443 matches
-
TENDINȚE MORFOSINTACTICE ALE LIMBII ACTUALE MANIFESTATE ÎN MASSMEDIA AUDIOVIZUALĂ BLANCA CROITOR, ANDREEA DINICĂ, ADINA DRAGOMIRESCU, ISABELA NEDELCU, ALEXANDRU NICOLAE, IRINA NICULA, CARMEN MÎRZEA VASILE, MARINA RĂDULESCU SALA, RODICA ZAFIU 1. PRELIMINARII În perioada 1 octombrie 2007 - 31 mai 2008, au fost realizate de către un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", la cererea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), patru sesiuni de monitorizare a unor posturi de radio
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
DINAMICA PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ IRINA NICULA 1. PRELIMINARII Prin analiza statistică a pronumelor și a adjectivelor demonstrative din limba vorbită actuală urmărim frecvența formelor simple în raport cu cele compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI": STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
EXTINDEREA UTILIZĂRII PREPOZIȚIEI PE ÎN LIMBA ACTUALĂ BLANCA CROITOR 1. PRELIMINARII Prepoziția pe este foarte eterogenă din punct de vedere sintactic și semantic. Utilizările sale se pot grupa în trei categorii mari: (a) fără sens, funcționează ca marcă a complementului direct, în anumite condiții semanticosintactice 1; (b) cu un sens foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
UTILIZAREA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
UTILIZĂRILE TIPARULUI AFECTIV (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ ANAMARIA MIHAIL 1. PRELIMINARII Structura supusă analizei a constituit punctul de plecare al unui număr important de studii de specialitate și a beneficiat, de-a lungul timpului, de numeroase soluții de analiză. Discutat la început mai mult din perspectiva originii și a dezvoltării lui
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
DINAMICA FLEXIUNII SUBSTANTIVALE, REFLECTATĂ ÎN DOOM2 BLANCA CROITOR 1. PRELIMINARII În acest articol voi prezenta comportamentul morfologic al substantivelor românești introduse în DOOM2, dintro perspectivă statistică. Voi urmări în ce tipuri de flexiune se încadrează substantivele nou intrate în limba română, dat fiind că gradul de adaptare al acestora la
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
mișcare. Nu același lucru este valabil pe parcursul a 24h sau 365 zile Pentru estimarea cursei pistonului și, implicit, a excentricității camei, precum și a intervalului în care se încadrează frecvența de variație a forței, au fost efectuate o serie de calcule preliminarii, care au avut la bază urmatorul set de ecuații: * Presiunea creată în incintă, dacă volumul ocupat de ulei scade cu ∆V : . * Forța necesară la tijă pentru a produce variatia de volum ∆V: . * Timpul în care se produce variația de volum
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
poziția. Atunci, tensiunea va dispărea. Dacă nu se întâmplă acest lucru, relaxați puțin câte puțin poziția până când obțineți un grad de tensiune mai confortabil. Întinderea simplă reduce contracția musculară și pregătește țesuturile pentru întinderea completă. 2) Întinderea completă După aceste preliminarii, se trece la întinderea completă. Și în acest caz nu este nevoie să se forțeze. Mișcarea trebuie simțită încetul cu încetul până în momentul în care se simte o nouă ușoară tensiune, păstrând poziția timp de 10 până la 30 secunde. Întinderea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
carte pentru copii, în revista Arta, nr. 4/1962. Grigorescu, Dan, Sistem al artelor și sistem al judecăților critice, în revista Arta, nr. 9-10/1980. Lefter, Ion Bogdan, Vizualitatea operei lui Creangă, în revista Arta, nr. 12/1989. Marcus, Solomon, Preliminarii la intertextualitatea vizualului, în revista Arta, nr. 5/1985. Pavel, Amelia, Thomas Mann și arta plastică, în revista Arta, nr. 9/1975. Pavelescu, Aurelian, Dialog între arte și literatură, în revista Arta, nr. 11/1989. A.2. Alte lucrări analizate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Talent", în volumul The Sacred Wood: Essays on Poetry and Criticism, Alfred, A. Knopf, New York, 1921, p. 44. 50 Călin Dan, "O posibilitate de cercetare a imaginii prin text", în revista Arta, nr. 5/1984, p. 28. 51 Solomon Marcus, "Preliminarii la intertextualitatea vizualului", revista Arta, nr. 5/1985, p. 10. 52 Aurelian Pavelescu, "Dialog între arte și literatură", în revista Arta, nr. 11/1989, p. 40. 53 Florin Berindeanu, "Ut pictura poesis", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 11
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină, în multe privințe, evoluțiile generale de la Dunărea de Jos și din Europa Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către sarmați survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
că frontierele lor pot fi modificate în conformitate cu dreptul internațional, prin mijloace pașnice și prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparține sau nu organizațiilor internaționale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale. Preliminarii În deceniul al 8-lea în Europa de Răsărit a început să pătrundă un vânt de primăvară. Cortina de fier care separa democrațiile occidentale de țările central răsăritene dominate de rigorile totalitarismului, a devenit mai permiabilă. Doctrina Brejnev impunea prin
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
slabe la aceste probe, comparativ cu auzitorii. Deficienții auditivi sunt defavorizați de conținutul probei, chiar dacă forma de administrare a fost adaptată cerințelor specifice acestor subiecți, de exemplu solicitările probei și răspunsurile la aceste solicitări sunt scrise. b. Să conțină exerciții preliminarii. Exercițiile și antrenamentele vin să înlocuiască instructajul verbal oral, chiar dacă acesta ar fi administrat în scris sau în limbaj mimico-gestual. Asigurarea că subiectul a înțeles natura solicitării permite acordarea creditului că rezultatele obținute sunt reale. c. Influența limitării în timp
