2,965 matches
-
a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
parteneri își prezintă răspunsurile și convin asupra soluției comune. Pentru rezolvarea corectă se discută cu elevii clasei. Dau propoziția: Vara copiii merg la scăldat. fiecare pereche a. partener b. partener analizează subiectul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. analizează predicatul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. rezolvare a. partener b. partener copiii - subiect exprimat prin substantiv comun; numărul plural; Copiii merg. PĂRȚILE SECUNDARE DE PROPOZIȚIE Din rezolvarea exercițiilor, elevii fac analiza gramaticală a părților principale de propoziție; observă că
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Elevii trag un bilețel pe care este trecut un număr de la 1 la 4 pentru a rezolva cerința de lucru dată la numărul respectiv.) PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
la numărul respectiv.) PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai frumoasă, mai clară, mai concretă.
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT static (în opoziție cu FUNCȚIA sau predicatul dinamic). 2. Consecința ÎNCERCĂRII CALIFICANTE în descrierea greimasiană a SCHEMEI NARATIVE canonice. Calificarea corespunde dobîndirii de COMPETENȚĂ din partea SUBIECTULUI pe axa de capacitate (a putea să facă sau să fie) și/sau de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT static (în opoziție cu FUNCȚIA sau predicatul dinamic). 2. Consecința ÎNCERCĂRII CALIFICANTE în descrierea greimasiană a SCHEMEI NARATIVE canonice. Calificarea corespunde dobîndirii de COMPETENȚĂ din partea SUBIECTULUI pe axa de capacitate (a putea să facă sau să fie) și/sau de cunoaștere (a ști cum să facă sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
exemplu de PROLEPSĂ; cea de-a doua este un asemenea exemplu. Prima nu se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de PROLEPSĂ; cea de-a doua este un asemenea exemplu. Prima nu se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui predicat dat: "Ioana credea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui predicat dat: "Ioana credea că Maria merge cîte trei kilometri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui predicat dat: "Ioana credea că Maria merge cîte trei kilometri în fiecare zi". ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]