8,040 matches
-
ciclu la altul. În interiorul secvențelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor liminare. Până aici, nu de puține ori scabrosul corporal (sexual sau nu, după caz) conservă atmosfera coșmarescă, comparabilă aceleia din Capriciile
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
mai bine de cum mă cunosc ei pe mine. Eu sînt sigur de caracterul lor; ei nu se pot niciodată bizui pe al meu. De cîte ori nu i-am amăgit, urmînd, cu toată povața stăruitoare a unuia - pe care mă prefăceam că o ascult cu tot interesul - îndemnul celuilalt. Dar e și vina lor: unul mă trage la dreapta, altul la stînga; cînd unul îmi zice da, altul îmi zice ba, așa că eu, sau trebuie să stau pe loc, așteptînd în
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
un copilaș strâns - creștetul său mai alb ca zăpada; pe solzii luminoși ai culorilor pe unduitoarea piele a șarpelui scheletul calcă, a ajuns cu oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
însetat de pacea lui mereu Și de lumina fără început; Dar boala îndoielii sapă-n trup, Cu fiecare gând sunt în răspăr, Poate-ntr-o zi coloanele se rup, Poate mă amăgesc cu adevăr Din frumusețe închide ochii! Lumea se preface, E o rotire largă care soarbe, O volbură de vânturi fără pace, Cu aripile putrede și oarbe; Ai vrea să știi încotro se îndreaptă, Ce rost e-n zvârcolirea nebunească, De ce răsare steaua înțeleaptă, De ce încep tăcerile să crească; Privind
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
o stea cu chip mirat Ce cată-n cer străinul de departe? Dar se aud pași, se-ntoarce ziua iar, Potecile sunt triste și puține, Și nici un sol cu suflet de Icar Nu cade fără aripi lângă mine; Nevoia mă preface-n călător, Numai în vis vin îngeri să mă poarte, Nici valea și nici dealul nu mă dor, Cărarea lină seamănă a moarte Cu alte nopți închide ochii, noaptea e în tine Și poate învia într-o clipită, Când vrei
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica editării, nu a poeziei, ceea ce e cu totul altceva. Greșeală omenească, de tipar, veți zice, dar fără dreptate, pentru că editorul se preface a nu cunoaște multe lucruri pe care, de altfel, le știe foarte bine. În 1992, am publicat, e adevărat, la Universitatea din Timișoara, un volum în 80 de exemplare, dactilografiat și apoi multiplicat în condițiile precare ale tipografiilor de atunci
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
rea credință (se vede că nu m-am înșelat) și, chiar în primele rânduri, am scris următoarele : "Fără pretenția epuizării, sunt înregistrate, în contexte minime, comentate economicos și apoi emendate numai cele mai frapante erori" (p. 203). Dl Coloșenco se preface a nu înțelege, nici cuvântul erată, nici minimală și nici redundantul meu comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar numai la acest capitol, pentru că aici, scos din context, eram vulnerabil. D.e., la poezia Calul arabului
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
credem că nu vom muri niciodată cei care suflăm spunem că este foarte ușor a muri dar cei care mor știm cu toții au spus-o este foarte greu nu-ți mai rămîne nimic ești gol sufletul prinde aripi și se preface-n lumină urcă din tărie-n tărie în vîrtejuri de timp amețitoare învingînd spații, biruind timpii pentru el este sfîrșitul lumii pentru noi cei ce rămînem este doar cît ai băga un fir de ață în ac sau cît ai
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
din acest florilegiu ne este oferită în accepția sa cea mai înaltă, ca maximă purtătoare de semnificație, instrument de cunaștere, radar ce ne poate relaționa cu „divinul” din noi. Viorela Codreanu Tiron invocă minunile Creației astfel încât ea însăși să se prefacă în rugăciune întru comuniunea cu Creatorul: „Și-nvață-mă, Doamne, /cum să percep și să-nțeleg muzica/ din strunele curcubeului/ ca liniștită s-adorm în brațele tale/ și rugă să fiu peste noap-te“. (Îndură-te, Doamne). Iubirea omenească este ridicată
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană trezește-Te - Criste - varsă iar agheasmă peste lumi secate de orice mireasmă! învie Grădina - Maica Mântuirii ochilor-găvane redă raza știrii! ...când Poet-Hristosul scapă lira-n hume în cenuși preface omeniri și lume... NEDREPTĂȚIT au venit la mine crinii - osândiți să le dau și foc și sânge - stors din stih au venit la mine câinii zădărâți au venit toți peștii din recif și popoarele de stele-au năvălit crugul să
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
în Carpații cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii pravoslavnici or să fie rrromi și-americanii iohănnească rugăciune-or înălța curcanii... „munții noștri aur poartă” - zice-un cerșetor: „cristicii Carpați de-acuma vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
eram? De câte ori n-am adormit plângând, Sperând la o viață mai bună, În timp ce nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci și tu ceva în viață? Nu doar mereu să te prefaci, Că te implici în a ta viața! Mai bine bucură-te speră, Muncește, fii perseverent, Astfel că viața ta de-acum, Va fi exact cum ți-ai dorit! Neluța Stăicuț 3.09.2016 22,00 pm. Referință Bibliografica: Întrebări... / Neluța
INTREBARI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380725_a_382054]
-
flăcărilor ce-mi treceau prin sânge când te căutam. Iubire acvatică Mi-e viața scrisă pe-un tapet Furat de zei și aruncat în mare Când simt cum mă străbați încet Cu clipe-adânci, ca o plecare. Iau timpul și-l prefac într-un ochean Îmbălsămat cu clipele pierdute, Ca să te caut la margini de ocean, Să te iubesc cu aripile rupte. Cum n-ai să știi că te-urmăresc mereu, Ai să înoți în apele cu pești Și-o să-nțelegi că
