571 matches
-
practicarea lor (β= .58, p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de motive interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
referință - județ localizat în Muntenia sau Dobrogea. *** Dacă în seria predictorilor pentru ocuparea neagricolă se adaugă nivelul de educație (ponderea populației rurale de peste 11 ani care în 1992 absolvise o școală de nivel post-gimnazial) atunci acesta devine cel mai puternic predictor. Pondera de teren arabil din total teren agricol încetează să mai aibă coeficienți de nivel semnificativ. Se mențin numai, la nivel semnificativ, coeficienții pentru Moldova și Oltenia, urbanizarea din 1930 și ponderea salariaților din urban. Introducerea nivelului de educație rurală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
procesării de informație variază în funcție de natura sarcinii, dar prelucrările informaționale sunt tot timpul prezente. Ca atare, aptitudinile cognitive sunt cei mai stabili și cei mai puternici factori implicați în performanțele noastre. Metaanalize recente au demonstrat că aptitudinile cognitive sunt principalul predictor în: a) performanța de lucru; b) parcurgerea cu succes a unei pregătiri academice sau profesionale (Carroll, 1993). Dobândesc caracterul de aptitudini cognitive acele abilități care sunt relativ stabile în timp și mai puțin contaminate de cunoștințe (Carroll, 1993). Stabilirea aptitudinilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
profesioniști (ingineri, arhitecți, contabili, polițiști, manageri) până la muncitori calificați. Performanța în muncă a fost definită în termeni de standarde, eficiență a instruirii (performanța în timpul programelor de instruire) sau ca evaluări generale ale personalului. Rezultatele au indicat că dimensiunea conștiinciozității este predictor al performanței în muncă pentru toate profesiile studiate. Pentru alte dimensiuni ale personalității, predictibilitatea depinde atât de criteriile de performanță, cât și de grupul de ocupații. Performanța este comportamentul care poate fi măsurat prin raportare la obiective și contribuie la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează și își premeditează alegerile (gândesc înainte de a acționa). Realizând o cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii. Deși oarecum surprinzător, acest rezultat este consistent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Acest model explică 88% dintre inegalitățile manifestate între județe. Dat fiind faptul că numărul proiectelor depuse explică 86% din variația totală, permisivitatea evaluatorilor contează doar pentru 2%. Oricum, influența acesteia din urmă e mai degrabă neimportantă, comparativ cu a celuilalt predictor. În cazul proiectelor de dezvoltare comunitară, riscul intervenției subiectivității umane în evaluare este cu atât mai ridicat cu cât aceasta își propune să abordeze aspecte sociale complexe, precum, în cazul FRDS, nivelul de încredere în interiorul și în afara comunității sau istoricul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
află în dificultate, este greu de acceptat ideea că ea poate ajuta adecvat pe altcineva. Acest lucru este valabil și pentru medici și alte cadre medicale. Starea de echilibru emoțional și de sănătate a celor care ofera îngrijire este un predictor pentru șansele de-a reuși în susținerea și vindecarea celor bolnavi. Un aspect important în practică medicală îl constituie atitudinile și menalitatea. Dintr-o practică și poziție de tip autoritar, paternalist, într-una de tip egalitar, de parteneriat, transformarea parcurge
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ajuns la o viziune unitară legată de motivele pentru care oamenii aleg să părăsească organizația, desi angajatorii din întreaga lume acorda o importanță deosebită în special tipului voluntar al fluctuației personalului. Numeroase studii au dovedit faptul că cel mai bun predictor al fluctuației este intenția de a părăsi organizația. Scopul acestei cercetări este de a realiza diagnoza factorilor care conduc la creșterea intenției angajaților unei organizații din România de a-si caută un alt loc de muncă. În stabilirea planului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de bine. Deoarece superiorii direcți sunt adevărați agenți organizaționali, având ca responsabilități principale ghidarea și evaluarea performanțelor