85,646 matches
-
prin sfera de cuprindere", nu a făcut nici un secret din atracția sa pentru ideile altora, fie ei și britanici. I-a frecventat asiduu pe Wordsworth, Coleridge, Shelley, Carlyle pentru ceea ce spun, și știind că sunt bine îndatorați filozofilor idealiști germani, preluați într-o formă mai directă de unii dintre ei ( Coleridge, Carlyle) a căutat să se apropie de viziunea acestora prin mijlocirea lor. I-au trezit interes scrierile lui Emanuel Swedenborg. Textele ce stau la temelia culturii europene l-au atras
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
citează frecvent. De fapt, pentru Emerson, citarea se înscrie printre procedeele compoziționale preferate. Cum, pe de altă parte, nu mai este astăzi un secret că unele dintre cugetările ce compun Eseurile își au o sursă în autorii frecventați sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii de felul "colaj", "crestomație", "mozaic de
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
sale, traseul parcurs de romantism, receptarea sa a cunoscut momente de respingere, în special cînd în discuție a fost viziunea asupra lumii. Moderniștilor le-a părut mult prea luminoasă pentru vremurile trăite și au dezaprobat-o, dar tot ei au preluat mesajul lui Emerson de a prețui inovarea mai degrabă decît renovarea, și au citit cu interes reflecțiile sale despre limbaj. Anul acesta, cînd are loc bicentenarul nașterii sale, eveniment ce de regulă inaugurează o nouă fază în receptarea unui autor
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
voi sta la marginea mea/ nu ține în loc acest mesaj". Rețeaua însăși se trădează a fi, în esență, una a solitudinilor și fricilor comune: "și noi de noi ca o colonie de pinguini ne frecăm fricile". O "singurătate colectivă" ca să preiau expresia lui Liviu Ioan Stoiciu cunoaște o variantă nu lipsită de ironie și în aceste poeme: "la sfârșit/ o să cânt și eu/ cu gura pe meningele vostru/ până învățați pe de rost/ lumile pe sub voi pe sub lumi corurile/ o să fie
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
de la Curtea Veche, rămâind și zicătoarea de «crai de Curtea Veche»" (Dimitrie Papazoglu, Istoria fondărei orașului București, 1891, ed. Marcel-Dumitru Ciucă, București, Minerva, 2000, p. 112-113). Anecdota a fost repovestită și de G. Călinescu, ca și de Șerban Cioculescu, care preia varianta lui Dionisie Fotino (din Istoria generală a Daciei, trad. de G. Sion, 1859, comparată cu Iorga, Istoria Bucureștilor, 1939): în lipsa domnului, "oamenii desperați și fără căpătîi. Cari se numesc în limba poporului crai", jefuiesc curtea domnească, se împodobesc cu
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
Ministerul Culturii nu mai administrează direct decât foarte puține instituții de cultură de interes național, muzee importante, teatre naționale, orchestre filarmonice, câteva mari biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național". Dacă vechile comitete ceaușiste aveau în administrare totale instituțiile și sistemele de instituții cultural-artistice din întregul județ
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
de la sute de corespondenți care se aflau de ambele părți ale baricadei, pe cînd eu aveam doar punctul de vedere oficial și acela imposibil de verificat. Tocmai de aceea transmisiile mele erau întotdeauna completate de colegii de la București cu știri preluate de la marile televiziuni sau agenții de presă. Îmi pare rău că nu ați văzut reportajele despre viața de zi cu zi din Bagdadul atacat, despre civilii care mureau pe capete în spitalele insalubre. Îmi pare și mai rău că nu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
Lidia Vianu LIDIA VIANU: Critica s-a tehnicizat, s-a specializat. Ce părere aveți de limbajul actual, în care nu se mai citează atât ideile unui critic, cât termenii creați de el și preluați aproape ca elemente matematice de alți critici, care nu fac decât să îi pună în ecuație? Vă place această nouă critică aferată, care înghiontește limba și interzice studenților - ba chiar și multor critici, slabi de înger, care nu știu să