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
la visul cel frumos, Creat cu-atâta dragoste de voi! Nici nu mai știi cum ar fi bine, Tu să te comporți acum, Să te faci că totu-i bine, Sau să plângi și să te tângui! De te vei preface că totu-i ok, Sigur îți va spune, Ca tu ai greșit, Si l-ai părăsit! Și dacă ești sincer, Și-i spui că-l iubești, Sigur îți va râde-n față, Si va spune că îl minți! Nu-i
... ȘI-A PLECAT!!! de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380726_a_382055]
-
16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Moartea...spre Viață! Ne plângem moartea,ca și când, N-am auzit de Înviere! Pământul? Se întoarce în pământ! Plecăm,cum am venit:pe rând, Lăsându-i pe cei dragi și casă și avere! Și ne prefacem,ca și cum n-am ști, Că viața pe pământ,nu o să țină, O veșnicie,cum multă lume și-ar dori, Uitând că ne-am născut pentru-a muri, Iar moartea? Niciodată să nu vină! Oare-am uitat ce-a zis Iisus
MOARTEA....SPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380773_a_382102]
-
eram? De câte ori n-am adormit plângând? Sperând la o viață mai bună, În timp ce nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci și tu ceva în viață? Nu doar mereu să te prefaci, Câ te implici în a ta viață! Mai bine bucură-te speră, Muncește, fii perseverent, Astfel că viața ta de-acum, Va fi exact cum ți-ai dorit! Neluța Stăicuț 3.09.2016 22,00 pm. Referință Bibliografică: De câte ori... Neluța
DE CÂTE ORI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380776_a_382105]
-
facă părtaș printr-o smerită semnare a prefeței. Inima mea îmi spune că Stelian va mai scrie dar, de acum, cărțile sale vor fi răspunsuri la frământările altora, deoarece experiența acumulată, întrebând, l-a modelat și încet, încet l-a prefăcut în pedagog și învățător, capabil să răspundă el însuși și să îndrume pe alții care, ca „vlăstare tinere de măslin”, abia se pregătesc să își coboare corabia în marea învolburată a vieții. Cu binecuvântarea și cu îngăduința iubitoare a lui
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
să afle ce gust are carnea de francez, neștiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipuiți-vă toate aceste împrejurări pe capul unui om și mă veți crede lesne dacă v-oi spune că admirarea poetică ce mă cuprinsese deocamdată se prefăcuse într-o grijă, vară primără cu spaimă (...) Între Brăila și Cazasu, unde cu peste un sfert de secol în urmă era teren arabil în care lanurile de porumb dovedeau prin verdele lor negru sănătatea pământului înnobilat de Dumnezeu, este acum
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
lucrurilor, care se scurg unele într-altele ca-ntr-o clepsidră a unei imagerii dereglate: "o pasăre-mi da ocoluri în zbor/ mă-nfășură din ce în ce mai zăpăcitor/ în cercurile ei neprevăzute/ unele proxime, altele-n cute/ largi flexibile moi/ apoi/ se preface-n/ păianjen cu ace/ eu bâzâi mă zbat/ păianjenul-pasăre pasărea-pirat/ se-apropie ezită/ pe urmă-ncepe, iute,/ (și cercurile se termină unul câte unul)/ să-și mănânce musca-nnebunită" (O pasăre-mi da ocoluri în zbor). Poetul însuși regresează într-
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
ei (Lontano), panica pe care ne-o stârnesc spațiile inumane (Lux aeterna) sau inevitabilul inacceptabil al morții (Requiem). Cum se realizează acestea? Prin mase mari de sunete, prin volume asemenea unor "zgârie-nori" muzicali (Clocks and Clouds) ce se mișcă încet, prefăcându-se pe nesimțite în altceva decât au fost inițial. O muzică ce ne vorbește despre timpul munților și al norilor, - cu o expresie preferată a lui Ligeti - despre "timpul înghețat"! În ceea ce privește mișcarea Ťhăcuită, sfărâmatăť, ea dă naștere unor gesturi unghiulare
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-n vis, șampania dansează în pahare, cum vinul se des trama, în cais se-ntemnițează mentă, busuiocul, in sapte pasiuni fără noroc. Doar ceaiul se răstește la oglindă, în roșu, negru, verde Ceylon. Gutuia în sangria se-ntărâtă, crușonul se preface n francmason! Ce vremuri magice trăiesc cu tine, la gură sobei - dor de primăvară, cafeaua da în foc și punch-ul plânge, zăpada râde pentru-ntâia oară! Stingheri de noi devălmășim hotarul și noaptea o-mpărțim ca să se știe: amurgul mie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai târziu ca însăși formula personalității, în care toate valorile vieții, valori morale și sociale, măriri și âlocuri>, bani și onoruri, se estompează și se degradează în nuanțe evanescente, viziune relativistă, în care totul s-ar nărui și s-ar preface în neant, de n-ar rămâne axa unui interes pentru a da încă o apetență vieții într-o inapetență universală, axa spectacolului estetic, singura ei legitimare - formulă nietzscheiană, după care viața merită să o trăim prin frumosul ce ne oferă
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
a ars ce adorase și adoră ce arsese - și, probabil, ca și acela, fără cine știe ce procese de conștiință. Cât ne privește, modul în care, de pildă, într-un interval de un deceniu dl Ion Iliescu, din comunist garbaciovist s-a prefăcut în partizan al despotismului luminat, apoi adept al democrației parlamentare, din adversar al proprietății, adept al reformelor - fie și în sensul caragialian, să se schimbe, dar atunci... - este exemplar. Cum întru totul instructivă lipsa oricărei atracții către condamnarea comunismului de
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]