800 matches
-
avea să mai existe o bună perioadă de vreme. Statele erau într-adevăr angajate într-o competiție pentru putere și resurse, însă rămâneau ancorate în structurile fundamental feudale. În plus, o astfel de conceptualizare a statului ridică probleme și în ceea ce privește preeminența în relațiile internaționale. Atâta vreme cât s-a menținut sistemul absolutist, principiul acestuia a fost unul strict personal. Însă Revoluția franceză de la 1789 avea să introducă, la rându-i, o serie de modificări extrem de importante la nivelul sistemului internațional. În primul rând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflictuală între mijloacele și relațiile de producție - dezvoltarea mijloacelor de producție atrage modificarea acestor relații. Schimbarea întregii baze economice presupune una și la nivelul suprastructurii, a ansamblului instituțiilor sociale, politice și culturale, ori a ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență a economicului asupra politicului, schimbarea socială fiind, de-a lungul istoriei, o consecință a dezvoltării tehnologice. Afirmând importanța claselor sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
state nu are puterea necesară pentru a o preveni să procedeze astfel (Ibidem). Deoarece, într-o ordine unipolară, hegemonul nu poate fi egalat nici de o altă putere, nici de o coaliție de puteri minore, acesta reușește să-și păstreze preeminența o perioadă lungă de timp. Declinul acestuia și, prin urmare, prăbușirea ordinii unipolare sunt de asemenea legate de creșterea puterii relative a altor actori din sistem și decadența (economică, socială) internă a hegemonului. Cele mai des utilizate exemple pentru ordine
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre tendințele unilaterale din partea superputerii și dorințele pentru multilateralism sporit din partea puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este altceva decât rezultatul unui echilibru fragil dintre cele două dinamici conflictuale. În contextul sistemului post-bipolar se reiterează preeminența Statelor Unite în calitate de unică superputere în toate domeniile (economic, militar, diplomatic, ideologic, tehnologic și cultural), ceea ce-i permite să promoveze interese în orice regiune a lumii (Ibidem). La următorul nivel se plasează o serie de puteri regionale majore care predomină în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
hegemon veritabil din istoria sistemului internațional (O’Brien, 2002, p. 37) sau drept Pax Americana cu extensie globală care nu caută să ocupe noi teritorii (Ikenberry, 2002, pp. 50-53). În perioada de după „războiul rece”, o serie de autori au descris preeminența Statelor Unite ca „moment unipolar” (Krauthammer, 1990-1991, pp. 23-33), transformat ulterior într-o adevărată ordine unipolară (Krauthammer, 2002-2003, pp. 5-17). Astfel, s-a remarcat că Japonia, a cărei putere se bazează exclusiv pe forța sa economică, a cunoscut o perioadă de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Avem doi factori majori pentru a evalua disponibilitatea analizei calitative. Localizarea este prima regulă a interacțiunii - relevant devine unde este localizat situl, gradul de acces și nivelul de interes pentru context. De cele mai multe ori situațiile dificile sunt cele care au preeminență. A doua regulă ține de natura fenomenului, studiul calitativ fiind axat mai ales asupra acelor situații care pot fi cu greu analizate altfel, și anume experiențele sociale „amorfe”1, a căror natură este mai puțin inteligibilă prin tehnici cantitative. Principalele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
săptămânal, de la 11 octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
înfăptuit de geniul shakespearian în Anglia elisabethană. În Dionysos. Eseuri lirice (1969), G. abordează din nou spațiul literaturilor străine, continuând investigarea direcțiilor artelor în epoca modernă, acum cu proiecție spre istoria culturii. Mutații se săvârșesc și în sfera metodologiei critice, preeminența eseului cu implicații filosofice fiind enunțată încă din subtitlu. Prin asocierea evocatoare a marilor personalități (Corneille, Goldoni, Tolstoi, Cehov, Gorki, Milton, Defoe, Stendhal, Durrell, Faulkner ș.a.), se explorează dimensiuni de universalitate ale culturilor naționale, e pusă în evidență continuitatea formelor
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