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Jean Rousset și, într-o oarecare măsură, Jean Starobinsky. Acesta are și o pregătire de stilistician. Îmi amintesc de un studiu al lui Richard despre discursul gurmand sau discursul trifologic la prozatorii din secolul al XIX-lea. Splendid. I-am preluat sugestia și am scris ceva despre discursul gurmand în opera lui I. L. Caragiale. Am descoperit lucruri pe care nu le bănuiam. Mâncărica și berica (două atribute de bază ale omului caragialian) merg împreună cu politica. Cu alte vorbe, se mănâncă mult
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
intervenții ale artiștilor plastici. Instalații cu suport textil, realizate de studenți sau de artiști consacrați, au reverberat, într-un comentariu profesionist, spiritul și mesajul Pieței Universității. Ele au unit cele două componente ale locului, au descărcat tensiunile istoriei și au preluat, în gratuitatea lor, aspirațiile născute aici. Dintre care multe aici au și rămas, ca literă pe zid sau ca desen pe asfalt. Dacă nu chiar ca o cruce grea ce respiră un tardiv și exotic aer medieval. În timp ce Piața fredonează
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă de argou românesc, publicată de N.T. Orășanu, la 1860, în Coarnele lui Nichipercea, și reluată peste un an în volumul Întemnițările mele politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul vremii. Compusul nu s-a păstrat, cel puțin ca formulă de desemnare a sabiei, din cauza ieșirii din uz a obiectului însuși. Argoul nu păstrează arhaisme decît dacă le reconvertește semantic, aplicîndu-le altor realități ceea ce în acest caz nu
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Cătălin Constantin Gombrowicz, meditînd asupra sincerității scrierii memorialistice și a literaturii: „Nu mă arat așa cum sînt, ci așa cum vreau să fiu." Citatul e unul „de gradul doi" pentru că îl preiau din Să fie binecuvîntați, cartea lui Maurice Nadeau, care redă formularea, adăugînd: „I se întîmpla totuși să-și vorbească lui însuși, în secretul conștiinței sale, fără teama de a fi citit de alții, dovedind acea luciditate pe care o avea
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
este cel care narează, după ce și-a precizat identitatea dintru început. Numai că, brusc, în ultimul capitol, personajul este pus la loc în sertarul lui, devenind un individ despre care se vorbește la persoana a treia. Rolul naratorului va fi preluat, prin detașare, de autorul însuși, care se va apropia de cititor și îi va șopti: deși am pornit de la realitate nu uita că ai de-a face totuși cu fictivul. Cu toate acestea, schimbarea este explicabilă: acest personaj nu a
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
simplu meloman". La rândul său, Ernst von Siemens ( 1903-1990), moștenitor al firmei înființate de bunicul său, Werner von Siemens, a studiat fizica. A învins în tinerețe o paralizie căreia cei din jur nu i-au dat șanse de recuperare. A preluat imperiul industrial de la tatăl său, Carl Friedrich von Siemens. A mărturisit adesea că muzica stă permanent în centrul existenței sale, că din ea își extrage puterea, prin ea își colorează natura sa prusacă obiectivă, pragmatică, antrenată spre autodisciplină. A definit
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
în întregime. Există postmodernism în industrie, în structurile economice, în structurile politice, în construcția Europei... Filosoful francez François Lyotard a analizat tocmai condiția postmodernă sub acest aspect general. - Cred că acest concept este specific fiecărei epoci în parte, întrucât fiecare preia sau revine la anumite modéle anterioare, dintr-un secol precedent, sau chiar din secole foarte îndepărtate în timp față de prezentul epocii respective... - Sunt cu totul de acord și vă felicit pentru această remarcă. Este exact ceea ce vroiam să spun. De
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
în mînă. Am totodată și o neîncredere instinctivă în imaginile de televiziune. Nu mă mai las pe mîna oricărui cameraman pentru a-mi face o imagine coerentă despre ceea ce se întîmplă. Postul arab Al Jazeera, pe care Realitatea TV îl prelua cu sfințenie, și-a mîncat lefteria chiar în lumea arabă care îl acuză de minciuni. Minciuni sfruntate. Imaginile pe care le-am luat în serios și m-au impresionat, n-au fost cele cu bucuria populară după căderea lui Saddam
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
