19,544 matches
-
formei. Dar al lui Constantin }oiu ascultă, în părțile lui cele mai reușite, de spusele lui Borges: "pagina perfectă, pagina în care nici un cuvînt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate." De aici, poate, preferința pentru "șuvoiul de impresii", unele depășite, parcă din neatenție, altele, dimpotrivă, adîncite. Parfumurile, cîteodată mortale, ale lumii literare, aceea pe care autorului i-a fost dat s-o cunoască, stropesc, din loc în loc, paginile de memorii și, din petele odorante
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
record. Nu m-au impresionat doar eforturile organizatoarelor, ci și gustul educat de care au dat dovadă în selectarea peliculelor. Dar, destul despre festival, că s-a mai scris. Să intrăm în pâine, în cazul de față, în filme, de preferință cu ceva unelte analitice. Trei premii (al criticii, pentru regie și cel mai bun actor) au fost cumulate de Filiera din Hamburg, de Antonia Bird, film care obținuse și premiul publicului la festivalul din Edinburg. Bizar, fiind un lungmetraj destinat
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
rol copulativ, cumulativ și argumentativ: prima leagă părți de propoziție, a doua propoziții și fraze, în timp ce a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii populare (preferința pentru conectori urmați de elemente invariabile), ultima locuțiune reprezintă tendința contrară, la fel de prezentă la nivel popular: de amplificare, de emfatizare, prin atribuirea unui corp fonetic mai consistent al instrumentelor lingvistice. În frază, locuțiunea poate urma unui și: "este cadou de la
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
antologia nu riscă să se încarce bibliografic, căci fiecare autor clasic, de la Dosoftei la Lucian Blaga, atrage după el o întreagă bibliotecă de comentarii. Cum arată structura sumarului antologiei lui Ion Buzași, pentru a da o idee despre originalitatea și preferințele selecției? Până la Eminescu, sunt prezenți în sumar: Niceta din Remesiana (un poem tradus din latină), Dosoftei (trei psalmi), Samuil Micu (cinci versificări pe teme biblice), Timotei Cipariu (două sonete și un imn), Andrei Mureșanu (trei poeme mai mult politice decât
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
au clădit averile din fraude. Cunoașterea perfectă și foarte nuanțată a limbii române se aliază în cazul său cu îndrăzneli aproape fără precedent, din care unele se vor impune, altele nu. De fiecare dată, însă, traducătorul își explică alegerea și preferințele, rămânând ca tu, cititorul, să te pronunți, acceptându-i-le ori ba, dar în cunoștință de cauză. Critica universitară (din direcția aceasta tăcerea e și mai asurzitoare) va mârâi probabil în surdină, precum câinele grădinarului, care nici nu mănâncă, nici
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
proiect de lege urmează a fi dezbătut", 14.04; un "Consiliu... propus a se înființa", ib.; "reasigurările în România, care se propun a fi adoptate", ib.), de construcții prepoziționale atipice ("cad din incidența acestei propuneri", 10.02), de o anume preferință pentru ce relativ ("mandatul ce ne-a fost încredințat", 30.09.2003), de folosirea unor variante literare ușor învechite, marcând un registru solemn: de exemplu, alături de obiecții apare destul de des și forma obiecțiuni: "este o obiecțiune de principiu, pe care
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
02); " Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt" (14.04). În genere, selecția lexicală tinde către excesul de prețiozitate: "astfel de poziționări adversative nu fac decât să împiedice și mai mult dialogul politic" (29.09); o marcă de "limbaj ales" e și preferința pentru a cunoaște în contexte în care limbajul curent folosește verbul a ști: Se cunoaște faptul că, în județul Suceava, în luna martie 2002" (29.09); Se cunoaște că, în prezent, cuantumul pensiei" (10.02). Prețiozitățile constituie un fond de
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
mondial). Un trecut ce e în măsură a asigura temeinicia construcției, chiar dacă apare invocat, nu fără cochetărie, momentul medieval: "Sînt oameni care trăiesc astăzi în stilul secolului al XVIII-lea, alții în cel al secolului al XIX-lea. Eu am preferințe pentru secolele al XI-lea și al XII-lea, pentru momentul culminant al Evului Mediu. Mi se pare că atunci a fost cea mai liberală societate și cea mai eficientă în ce privește concepțiile civilizatoare durabile: se construia pentru milenii". Firește, eseistul