face eforturi de a se adapta la aceste particularități - în alte părți ale lumii le-a făcut față cu succes -, dar a adoptat strategia mai „tare”, și anume aceea de a remodela economia românească în așa fel încât să asigure preeminența regulilor de funcționare ale unei economii de tip occidental. Dispune în această direcție de sprijinul politic necondiționat al clasei politice occidentale și de avantajele competitive pe care le asigură o tehnologie mai avansată, un management superior și resurse financiare incomparabil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avuție. Al doilea lucru clar era că o componentă a noului mecanism de redistribuire este piața. Includerea pieței în noul mecanism esențial al societății era o condiție impusă din exterior și adoptată în interior ca principiu fundamental al tranziției. Tocmai preeminența pieței în economie și în viața socială urma să definească, pe de o parte, îndepărtarea de comunism, iar pe de altă parte, orientarea spre modernitatea lumii occidentale a postcomunismului. Dar nu mai era deloc clar ce rol urma să joace
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
complet ilegal, ceea ce nu îi împiedica însă pe întreprinzătorii autohtoni să le achiziționeze, împreună cu o procură care îi dădea voie noului proprietar să le utilizeze „în numele” proprietarului legal. Ca urmare, mai toate privatizările importante negociate cu statul ca urmare a preeminenței politice de care se putea bucura o mare corporație occidentală aveau ca efect secundar o tranzacție de acțiuni realizată cu acei capitaliști autohtoni care excelau în colectarea certificatelor și cupoanelor de la populație și care și-au înființat rapid Societățile de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rețelelor de farmacii. Ca și în alte domenii, capitalul străin s-a înfruntat aici cu capitalul autohton, în final având câștig de cauză. Ca întotdeauna, decisivă în confruntare s-a dovedit a fi forța financiară superioară a capitalului străin și preeminența susținerii politice externe asupra susținerii politice interne. Când, în fața ofensivei capitalului străin, guvernarea PSD (2001-2004) a decis să acorde prioritate capitalului autohton - prin simpla decizie de a plăti restanțele la medicamentele compensate, subvenționate de stat, în primul rând lanțurilor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai o primă aproximație, cu toate defectele care acompaniază un astfel de efort. În timp ce În adâncul meu am rămas atașat visului american, În special În credința lui fermă În preeminența responsabilității individuale și personale, speranța mea pentru viitor mă atrage spre visul european, care pune accent pe responsabilitate colectivă și conștiință planetară. Am Încercat, În paginile care urmează, să găsesc un sinergism Între cele două viziuni, În speranța de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
experiențe directe, au o putere predictivă mult mai slabă pentru comportament. Și, după cum s-a amintit, atitudinile legate mai direct de o bază genetică au o mai mare forță comportamentală. Tăria și relevanța atitudinii dau și gradul de accesibilitate, de preeminență a ei. Accesibilitatea s-ar putea defini ca ușurința cu care indivizii își reamintesc diferite atitudini și pot opera cu ele cognitiv (implicit, aceasta presupune și cât de bine sunt ele definite). Cercetările întreprinse arată că un indicator valid al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în scenă liceeni, alta expunând o idilă între un june fost pușcăriaș și o virtuală doamnă Bovary. Capcana de nichel conține o investigare a confruntărilor din familia unui medic, a voinței de realizare și a mentalităților filistine, estompate însă de preeminența intrigii gratuite, facile, menită să impresioneze prin răsturnări imprevizibile de situații, prin senzațional. Memorialul de călătorie al lui L. aduce imagini și impresii din orașe europene (Praga, Moscova, Viena, Paris ș.a.) și eurosiatice (Tbilisi, Baku, Erevan), precum și din Dobrogea, ținutul
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Dragoș Blebea), prim-redactor - Scarlat Struțeanu, redactor - Perpessicius. De la numărul 7/1919 intră sub conducerea unui comitet format din Sergiu Manolescu, Dragoș Protopopescu, Alfred Moșoiu, Scarlat Struțeanu, Barbu Berceanu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu. Programul e un elogiu adus spiritului, preeminenței literaturii și înțelegerii „celor viitoare” - despre care a scris Miron Costin, citat în primul editorial -, într-o vreme de criză și materialism. Colaborează cu versuri Perpessicius, Tudor Vianu, Ion Pillat, Ion Minulescu, Demostene Botez, Ion Marin Sadoveanu, Dragoș Protopescu, iar
LETOPISEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287784_a_289113]
-