Vasile Dîncu, a ajuns să fie comparat cu dispărutul său omolog irakian, Mohammad al Sahaf. Autorii comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa a preluat această comparație, care a devenit și subiect de editoriale. În ROMÂNIA LIBERĂ, Simona Popescu își intitulează editorialul din numărul 3379 "Al-Sahhaf și Al-Dîncu" și e de părere că dl Dîncu a luat notițe "după tehnicile de manipulare în masă ale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
dai și mie un semn cînd ești pe aproape, lansează Doru o comandă scurtă pe mobil, apoi își închide scula abrupt pentru că vă pregătesc o surpriză, băieți, sînt cu trupa aici, la Arcuș, ne vedem acolo, lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, preia Gabi comanda din mers, și chiar acolo, aproape de acel Sf. Gheorghe de tablă roșietică, veșnic prizonier într-o luptă cu un biet scorpion care din conformism se laudă că-i balaur, vin, iată-i, ei înșiși coboară spre locul fixat
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
date mai ales cailor, vacilor, cîinilor și pisicilor, rar oilor sau caprelor; apăreau deopotrivă nume tradiționale și nume moderne, nume specifice animalelor (după culoare, ziua nașterii - Bălan, Bălțata, Joian, Miercurica -, alte particularități fizice, temperament, analogii - Corbu, Leu, Lupu, Ursu) sau preluate dintre numele de persoană. Autorul amintește de cîinii numiți cu nume celebre din politica vremii: "în vremea frământărilor sociale de după război", în unele sate din Ardeal se pare că existau cîini numiți Lenin și Troțchi (op. cit., p. 155).Din inventarul
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
mici dimensiuni, astfel încât spaniola se suprapunea englezei și invers; așa se făcea că ieșea un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar nu s-au pus întrebări de către cubanezi și nici nu s-au făcut comentarii. Tot noi, străinii am preluat și această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a avut loc într-o
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
fiecare an, de mai bine de un secol, în celebra Festispielhaus, lăcaș imaginat de Wagner însuși în vederea desfășurării cât mai potrivite a noului tip de spectacol muzical dramatic conceput de el însuși. în vremea din urmă, spectacolele sunt oferite și preluate în cadrul Societății Uniunii Europene de Radio și de Televiziune. Evenimentul actualei stagiuni este reprezentat de noua montare a tetralogiei, cele patru spectacole ale acesteia - Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried, Amurgul zeilor - fiind regizate de cunoscutul om de cultură, de octogenarul Tankred
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
de complexe ale rolului, gama extrem de largă a exigențelor ce reunesc datele vocale ale tenorului liric, ale celui dramatic, de asemenea pe cele ale tenorului eroic. Celelalte momente ale primei serii de spectacole, ,Tristan și Isolda" și ,Parsifal", aparțin montărilor preluate din precedenta stagiune de la Bayreuth; amintesc, această din urmă montare este una dintre cele mai controversate, este una dintre cele mai paradoxale puneri în scenă, regia fiind orientată pe direcția ideii atât de actuale a globalizării...; globalizarea imaginată inclusiv în
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
de Radiodifuziunea bavareză, ci de poziționarea justă a evenimentelor drept acte de cultură prezentate și comentate la noi de un mănunchi de exegeți, de oameni de cultură, muzicieni, literați, comentatori ai spațiului nostru intelectual artistic. Multe dintre spectacole au fost preluate în direct sau au fost imprimate în vederea retransmisiilor ulterioare de zeci de societăți de radiodifuziune din întreaga lume. Desigur, evenimentul central al actualei ediții îl reprezintă reluarea marelui ciclu al tetralogiei Inelul Niebelungului, creație fundamentală a dramaturgiei muzicale wagneriene, poate
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
de an îi trimiteam de 9 decembrie, ziua ei de naștere, un buchet de flori, mai bine zis un imens aranjament floral pe care era măgulit să i-l ducă în persoană un prieten, bancher de vază la Zürich. Elisabeth prelua florile, de fiecare dată altele, de fiecare dată mai splendide, pe care-mi mărturisea că le aștepta cu nerăbdare, mulțumea, iar prietenul meu pleca fericit că s-a mai întâlnit încă o dată cu un adevărat mit. La una dintre aniversări însă
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]