KorAP: Find »[drukola/base=prepozițional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...20 >

478 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

cela lui rend loyal Jean ' Asta i-l face fidel pe Jean'. În concepția lui Tayalati (2008: 313) asupra adjectivelor construite cu dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu dativ "excepțional"). Autorii care s-au ocupat de adjectivele ergative au pus distincția adjectiv ergativ vs adjectiv

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
313) asupra adjectivelor construite cu dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu dativ "excepțional"). Autorii care s-au ocupat de adjectivele ergative au pus distincția adjectiv ergativ vs adjectiv inergativ pe seama unor teste sintactice (de regulă, cele folosite și în domeniul verbal). Dat fiind faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vis, a-și trăi traiul. Dintre structurile inventariate de Creția sunt relevante pentru problema distincției inacuzativ/inergativ cele de sub (b) și (c), deoarece exemplele de sub (a) conțin verbe tranzitive, care acceptă oricum complementul direct, iar cele de sub (d) conțin complemente prepoziționale, care nu intră în discuția despre complementele interne. De altfel, Avram (1997: 366) consideră că obiect intern este numai cel care apare cu verbe intranzitive. Frâncu (2009) discută problema complementului intern în limba română veche. Frâncu (2009: 180) arată că

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
să fuzioneze în Pr. There apare dacă verbul are un argument DP în interiorul VP (inacuzativ); dacă nu există argument intern al VP, atunci apare it. Bowers (2002: 203) atrage atenția asupra faptului că inversiunea locativă este incompatibilă cu there. Grupul prepozițional locativ fuzionează succesiv cu PrP și TP pentru a le satisface trăsăturile EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
7) menționează că, în rusă, po- este limitat la grupurile nominale din interiorul VP, nonoblice, apariția sa constituind un diagnostic pentru inacuzative. Schoorlemmer (2004: 209), care menționează că testul aparține lui Pesetsky (1982) și Borik (1995)37, arată că grupurile prepoziționale cu po- sunt argumente interne și pot apărea numai cu tranzitive și cu inacuzative. 8.2. Genitivul negației Babyonyshev, Fein, Ganger, Pesetsky și Wexler (2001: 13−20) arată că, în rusă, numai argumentele nominale obiecte directe pot apărea în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de être. Autoarea identifică trei situații de folosire a verbului copulativ: (a) identificarea, prin substantiv (Juan es médico 'Juan este medic'); b) atribuirea unei calități, prin adjectiv (Juan es/está guapo 'Juan este frumos'); (c) atribuirea unei localizări, prin construcție prepozițională (Juan está en Jaca 'Juan este la Jaca'). În limbile spaniolă și portugheză se folosește estar pentru localizarea indivizilor, iar pentru localizarea obiectelor, estar dacă sunt mobile și ser dacă sunt statice. În catalană, italiană și română, în contextele de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în două grupuri: din primul grup fac parte portugheza și spaniola, în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a fi sau a sta cu cineva într-un anume raport": (46) Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa (Ispirescu). g. Uneori, mai ales la scriitorii mai vechi și în graiul poporului găsim drept complement o construcție prepozițională: (47) Părinții fetii... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun (Creangă); (48) Ai de gând [ai intenția] să mergi mai târziu la bal? (Alecsandri); (49) Nu știu, dacă ai la știință ori ba, dar eu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive, prepoziționale, propoziții relative) urmează după centru și nu se acordă în caz, gen sau număr cu acesta. Atributele sunt legate de centru cu ajutorul unei mărci (engl. linker), a cărei prezență neutralizează opoziția dintre cazul direct și cel oblic. Prin urmare, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul privește, în primul rând, structurile tranzitive, poate fi folosit și cu anumite verbe intranzitive, în care obiectul prepozițional devine S, iar vechiul S este marcat oblic, în structuri englezești de tipul: Henry VIII slept in this bed/This bed was slept by Henry VIII 'Henric VIII a dormit în acest pat/(lit.) Acest pat a fost dormit de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

1979, 214 p. multigr. (Universitatea din Timișoara. Colectivul de școlarizare a studenților străini). [35] BOȘCAIU, EMILIA, Câteva procedee utilizate în învățarea limbii române de către copiii cu limba maternă maghiară, ȘS, 1979, 35-38. [36] BRAEȘTER, DOINA, Aspecte ale predării unor construcții prepoziționale perechi, PredLRSS, 2, 187 198. [37] BRAEȘTER, DOINA, NEDEIANU, ADRIANA, Aplicarea schemelor structurale în predarea sintaxei. Exerciții, PredLRSS, 3, 143-147. [38] BUGA, MARIN; CĂLIMAM, TIBERIUS; PETRE, DAN, Curs practic intensiv de limba română pentru anul pregătitor. Partea I, Bacău, [AMIBa

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

a constituenților sunt inversiuni predicative în structuri exclamative, precum: (65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă! (CLM.1700-50: 228r) Fenomenul articolului definit inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu apare fenomenul de inversiune predicativă: (66) că văzu[iu [DP lumina]tă fața ta] (A.1620: 58r) (67) s-au oploșit [PP în [DP vicleană făgăduința lui]] (CLM.1700-50: 186v) 3.4 Relația dintre modelele străine

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Bate-l-ar soarta pe Vasile! b. *Batepe Vasile l-ar soarta! După cum se poate observa din exemplele (b), în toate situațiile în care verbul se deplasează la stânga cliticului pronominal / complexului clitic + auxiliar, obiectul direct (indiferent de forma de construcție, prepozițional (17), (19), sau non-prepozițional (18)) nu se poate deplasa odată cu verbul 11. Din această scurtă prezentare, rezultă că o condiție importantă asupra deplasării ca grup a verbului românesc este ca argumentul intern să părăsească proiecția VP. Există și o anumită

