îndeosebi nu primim. Noi nu cunoaștem în ea decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căreia nu-i pasă sub ce stăpân încape? {EminescuOpX 97} Într-alt număr al "Timpului" am anticipat cestiunea de principiu cași când ar fi fost hotărâtă deja, pentru că știrea, adusă de bine informata "Corespondență politică", cumcă guvernul nostru umblă să precupețească de pe acum pământul Dobrogei, ne indignase. Același principiu moral care ne dictase respect pentru averea privată din Dobrogea ne dictează și șirurile acestea, cari ating modul politic al luării în posesiune. A face ce fac toți, adecă a lua și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici unei țări certe, nici unei națiuni certe se vor aduna ca să consfințească pierderea unei bucăți a patrii noastre românești, ei, cari n-au patrie, n-au lege, n-au Dumnezeu și cari consideră pământul nostru ca lucru străin, ce-l pot precupeți numai să rămâie la putere. În zadar am spus că asupra unei întrebări atât de grele țara trebuia consultată din nou, căci aceștia, veniți la putere prin influența Rusiei, primiseră cu buchete de flori pe aceia pe cari pururea i-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Monitor" care să nu cuprindă liste lungi de dări directe si indirecte, județene, comunale și de alt soi, cari toate în linia din urmă se percep din punga țăranului, de vreme ce el formează singura clasă productivă în România. Munca lui o precupețesc negustorii și o schimbă pe mărfuri străine, munca lui dă valoare latifundiilor statului și celor particulare, dările plătite direct și indirect de cătră dânsul susțin legiunile de funcționari ai statului, ai comunelor, ai județelor; c-un cuvânt o organizație în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
râde mult, a râde din toată inima. Dar, fiindcă "Romînul" ne impută cu multă imprudență că am făcut și facem apel la străini, să curmăm o dată pentru totdauna această imputare gratuită și imprudentă. Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg, ca, cu luminele unui jurisconsult fără renume ș-a unui financiar fără finanțe, să reînviem pe Stroussberg și să-l aducem din nou ca o năpaste pe țară sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt pentru Moldova evreii sunt pentru Țara Românească aceste venituri cari, prin identitatea religiei, au știut să se strecure printre români, să-i amăgească și să ajungă a-i stăpâni; și, pentru ca lucrul să le succeadă și mai bine, au precupețit tocmai instinctele noastre naționale. Vedem bunăoară pe-un C. A. Rosetti, un grec, și pe Carada, un alt grec, înființînd o gazetă. Ce nume-i dau? "Romînul". {EminescuOpXII 267} Ei cari n-au fost români neam de neamul lor. De-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
grupul politic ce-l ridicase la guvern. Iată în adevăr creșterea ce o dă partidul roșu tinerimii. Vreți s-ajungeți unde a ajuns un C. A. Rosetti, un Brătianu? Nu vă trebuie nici merit, nici valoare. Dar deprindeți-vă a precupeți pentr-un portofoliu mandatul ce vi l-au dat alegătorii, a trăda pe sub mână pe cei ce v-au pus candidatura și v-au ridicat - și viitorul vă este asigurat. Astfel prozeliții partidului roșu, înainte de a intra în tagmă, cată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
boieri de neam ca Goleștii, cari au avut lipsa de bun simț de a se amesteca politicește cu aceste gunoaie ale României. La 1921, cine va ajunge, poate că acești oameni vor fi putut deveni români, dacă nu vor fi precupețit demult țara bucată cu bucată cătră evrei și nemți, dacă România va mai exista ca expresie etnologică, nu ca expresie geografică. Și cine știe dacă mănținerea espresiei geografice cu sacrificiul celei etnologice nu e de un folos problematic? Oare nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când plebea aceasta din câteșipatru unghiurile lumii își arogă dreptul de-a face politică în numele României. [14 octombrie 1881] ["ASTĂZI SE ÎNCEP ALEGERILE... "] Astăzi se încep
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra evreilor. În adevăr una din cauzele esențiale ale căderii economice a țăranului de acolo este, ca și la noi, evreul, care 'ntr-o țară unde există imense întinderi de pământ cultivabil precum e Rusia preferă a vinde rachiu și a precupeți, adecă, a trăi din speculă mai bine decât din muncă. Fără 'ndoială că nu evreii singuri vor fi de vină la starea rea a populațiunilor rurale din Rusia, dar unul din factorii esențiali și vădiți ai acelei mizerii sunt ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înflorind pe cine? Pe străinii aceștia; pe acești arhistrăini cari într-o sută de ani chiar n-au fost în stare a se adapta poporului românesc, a-l iubi, a-l respecta, care-i iau sute de milioane pe an, precupețindu-i pielea, pentru a nu-i da în {EminescuOpXII 495} schimb nimic, nici administrație de stat, nici știință, nici arte; nici adevăr c-un cuvânt, nici bunăstare. Se știe că noi le-am contestat capacitatea de-a pricepe un adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În București, multe biserici oferă spre Închinare credincio‑ șilor câte o părticică din cinstitele moaște ale Sfântului Doctor fără de arginți Pantelimon : Biserica Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Dumitru Poștă, Biserica Adormirea Maicii Domnului‑Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Sfântul Alexie. Sfântul Pantelimon este un izvor nesecat de leacuri, vin‑ decând boli și mântuind de diverse suferințe. Astfel, marele martir și vindecător este invocat În Taina Sfântului Maslu, la sfințirea apei și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
activitățile de joc și de învățare și să respecte anumite reguli de execuție. Părinții care se îngrijesc cu atenție de creșterea și educația copiilor lor caută să le descopere cât mai devreme înclinațiile pentru anumite domenii de activitate și nu precupețesc nimic pentru a le cultiva dotările native. Școlile vocaționale reprezintă o șansă pentru ca asemenea copii să-și pună în valoare și să-și perfecționeze zestrea ereditară. În ceea ce mă privește, nu cred că am manifestat preocupări și interese deosebite pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vorbit atunci Grigore Filip-Lupu, Pr. Vasile Țepordei, Nicanor Jereghie, Pr. Gheorghe Cunescu, poetul Octav Sargețiu, Prof. D. Nechita și Nina Mateevici fiica poetului. La împlinirea unui veac de la nașterea poetului la 17 martie 1988 s-a oficiat parastasul la biserica „Precupeții Noi”. În același an au fost comemorați Acad. Ștefan Ciobanu, Prof. P. Erhan, Zaharia Poroseci, Vasile Harea. În fiecare an în luna iunie Ing. Al. Ioachimescu organiza adunarea solemnă în memoria Mareșalului Antonescu iar la 27 martie la București, Iași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ioan Căpreanu, Prof. Agrigoroaiei, Prof. L. Cantemir. Prof. Marțian Cotrău a sprijinit apariția primelor publicații Curierul „Ginta Latină” și „Cercetașii Naturii” la redacția cărora s-au aflat Prof. I. Răducea, Prof. I. Ilaș, Maria Diaconu, Constantin Mănuță ... Nu și-au precupețit timpul coordonând Comisiile localităților din țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești - Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz), Valentina Ilaș (Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman-Medgidia (Macedonia), Ioan Dan
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]