290 matches
-
de raportul necesar al literaturii culte cu literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale „Marelui Timp” (Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
contemplative ale antropologiei și ale metafizicii."(L. Blaga, Trilogia Valorilor). Substantivul propriu Dănilă este un augmentativ al numelui Dan, care are semnificația de „cel dăruit de Dumnezeu”, făcându-se trimitere la implicarea predestinării în evoluția personajului, asociată drumului cunoașterii. Cognomenul Prepeleac are ca fundament o reprezentare fizică, materială, văzută ca dublu al său în planul lumii materiale: „atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
soldează cu un eșec, în aparență, însă, deoarece va constitui premiza necesară pentru continuarea drumului. Împrumutând carul fratelui pentru a aduce lemne, „fără a dejuga boii, începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!... Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică uneori: „Na! Dănilă, zise el in gândul său, așa-i ca-i sfeclit o?”, „«Ia, acu-i acu», zise Prepeleac în gândul său oftând”. Încercarea labirintului din perspectiva „drumului spre centrul ființei”, are ca punct de plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: „... de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne-său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!”. Finalul basmului valorifică din nou
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
câte-un basarabean, un georgian, un cecen, un ucrainean... Stan Pățitu scoate și ultima coastă de drac din trupa de balet, arvunită la Stanbul sau prin Cipru. Fata babei a luat și lada fetie moșneagului și s-a privatizat. Dănilă Prepeleac a vândut ultima fabrică pe doi gologani și nu mai are nici pungă, iar noi așteptăm posmagi muieți ca s-o ducem ca la curtea Împăratului Verde, când o zbura porcul cel fermecat... Moartea umorului «Pe Ion Creangă îl putem
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
voce, dar nu toți pot să cânte. * Nu poți plânge suferința altuia. * Sângele din apă nu se face. * Nu încerca să zbori cu aripi străine. * Poți lua trenul din mers, dar poți să-l și scapi. * Nu te sui în prepeleac, dacă nu te cheamă Dănilă. * Nu orice Stan este pățit. * Fiecare Ivan are câte o turbincă. * De când tot dă cu ea prin garduri, lui Irimia i s-a rupt oiștea. * De când a fost promovat la munca de sus, nu mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se îmbracă și trăiește că ei. ‘‘Amintirile și Poveștile’’ l-au readus pe Creangă în lumea copilăriei. Creangă a știut să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați că tip colectiv și individual, a folosit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Pământului ieșise la o promenadă solitară, privind cu o înțelegere aproape umană la furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care-și încropise un prepeleac acolo "sus pe cerul bărăgan", văzându-mă atât de singur, trist și abandonat, a coborât un moment lângă mine, pe băncuța unde stăteam. Salut, Titi! Ce faci? Ascult greierii, Serioja. Te-ai lovit rău, așa-i? Da, cam rău... Ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Punta del Este descoperisem un hotel mic, liniștit, aproape de ocean, Hotel "Castillia", foarte curat și civilizat, unde trăgeam mereu. Dacă dimineața eram ocupat cu reuniunile, după prânz ne plimbam pe faleză, prin portul pescăresc, colindam buticurile elegante sau, dintr-un "prepeleac", pândeam poate apar balenele. Uneori, ne aventuram pe ocean cu o șalupă până la "Isla de Lobos". Insula și cele 8 insulițe alăturate au o suprafață de 43 de hectare și adăpostesc importante colonii de "lupi de mare" (circa 300000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari iar cumanii au migrat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Și Îmi spune ăla: „Știi că a apărut decretu’ și că ne vom elibera?” „Hai, mă, lasă-mă În pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori”... „Pe cuvântul meu!” „De unde știi?” „Mi-au spus soldații din prepeleacul ăsta: «Bă fraților, veți pleca acasă, c-o apărut decretul cutare și cutare»”... și-așa mai departe. Atunci am sărit În sus... Da’ mi-am zis repede: „Stai, stai, Vasile, nu sări așa, că-ți pierzi mințile! Da’ dacă nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alta. Și În exterior era iarăși un gard, dar numai un fir de sârmă. El n-a ajuns decât la primul gard. Numai cât a călcat și a Încercat să treacă spre gardul mare, și acolo a fost Împușcat din prepeleac de un soldat. Dumneavoastră ați asistat la acest moment? Eu am văzut scena după. Am auzit că a fost Împușcat după ce-am ajuns În colonie. N-am asistat la uciderea lui, nici n-am auzit descărcătura armei, dar l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă (goală), seria de schimburi