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să cauzeze procesul de object shift, concluzie care se poate extinde și la română. În primul rând, în română (ca și în spaniolă), interpretarea specifică a obiectului direct se asigură în principal prin procesul de marcare diferențiată a obiectului (acuzativ prepozițional). În al doilea rând, faptul că obiectul acceptă ca modificatori propoziții relative cu verbul la subjonctiv în configurația VOS (30) este o dovadă distribuțională clară că obiectul în această poziție nu este constrâns să aibă o interpretare specifică. Farkas (1995

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nominativului se pot aduce și din istoria limbii române: în limba română veche, o serie de substantive deverbale (a căror natură pe deplin nominală este revelată de prezența articolului hotărât) se combină cu grupuri nominale în acuzativ, chiar cu acuzative prepoziționale (v. Stan 2003, 2014; Pană Dindelegan 2015, de unde au fost preluate exemplele de la (35))24: (35) a. prilej a ținere oaste(CLM.1700-50: 303r) b. di se va afla ceneva din rudili lui să aibă adarea acei 12 boi(DÎ

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
bunicii mei pentru (62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală. În aceste condiții, singura poziție disponibilă pentru adverbul des este poziția postverbală; plasarea adverbului între

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
care le lexicalizează) care ajută la stabilirea apartenenței unui element la domeniul flexionar și, respectiv, la domeniul complementizator; astfel, apariția unor elemente la stânga negației și/sau a cliticelor pronominale le califică drept aparținând domeniului complementizator: elementele care proiectează grupuri (nominale, prepoziționale etc.) complexe sunt elemente deplasate pragmatic în proiecțiile de topic sau de focus din periferia stângă; elementele X0 sunt complementizatori lexicalizând fie FIN0 (să), fie FORCE 0 (că, dacă; ca din structura ca... să sau ca să;cum etc.) Extensiuni • o

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbului lexical la clitic / auxiliar / clitic + auxiliar sub inversiune, respectându-se ierarhia FINP > PESPP > IP. Deplasarea la FOCUSP întâmpină probleme: în primul rând, aproape orice tip de grup sintactic, nominal (DOAR CARTEA a citit-o), adjectival (DOAR ROȘIEsă fie rochia), prepozițional (CHIAR ÎN PARC a venit) etc., poate fi deplasat la FOCUS, deci specificarea categorială a acestei proiecții nu este clară (poate fi chiar acategorială); în al doilea rând, deplasarea la focus (și, în general, în periferia stângă, în proiecțiile noncompletive

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ia astăzi plată dereaptă(CSVII.1590−1602: 63v) Poziția care găzduiește constituenții dislocația este nespecializată pentru un anume tip de constituent: în această poziție pot apărea argumente - subiecte nominale ((151d,f), (152c)) sau pronominale ((151a, k, p), (152b)), obiecte directe prepoziționale (151c,e) sau nonprepoziționale (153d), obiecte indirecte (157c) -, circumstanțiale de diverse tipuri ((151b,i,n,o,q,r,s,ș,t), (152a,b)), predicate (151m), având diverse realizări (grup nominal, grup prepozițional, grup adverbial). 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sau pronominale ((151a, k, p), (152b)), obiecte directe prepoziționale (151c,e) sau nonprepoziționale (153d), obiecte indirecte (157c) -, circumstanțiale de diverse tipuri ((151b,i,n,o,q,r,s,ș,t), (152a,b)), predicate (151m), având diverse realizări (grup nominal, grup prepozițional, grup adverbial). 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță Ținând cont de observația lui Poole (2007) privitoare la caracterul neuniform al dislocărilor din limbile romanice, pentru o analiză coerentă a dislocărilor din româna veche

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
exemplul (159a) verbul pomenește nu se ridică din domeniul flexionar vP; către aceeași concluzie duce și comportamentul adverbelor circumstanțiale (159b); (159) a. ce sepurureapomeneaște (Prav.1581: 258r) b. așa netarepedepsești (FT.1571-5: 3v) - poziția elementelor de focus (160) (=(151ș)); grupul prepozițional cu adevăr este un tip de focus de veridicitate (v. §3.2.2.1.2 supra) și este găzduit în exemplul (160) de către proiecția de focus din periferia internă propozițională; (160) și cetiți și nu judecareți necetind mainte, că veți

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
deplasează la C • formele nonfinite  trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută printr-un exponent propriu (este o trăsătură "tare" în terminologia din Chomsky 1995) - gerunziul propozițional satisface această trăsătură prin deplasare V-la-C - infinitivul propozițional satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională  de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Rizzi (1997), și anume că topicul se poate realiza și la stânga, și la dreapta focusului. 39 Vezi, pentru detalii, Citko (2014), o excelentă introducere în teoria fazelor, care discută toate punctele de vedere exprimate pe marginea acestui subiect. 40Și grupul prepozițional a fost considerat tot un domeniu fazal (v. Citko 2014: §5.2 pentru argumente pro și contra). 41Donohue (2000) arată că în limba one (limbă indigenă din Papua Noua Guinee) nodurile propoziționale (C, V) sunt organizate configurațional, însă grupul nominal este nonconfigurațional

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
unuia și aceluiași centru) venea, în orice caz, în contradicție cu formatul general al teoriei X-bar (Kayne 1984), astfel că propunerea lui Larson (1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14 Structurile cu obiect prepozițional subcategorizat (argumente reale) nu sunt nici ele problematice; la fel ca în cazul obiectului indirect, se poate considera că sunt proiectate ca specificator al unei proiecții funcționale (un centru verbalizant, e.g. VP-shell / vP) superioare lui V, însă această discuție depășește

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]