551 matches
-
observator, sinonimă cu reputația. Dacă studiul identității nu este foarte avansat, în ceea ce privește reputația există o experiență empirică comună, rezultată din practica curentă de evaluare a celorlalți prin intermediul trăsăturilor. De asemenea, capacitatea predictivă a reputației este una ridicată: Cel mai bun predictor al comportamentului viitor este comportamentul trecut, iar reputația este o sumă a comportamentului trecut, ceea ce face ca reputația să cuprindă cele mai bune informații despre comportamentul viitor. (Hogan, 2005, p. 336) Psihologul american ajunge la patru concluzii privind măsurarea personalității
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în scopul anticipării performanței în muncă: i. atunci când măsurarea este realizată corect, corelația dintre dimensiunile standard ale personalității normale și performanța în muncă este peste 0.30 și în corelațiile multiple se apropie de 0.50; ii. personalitatea este un predictor la fel de bun ca și aptitudinea cognitivă în ceea ce privește performanța în muncă; iii. spre deosebire de măsurarea aptitudinii cognitive (inteligența), măsurarea personalității nu face discriminări rasiale, de gen sau vârstă; iv. măsurarea corectă a personalității urmărește anticiparea reputației, evaluarea performanței în muncă fiind în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
către experiențe sunt corelate cu performanța grupurilor ocupaționale: extraversia se asociază cu performanța vânzătorilor și a managerilor, dar nu și cu cea a experților, în timp ce deschiderea către noi experiențe se asociază cu performanța trainerilor. Conștiinciozitatea este considerată cel mai bun predictor al priceperii în realizarea sarcinilor. Alți autori (Kanfer și Ackerman, 2000; Hogan 2004) consideră că modelul celor cinci factori furnizează o taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației a două dintre metodele de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și procedeelor de culegere a datelor presupune invariabil înregistrarea răspunsurilor verbale. Această tehnică este considerată de Vroom (1964/1995, p. 320) "departe de a fi predictor perfect (...). Literatura din domeniul psihosociologiei a indicat o relație neglijabilă între atitudinea unei persoane, înregistrată prin auto-exprimare și comportamentele față de obiectele acestor atitudini." Cu cinzeci de ani în urmă Vroom sublinia ceea ce este și astăzi un subiect de dezbatere pentru
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
managerii cu nevoia de putere sau cea de afiliere dominantă, dar cu scoruri mici pentru nevoia de realizare sunt periclitanți atât pentru climatul organizațional cât și pentru eficiența și dinamica organizației; 5. predominanța netă a nevoii de afiliere este un predictor nefavorabil, deoarece indică absența sau carența (în funcție de scorul celorlalte două dimensiuni) a capacității de viziune, a conduitelor curente de șef (planificare, control), a exigenței în definirea obiectivelor și în urmărirea îndeplinirii lor. Sunt predictibile pentru aceste persoane comportamente ce indică
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
localiza oriunde există capilare [25,26,29]. Morfologic sunt tumori cu celularitate crescută formate din celule relativ uniforme, mici, elongate sau poligonale, țesut tumoral bogat vascularizat și conțin sinusoide vasculare. Comportamentul biologic al acestor tumori este variabil, indexul mitotic fiind predictorul histologic cel mai bun în prezicerea ratei recurenței și potențialului de metastazare. Termenul de HPC anaplazic este utilizat doar pentru acele tumori care prezintă necroze, atipii nucleare, celularitate crescută și numeroase mitoze. Rata recurențelor și a metastazelor este semnificativ mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cei care au respectat indicațiile terapeutice. Aceste date sugerează că în formele minore de intoleranță la glucoză, tulburările pot fi reversibile prin măsuri de ordin dietetic și prin creșterea gradului de activitate fizică (25). Prezența IGT pare a fi un predictor mai bun al evoluției toleranței la glucoză către diabet, comparativ cu IFG. Din punct de vedere fiziopatologic IGT ar sugera existența unei insulinorezistențe periferice crescute (40). Scăderea toleranței orale la glucoză poate fi întâlnită în afecțiuni precum: hipertiroidie, hiperlipidemie (dislipidemie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
de 4 ori pe an la cel de tip 1 (45, 47). S-a observat că există o corelație directă între calitatea controlului metabolic și numărul determinărilor HbA1C (7). Măsurarea HbA1C rămâne un indicator major al controlului glicemic și un predictor al complicațiilor cronice (32). Standardizarea metodei de determinare este însă esențială (3). 1.14. Determinarea fructozaminei ca produs stabil de glicozilare al proteinelor serice poate orienta asupra controlului metabolic pe termen mediu de 7-14 zile („memoria de durată medie”). Valorile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