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
Chomsky, E. Coșeriu și mulți alții). Lucrări de referință: Principes de grammaire générale, Bianco Lunos Bogtrykkeri, Copengahen, 1928; Omkring spragteoriens grunglaeggelse, Akademisk Forlag, København, 1943; (trad. engl. Prolegomena to a theory of language University of Wisconsin Press, 1963; trad. rom. Preliminarii la o teorie a limbii, Tipografia Universității București, 1967); Sproget, Berlingske Forlag, København, 1963 (trad. engl. Language. An Introduction, University of Wisconsin Press, 1970); Structural Linguistics and Human Communication. An Introduction into the Mechanism of Language and the Methodology of
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Editura Academiei, București, 1968; (în colab. cu Golopenția-Eretescu, Sanda) Sintaxa transformațională a limbii române, Editura Univers, București, 1969 (trad. engl. The transformational syntax of Romanian, Mouton, The Hague, 1972); Elemente de teorie semantică a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970; Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978; Introducere în teoria textului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1990; Introducere în teoria limbii, Editura Academiei Române, București, 1992; Elemente de filosofie a limbajului, Editura Academiei Române, București, 1995. Bertrand VERINE, profesor și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat studii și note bibliografice foarte utile. (c) p. 79 Cf. si spiritualul volum al lui Rene Etiemble
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
vol., Cluj, 1937, a lui Radu Paul. Capitolul 12 (a) p. 203. în lingvistica modernă, nu este. vorba numai de "reformulare" a unor probleme mai vechi, ci de modificarea perspectivei și abordării. Teoria limbii a primit prin lucrarea lui Hjelmslev (Preliminarii la c teorie a limbii, Copenhaga, 1943, trad. engl. 1957, trad, rom., București, 1967 (lito)) o formulare riguroasă, aplicabilă oricărei limbi în parte, ideea saussureană (singura citată de Wellek si Warren) a sistemului putînd fi mai exact urmărită în diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
9.2. Ca și, precum și, la fel ca și 3.9.3. Cu, și cu, împreună cu 3.9.4. Nu numai... ci / dar și... 3.10. Coordonarea disjunctivă 3.11. Coordonarea adversativă Capitolul 7. GENUL NEUTRU DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 1. Preliminarii 2. Ipoteze privind genul neutru (i) Ipoteza celor trei genuri (ii) Ipoteza nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română 2.1. Complementul direct (CD) 2.1.1. DC este obligatorie 2.1.2. DC nu este posibilă 2.1.3. DC este facultativă 2.2. Complementul indirect (CI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trei perdele, dar numai două îmi plac. *O returnez mâine. b. Am pierdut o pereche de cercei și am găsit numai unul. Era sub masă, l-am găsit după câteva zile. Capitolul 7. GENUL NEUTRU DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 154 1. Preliminarii Un aspect important privind trăsătura de gen din limba română și acordul în gen îl reprezintă faptul că substantivul are trei clase de gen ale substantivelor (masculin, feminin, neutru), dar termenii care se acordă marchează doar două genuri (masculin, feminin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt.............. (rupt). 3) Stâlpii și peretele sunt ............... (proaspăt vopsit). 4) Ardeiul și castraveții sunt ................. (stricat). 5) Haina și nasturele sunt .................. (cusut cu ață portocalie). 6) Pantalonul și cămașa trebuie................. (apretat). Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii Cliticele de dublare a complementului sunt analizate uneori ca mărci ale acordului dintre verb și complemente 163. Dublarea clitică (DC) are în comun cu acordul "tipic" (al verbului cu subiectul sau al adjectivului cu nominalul regent) faptul că un element
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204 4. Testul obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................. 218 6.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teste sintactice pentru verbele ergative românești nu se poate proba statutul de adjectiv ergativ al unui element lexical, de aceea am lăsat deschis acest subiect. Capitolul 4 TESTE SINTACTICE DE DELIMITARE A CLASEI ȘI RELEVANȚA ACESTORA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1. PRELIMINARII: TESTE, DIAGNOSTICE, NEPOTRIVIRI Ideea folosirii testelor pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative provine din abordările de tip sintactic ale inacuzativității (vezi Capitolul 3, 4.1.); testele au fost aplicate mai întâi pentru limbile italiană și neerlandeză. În acest capitol, voi prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
n-au ce căuta în vocabularul iubirii. Iubirea adevărată e creatoare, mobilizatoare, restauratoare. E tonică, simplă, vitală. Amără ciunile, neîncrederea, infernul geloziei, suspiciunile mărunte, spaima de viitor și tot alaiul de indispoziții cotidiene care confiscă uneori, inflaționar, viața cuplului sunt preliminarii și semne ale ratării. Iubirea fericită este, dimpotrivă, un corelativ al reușitei umane, o bine cuvântare care îmbogățește și înfrumusețează inventarul destinului pământesc. Fericirea se multiplică atunci când e atentă la fericirea partenerului, iar fericirea cuplului așază asupra întregii comunități un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]