jumătate, conform Dan. 7,25; cf. 12,7.11‑12), dar ea va fi marcată de o violență ieșită din comun. Din acest motiv „spun că martirii acelor vremuri îi vor întrece cu mult pe ceilalți, din toate timpurile”. Concepția preeminenței martirilor eshatologici față de confrații lor din perioadele antecedente decurge direct din credința într‑un Anticrist‑Satan: „Cei din vremurile de mai înainte nu aveau de înfruntat decât oameni, cei din vremea lui Anticrist însă se vor lupta cu Satan însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșitul lumii Cristos nu va mai împărăți, Cuvântul ieșit din Tatăl se va întoarce și se va contopi cu Tatăl și nu va mai fi.” (cap. 27) Această concepție reprezintă tradiția teologică monarhianistă, care încearcă să „salveze” unitatea divină afirmând preeminența Tatălui în sânul Treimii. Ea precedă „teologia logosului” care pentru a ajunge la același rezultat, proclamă inferioritatea Fiului față de Tatăl. Dacă „teologii logosului” (Origen, Eusebiu ș.a.) au fost adesea acuzați de a fi „păgânizat” dogma creștină, monarhianiștii, la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rolul de catalizator al conturării și consolidării uneia dintre cele mai originale căi de înnoire a prozei contemporane. Proza lui este rafinată, ludic-livrescă, ironică și burlescă, nu fără a dezvălui și o componentă nostalgică și sentimentală, ținută sub control de preeminența intelectului și a viziunii estete. Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării, demontând sau utilizând ironic convențiile
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
mai ales prezenței savanților europeni În India și Asia. Roxburgh, cu Flora Bengalensis, editată de Wilkins În 1820, este unul dintre Întemeietori. Nici orientalistica și nici indianistica nu au fost vreodată absorbite complet sub categoriile de filosofie și religie, chiar dacă preeminența textelor arhaice În primul secol de după William Jones (1749-1794) este neechivocă și covârșitoare. De mai multe decenii, studiile indiene nu mai sunt Însă, În nici un caz, doar o dezvoltare exponențială a parametrilor sub care au funcționat În cultura europeană În jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică o ipostază de prim-plan a palierului filosofic propriu prozei comentate. În relația om-natură, criticul descoperă „transferul reciproc de substanță”, dar și preeminența spiritului. Demonstrația vizează evoluția relației de la adversitate la consonanță, arhetipurile și temele naturii (lumina solară, câmpia, salcâmul etc.), cu reflexe în întreaga operă a lui Marin Preda. Alte studii, apărute în reviste sau în volume colective, se ocupă de tema
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului și simulacrului” (Mircea Cărtărescu). A tradus, de predilecție din literatura americană, proză psihologică (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James) și proză fantastică (într-o cuprinzătoare antologie), dar s-a oprit și la scrieri SF
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
observației specifice romanului naturalist, trecând prin tipare compoziționale expresioniste și suprarealiste, își afirmă unitatea de substanță în respectarea programatică a unei orientări care, redefinind ierarhia tradițională a genurilor, s-a impus odată cu revoluția romantică drept unul din principiile modernismului literar: preeminența lirismului. Într-un interviu acordat lui I. Valerian, V. declara: „Nu există decât un gen literar: poemul. Numai el poate conține în stare pură esența poeziei. Toată așa-numita literatură psihologică sau de document nu interesează. Este lucru mort”. Ceea ce
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
un volum de cronici și eseuri teatrale, Mărturii în contemporaneitate, conținând observații profunde și dezvăluind atracția pentru nou. Aproape că nu există articol sau intervenție în care să nu insiste asupra caracterului literar al scrisului dramatic, gen în care recunoaște preeminența cuvântului. „Teatrul literar” este delimitat, așadar, de „teatrul teatral”. Susținător al pieselor de avangardă, Z. deosebește noțiunile „modernism” și „modernitate”. Dacă respinge modernismul, înțeles ca o extravagantă paradă de virtuozitate, în schimb se declară adept al unui teatru modern, adică
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
medico-legală psihiatrică trebuie să afirme și caracterul său axiologic pentru a evita „puterea” omului de specialitate asupra semenului său și a acorda respectul cuvenit drepturilor bolnavului ca valoare În sine (demnitatea umană fiind superioară voinței celui ce o poartă) precum și preeminenței intereselor sale Înaintea celor sociale, cu excepția celor prevăzute de lege. Informarea ca drept al bolnavului, consimțământul și dreptul la codecizie, când este posibil, va evita riscul de a transforma bolnavul dintr-un obiect de comunicare Într-un simplu obiect de
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]