interventriculare. Deși de cele mai multe ori discutăm despre blocul major de ram stâng, relativ puținele date existente în prezent apreciază că situația este asemănătoare și în cazul blocului major de ram drept. Acesta din urmă s-a dovedit a fi un predictor cel puțin la fel de important ca și cel de ram stâng în ceea ce privește mortalitatea la pacienții cu insuficiență cardiacă. Circa 15% dintre candidații la CRT au de fapt bloc major de ram drept. Majoritatea acestor pacienți au ceea ce a fost denumit drept
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
instituirea CRT reducerea masei ventriculului stâng și a grosimii parietale regionale era deja un fenomen conturat, dovada remodelării inverse structurale [3] (fig. 20.10). Recent, importanța remodelării inverse a fost pusă în prin plan de constatarea că aceasta este un predictor puternic al scăderii mortalității totale și a celei cardiace. În plus, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a demonstrat redistribuirea uniformă a fluxului sanguin și a captării de glucoză după resincronizare. Remodelarea inversă are drept consecință și ameliorarea rezervei miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
LOCO-REGIONALE Factorul de creștere vasculo-endotelial (VEGF) circulant este cel mai studiat factor proangiogenetic în progresia CHC. Nivelele de VEGF circulant se corelează cu stadiul bolii, nivelele cele mai crescute depistându-se la pacienții cu metastaze. De asemenea pare să fie predictor al răspunsului la tratament. Într-un studiu prospectiv efectuat pe pacienți care au fost supuși chimioembolizării transarteriale pentru CHC inoperabil, nivelele VEGF circulant înainte de efectuarea procedurii au fost semnificativ mai scăzute decât cele de după TACE la pacienții care au prezentat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
mai redus valorile religioase sunt mai larg răspândite în populație. Dacă introducem însă în model și ponderea populației cu studii superioare (Modelul 2 din Tabel 3.1) efectul PIB-ului dispare însă modelul include ponderea populației cu studii superioare ca predictor semnificativ. Deci, efectul nivelului de dezvoltare economică nu era unul real, ci era în fapt o determinat de gradul de educație al populației care determină și este determinată de dezvoltarea economică. În cel de-al treilea model am înlocuit PIB
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
neputând să fie simultan introduse în regresie din motive de multi-coliniaritate6), păstrând în continuare ponderea populației cu studii superioare și diversitatea religioasă în model. Și în acest caz, ponderea populației cu studii superioare este reținută în modelul de regresie ca predictor semnificativ al gradului de dezvoltare socială, în timp ce speranța medie de viață este eliminată din model. Se poate concluziona că nivelul de religiozitate al unei populații depinde de gradul acesteia de dezvoltare, însă impactul principal nu îl are componenta economică a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozitate al unei populații depinde de gradul acesteia de dezvoltare, însă impactul principal nu îl are componenta economică a dezvoltării, ci capitalul uman, exprimat în capital educațional. Privind cele trei modele în ansamblul lor se observă că diversitatea religioasă este predictorul cu efectul cel mai puternic asupra gradului de religiozitate al unei populații. Gradul de dezvoltare umană joacă de asemenea un rol important, însă nivelul de dezvoltare economică nu exercită nici un efect atunci când se controlează pentru efectele stocului de educație. Modelele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
regresie, având drept variabile prezise variația gradului de religiozitate, variația practicii religioase în spațiul public și variația non-afilierii religioase. Rezultatele celor trei regresii lineare conduc la concluzii similare, așa cum rezultă din Tabel 3.2. În toate cele trei cazuri singurul predictor ce contribuie semnificativ la explicarea variațiilor implicării religioase este variația PIB-ului. Conform rezultatelor, scăderea Produsului Intern Brut generează o creștere atât a credințelor religioase, cât și a practicii religioase, precum și o scădere a non-afilierii, confirmând teze secularizării și a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