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Ion Bălu, Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Negoițescu, Ist. lit., I, 112-114; Sorin Pârvu, Un model românesc de verosimil, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 479-502; Constantin Țoiu, Prepeleac, București, 1991, passim; Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns, Iași, 1992, 127-144; Irina Petraș, Ion Creangă. Povestitorul, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 257-266; Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; Mănucă, Analogii, 126-139; Cornel Regman, Ion Creangă. O biografie a
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Povești. Portretul - de o mare savoare epică - revelează o fire naturală și libertină, de țăran inconformist, un spirit țanțoș și nesupus, un mâncău și un petrecăreț, împletind ironia cu disimulația. Nastratinismul și inadaptarea îi sunt comune cu ale lui Dănilă Prepeleac și Ivan Turbincă. Poate nicăieri nu mimează criticul mai bine limbajul unui scriitor, nu-l comentează mai în duhul vorbirii lui, ca în Viața lui Ion Creangă, unde recompunerea atmosferei spirituale a biografiei este și de ordin stilistic. În ediția
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
prea mult. Fără să vreau. Acum, revăzând pe ecran imaginile cu lucrările mele, eu cunoscându-le, este și mult joc, multă ironie, satiră poate. Chiar în cele cu măști înșirate, tema este un punct de plecare foarte banal, sunt niște prepeleci. La țară, gospodinele spălau oalele sau ulcelele și le puneau pe ulucii gardului la uscat. Simplu. Dar eu am prelucrat această temă în foarte multe variante. De ce? M-am simțit bine abordând tema asta, am simțit o libertate totală, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intimitate. încăpățânându-mă să ridic cât mai târziu banii de la CEC, am cumpărat cu ei nu un apartament cu trei camere confort unu, ci o zgardă cu lungimi variabile de lesă pentru fidelul meu companion Tommy, reeditând destinul lui Dănilă Prepeleac. Numai că mie mi s-a dat și restul. în amurg, plimbările cu Tommy prin Cotroceni, pe deal și mai la vale, se petreceau pașnic, rare automobile treceau fără a se încrucișa cu altele, silențioși bicicliști goneau pe bulevarde, fără
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
fost ministru În guvernul Cuza-Goga, nemaiputând suporta umilințele și bătăile pe care le Încasa zilnic de la supraveghetori și de la cei convertiți la marxism, a intrat de bună voie În „zona morții” interzisă deportaților, unde a fost Împușcat de sentinela din prepeleac. Echipele de torționari alcătuite din cei care acceptaseră de bună voie funcția de cozi de topor, aplicau zilnic metodele de „reeducare”, mai ales intelectualilor, pe care Îi supuneau unor torturi cumplite, În urma cărora aceștia decedau fie pe loc fie În
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
Ecaterina, născută la 11.07.1936 în localitatea Gribova, raionul Drochia), născut la data de 1 februarie 1986 în localitatea Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, str. N. Spătarul Milescu nr. 3. (66/2007) 106. Prepeleac Sergiu, fiul lui Simion (fiul lui Constantin și Liubovi, născută la 2.02.1930 în localitatea Sauca) și Ludmila, născut la data de 23 ianuarie 1975 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 3.168/C din 12 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206143_a_207472]
-
1983 în localitatea Talmaza, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ștefan Vodă, Str. 31 August nr. 8, ap. 14. (5.469/2004) 16. Buză Carolina, fiica lui Buză Petru și Buză Nina (fiica lui Prepeleac Nicolai, născut la 18.07.1925 în localitatea Sauca), născută la data de 23 septembrie 1985 în localitatea Berezovca, raionul Ocnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Berezovca, raionul Ocnița. (1.269/2007) 17. Byelaly Karolina, fiica
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a da drumul la apă pe scoc; hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
basmul nuvelistic este mai recent decât basmul fantastic, marcând și o anume demitizare a personajului, care este ales din lumea comună. În literatura română, basme nuvelistice populare sunt cele cu Păcală, Băiet Sărac, iar, de exemplu, basm cult este "Dănilă Prepeleac", de Ion Creangă. Paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]