subalternilor, angajații privesc atitudinea favorabilă sau nefavorabilă a acestora că indicator al suportului organizațional. Ipoteza 1: Este suportul perceput din partea superiorului direct un predictor al suportului organizațional perceput? Dacă este adevărat că suportul organizațional perceput se formează pe baza modului în care angajații percep că sunt tratați de agenții organizaționali, atunci superiorii direcți nu sunt singurii agenți organizaționali care pot contribui la SOP. Acțiunile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Acțiunile departamentului de resurse umane au un impact direct asupra stării de bine a angajaților și contribuie la măsura în care angajații se simt valorizați și sprijiniți de organizație. Ipoteza 2: Este suportul perceput din partea departamentului de resurse umane un predictor al suportului organizațional perceput? Conform teoriei suportului social, SPS ar trebui să diminueze internția de a părăsi organizația crescând SOP. Suportul organizațional perceput ce rezultă din perceperea sprijinului din partea supervizorului este de așteptat să întărească sentimentul obligației angajaților de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fi introduse în regresie. Tabel 2 Regesia multiplă simplă pentru suportul organizațional perceput Predictori β SPS .75* SPDRU .49* Notă. F (2, 39Ă = 26,52, p < .05; R² = .57; R²adj = .55 * p < .05 Aceste valori arată că cele două variabile predictor influențează împreună variația variabilei criteriu. Valoarea lui R²adj ne arată că 55% din variația suportului organizațional perceput este explicată de suportul perceput din partea superiorului direct și din partea departamentului de resurse umane. Analiza prin regresie multiplă ierarhică a fost utilizată pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
condiții optime și a unor situații stimulatoare pentru munca de zi cu zi a elevilor.Tocmai pentru optimizarea învățării, cunoscând importanța factorilor motivaționali am ales această temă de cercetare și am pornit de la ipoteza că factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al procesului de învățământ. Dispunem de numeroase dovezi cu privire la influența generală de energizare a motivației asupra procesului de învățare. Feather (1961) a constatat că subiecții caracterizați de o trebuință acută de realizare sunt mai perseverenți. Sassenrath (1966) și Kight au
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Tipul de cercetare : constatativă, experimentală, de dezvoltare. Perioadele de cercetare: ș 2001-2002 - pretestarea instrumentelor metodologice și a principalilor parametri de construire a experimentului psihopedagogic. -2002 - 2003 - cercetarea, experimentarea și prelucrarea rezultatelor. III.1 Ipoteza cercetării Factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al eficienței procesului de învățământ. Enunțurile de la care am plecat au fost: 9 în sarcinile de învățare care nu presupun un comportament și un răspuns competitiv, creșterea motivației duce la ameliorarea performanțelor; 9 în sarcinile care solicită un răspuns competitiv
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de trebuința obținerii de rezultate superioare, au lucrat de două ori mai mult înainte de a se da bătuți și cei mai mulți dintre ei au găsit o soluție corectă. Am constatat de asemenea, că factorul motivațional este un mai bun predictor al eficienței procesului. În timpul competiției create în clasele de elevi am constatat că emulația a condus la două fenomene: - unul negativ, manifestat prin atitudini de răutate, invidie, orgoliu, iubire de sine în forme negative, perceperea partenerului drept rival, ceea ce modifică
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
este prezent în orice răspuns inflamator. S-a demonstrat o relaŃie de directă proporŃionalitate între numărul cumulat de Ńigări fumate și declinul funcŃiei pulmonare. Hipersensibilitatea bronșică este cunoscută ca factor de risc pentru apariŃia BPOC. Răspunsul la bronhoconstrictor este un predictor important din punct devedere al deteriorării funcŃiei pulmonare datorită fumatului. Expunerea la fumat determină creșterea riscului pentru infecŃii virale și bacteriene în BPOC, aceste infecŃii deŃinând un rol cheie în determinarea exacerbărilor acute ale bolii. Există trei mecanisme importante implicate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]