multă încredere în biserică decât mulți alți europeni am apelat la o serie de modele de regresie multi-nivel. Tabelul 5.1 prezintă modelele de regresie rulate, având ca variabilă dependentă încrederea în biserică. Primul model este cel care cuprinde numai predictorii de nivel individual. Rezultatele la nivel individual indică faptul că aproape toate variabilele incluse în model au efect semnificativ asupra încrederii în biserică, cu excepția venitului. Datele validează atât ipoteza efectului orientărilor de valoare, cât și pe cea a evaluării instituțiilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tip macrosocial însă fără să includă și interacțiuni între variabilele situate pe primul nivel și cele situate pe nivelul al doilea. Pentru a evita multi-colinearitatea între PIB și speranța medie de viață, am construit două modele alternative, unul folosind ca predictor PIB-ul, iar în cel de-al doilea speranța medie de viață. Deoarece variația explicată este mai mare în cazul modelului care include speranța medie de viață (modelul 2 2), am optat să construiesc eventualele interacțiuni între variabilele situate la nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este o țară cu un nivel redus al populației cu studii superioare comparativ cu alte state europene în care mândria națională este destul de puternică. Interacțiunea dintre acești doi factori potențează credibilitatea crescută de care se bucură biserica. Vârsta este un predictor semnificativ la nivel individual pentru nivelul de credibilitate de care se bucură biserica, persoanele mai în vârstă fiind mai încrezătoare în instituția religioasă. Efectul vârstei este potențat și de interacțiunea semnificativă cu un indicator al dezvoltării sociale și anume ponderea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Cu toate acestea este vorba despre același set de date în ambele cazuri 5 Pentru detalii cu privire la modul de culegere a datelor vezi www.soros.ro 6 Pentru toate cele trei modele mulți-coliniaritatea a fost testată cu ajutorul Toleranței. Pentru toți predictorii incluși în modelele prezentate Toleranța nu a scăzut sub 0,600 fapt care nu indică existența mulți-coliniarității predictorilor. 7 Arhweiler (2002) prezintă pe larg rolul jucat de împărații bizantini în modelarea ideologiei și dogmelor promovate de Biserica Bizantină 8 Principiul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a înregistrat nici un efect al vârstei asupra prezicerii simptomelor. Alte studii s-au alăturat acestor constatări (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999; Meldrum, King & Spooner, 2002). Pe de altă parte Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au raportat că vârsta terapeuților ar fi un predictor semnificativ pentru distres și intensitatea traumei secundare, în sensul că vârsta mai ridicată ar juca un rol protector în dezvoltarea simptomelor stresului traumatic secundar. Nelson Gardell și Harris (2003) au obținut aceleași rezultate. Genul nu a fost susținut în literatură
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
alternativele pe care le au pentru a o preveni, a o evita sau a o ameliora. În eșantionul investigat 26% dintre participanți prezentau un risc crescut de a dezvolta epuizarea compasiunii, iar 57% aveau o predispoziție medie. Cel mai important predictor al riscului crescut de STS s-a dovedit a fi nivelul de burnout. Consilierii epuizați au dificultăți în a lupta cu simptomele epuizării compasiunii. Autorii identifică un număr de șapte factori de risc principali. În afară de burnout, tendința de a fi
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
necesară pentru dezvoltarea simptomatologiei. Participanții la studiu au fost asistente medicale care au trebuit să citească și să codeze timp de mai mult de trei luni date adunate din 1215 centre de intervenție în problema agresiunilor sexuale pentru a analiza predictorii demografici ai abuzului sexual. Nici una dintre participante nu a avut contact direct cu victimele sau cu agresorii. În timpul întâlnirilor cu cercetătorii, aceștia au putut constata că asistentele manifestau ele însele simptome similare celor prezente în sindromul de stres posttraumatic specific
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai puțin stresate. A doua însușire specifică persoanelor stresate este modelul comportamental de tip A. Acesta se referă la un stil general de comportament, asociat stereotipului de om de acțiune dinamic și de succes. Această tipologie pare a fi un predictor important al patologiilor coronariene și a altor tulburări legate de stres. Personalitatea de tip A Meyer Friedman și Ray Rosenman sunt doi cardiologi care au inițiat conceptul de comportament de Tip A. Ei au constatat modele specifice de comportament ce
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să fie activ în interacțiune și conectat deplin cu interlocutorul sau. A asculta cu atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]