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
despre care crede analistul că va reechilibra eșichierul. Noua Generație, partidul lui Gigi Becali. Mai mult, Dan Pavel a acceptat să devină consilierul politic al lui Gigi Becali, își anunță cititorii în publicațiile citate. În Ziua, Dan Pavel își explică preferințele pentru Gigi Becali, pe care l-a cunoscut prin intermediul „unui prieten comun, Viorel Hrebenciuc”. După care analistul explică rolul pe care îl va juca Noua Generație la alegeri. Partidul lui Becali va lua voturi de la PSD și PRM „în ciuda prieteniei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
orientală. Descoperă drept cauză principală a acestei popularități fenomenul migrației (colo nizării), care afectează nu doar zona urbană a Daciei, ci și nuclee rurale. Identifică însă și alte cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte, preferințele administrației provinciale, ale aristocrației municipale și mai ales ale militarilor. Partea a III-a a cărții, „Formele de integrare și de control social și ideologic în cultele orientale din Dacia romană” (III. Formas de integración y de control social e
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor fortificate geto-dacice, iar pentru secolele IV-V p.Chr. este semnalată o preferință pentru produsele culturii Sântana de Mureș. Acestea puteau fi realizate în urma unor comenzi în centrele provinciale imperiale sau se puteau datora apariției unor centre de producție locală, unde activau meșteri veniți din Imperiu. Al patrulea capitol, Orbis romanus and Barbaricum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
maximă posibilă pentru materie și informație, neputând fi atinsă vreodată de un obiect substanțial. Mai departe textul încearcă să ne convingă, folosind tehnica push-pull, de valențele celor doi termeni ai binomului. Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul religios și nici regimurile totalitare nu-și pierd timpul cu
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
A se instrui îi era dorința, dar nici spectacolul personalității de la tribună nu-i putea fi indiferent. Cu sau fără voie, vorbitorul se povestea pe sine, în aventura descifrării unui poet, în actul volitiv al mărturisirii unui crez artistic, în preferințe, în chiar modul în care-și selecta și organiza materia, de la vastitatea operei lui Victor Hugo sau Walt Whitman la subtilitatea aceleia a lui Paul Valéry, dificultatea interpretării cadențelor lui Péguy sau rusticitatea lui Robert Frost. Portrete esențiale cu toatele, precum
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Când adolescentul ia cunoștință de marea pictură a lumii, nu se oprește la Rafael Sanzio, la Da Vinci, alegerea îi este Vameșul, pictor ambiguu situat între kitsch și geniu. Și în poemele primelor decenii lumea de toate zilele, provincială de preferință, cu tihnitul ei trai, cumva anistoric, trecută pe mâna stângă, este mediul de preferință al discursului poetic stoician... Modelul ar fi bunica, cea care se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Sanzio, la Da Vinci, alegerea îi este Vameșul, pictor ambiguu situat între kitsch și geniu. Și în poemele primelor decenii lumea de toate zilele, provincială de preferință, cu tihnitul ei trai, cumva anistoric, trecută pe mâna stângă, este mediul de preferință al discursului poetic stoician... Modelul ar fi bunica, cea care se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
conserve Condiții pentru spațiul destinat analizei senzoriale Analiza senzorială se efectuează într-o încăpere curată, lipsită de mirosuri, trepidații sau zgomote șI cu posibilitățI de aerisire. Pereții spațiului destinat analizei senzoriale și mobilierul trebuie să fie de culoare deschisă, de preferință de culoare albă. Încăperea trebuie să fie iluminata natural, fără lumina solară directă, se poate folosi șI lumina artificială cu o intensitate de 500 lx/m²...800 lx/m² în fiecare loc de examinare, cu condiția ca aceasta să permită
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
plătești mai mult pentru un bracket reciclat, când poți să-l iei nou și mai ieftin? Am Încercat să convingem ortodonții că bracketul trebuie văzut ca o investiție, că poate fi refolosit ani dea rândul, dar ne-a stat Împotrivă preferința clinicienilor pentru ceea ce este nou și uzura morală a unor prescripții. În ultimii ani au apărut brackeții care-și rețin ei Înșiși arcul, făcând astfel caduce sârmulițele și elastomerii. Acești brackeți, deși considerabil mai scumpi (sunt complicați și dificil de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
nu este așa ceva. Obișnuit, se face asimilarea sa „per a contrario” cu modernismul. Dar nici modernismul nu este un curent. Prin modernism înțelegem o mentalitate, o atitudine, un mod de reflecție asupra realității estetice - și nu numai estetice, dovedind anumite preferințe în materie de gust, de ideal estetic, care nu au, în fond, vreo legătură cauzală, nici formală explicită cu un curent artistic, în accepția comună a denumirii. Dacă o luăm etimologic și istoric, moderni erau în Antichitate reprezentanții orientării eleniste
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
aparținătoare Renașterii sau Barocului. De aceea, într-un sens extins, termenul de „modern” sau „modernism” definește anumite opțiuni apropiate, vecine cronologic, legate de reflecții asupra actului artistic, estetic, filozofic, social, moral. Concordant, la rându-i, contemporanul nostru vădește alte valori, preferințe, opțiuni vis-à-vis de predecesorii săi de acum 30 de ani, sau chiar mai puțin. Termenul de „postmodernitate”, de „neomodernitate” implică enorm de multe lucruri și fațete, sub cupola sa intrând tendințe, direcții, modalități de expresie extrem de diverse, adesea ireconciliabile în interiorul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
baremuri de natură comunicațională inaccesibile. Astfel s-a produs blocajul, irelevanța, schisma nedorită dintre compozitor și ascultător, nemanifestată vreodată atât de abrupt pe parcursul existenței artei sonore. Firesc, deși anormal, înclinațiile publicului actual se îndreaptă spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere - ghidându-se spre creația neoclasică, clasică sau romantică. Formulele recente sunt încă greu accesibile. Înțelegând fundătura, unii artiști au încercat gesturi reparatorii, care să inducă o apropiere de rigorile și capacitățile de „tolerare” ale beneficiarilor. După părerea
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa” (Sfântul Macarie Egipteanul); „foc ce arde” (Marcu Ascetul); „rană care dacă va fi ascunsă de ochiul doctorului, putrezește și devine fără leac
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu e bine! În orice caz sper ca în cel târziu 2 ani să-mi complectez repertoriul, care de pe acum este deja foarte mare (peste 700 de lucruri dirijate) și mă încântă că Scala îmi dă posibilitatea să dirijez cu preferință opere pe care încă nu le-am dirijat. Aci totul se dirijează pe dinafară și te asigur că, cu un ansamblu și orchestra Scalei, nu e nici o greutate de a dirija fără partitură! Odată terminat cu repertoriul, nu voi mai
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
intrării în cameră. Lângă peretele din dreapta se afla o masă învechită de lemn, iar alături un scaun la fel de șubred. Dacă priveai de pe pat, puteai observa la dreapta ușii cele patru dulapuri. Jacob își alesese unul dintre paturile de lângă fereastră. În ce privește preferința pentru dulap, nu prea mai avea ce face. Colegii săi de cameră deja și le aleseseră pe cele bune înaintea lui. Își lăsaseră jos bagajele și începuseră să discute. După câteva minute, pe ușa camerei lor intraseră trei fete. Două
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
Litolff Legato-ul original nu împiedică încheierea antecedentului pe timpul III al măsurii a 4-a, ce se poate realiza nu prin întreruperea legato-ului, ci doar prin mijloace dinamice. În plus ediția adaogă numeroase semne de articulație și nuanțe. Libertatea preferinței personale a interpretului e astfel anulată de corectura editorului, adevărul fiind obnubilat. O modificare similară este descrisă de F. Lerdahl/R. Jackendoff în Sonata în La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
rotunjit acest raționament atât de ciudat? - Am jonglat cu afirmația filozofică „somnul rațiunii naște monștri”. Am uzat de reversul chestiunii și am zis și eu că „monștrii rațiunii nasc somnul mort...” -Maestre, ți-ai ales „victimele” după anumite criterii? - Fără preferințe preconcepute și fără ranchiunuri. Prin viața mea, de-acum lungă și întortochiată, m-am încrucișat cu multiple paparude, de diferite culori și concepții politice Nu-mi plac trădătorii, căcănarii, precum nici indolenți și alde « maț gros...” -Dar frumușelul vocabular din
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]