KorAP: Find »[drukola/base=presare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...77 >

1,915 matches

Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976

înlocuită cu lignosulfonat de sodiu pentru fabricarea unei plăci tristratificată de 22 mm fără afectarea proprietăților mecanice ale acesteia. Pentru un PAL de 20 mm într-un singur strat se poate înlocui 20% din rășina fenolformaldehidică cu lignosulfonat de sodiu, presarea efectuându-se în condiții normale, obținându-se plăci care respectă standarde germane (tabelul 20Ă. Forss și Fuhrmann (1978, 1979Ă au realizat un adeziv denumit comercial Karatex, utilizat la fabricarea placajului, PFL-ului, PAL-ului și a altor produse similare, prin

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
nu este necesar ca lignina să fie pretratată chimic înainte de amestecare cu rășina fenolformaldehidică. 138 1. Încleierea placajului Adezivul Karatex a fost utilizat la fabricarea de placaje din lemn de foioase și rășinoase cu 3-5 straturi în condiții normale de presare. Proprietățile acestor placaje sunt similare cu cele ale placajelor încleiate convențional cu rășină fenolformaldehidică (tabelul 21Ă. Tabelul 21. Proprietățile placajului din brad Douglas încleiat cu Karatex Test în vid După tratament prin fierbere în apă Nr. crt. Încălzire în curenți

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
apă Nr. crt. Încălzire în curenți de înaltă frecvență, (15 mmă Încălzire în curenți de înaltă frecvență + prin contact, (30 mmă Încălzire în curenți de înaltă frecvență + prin contact, (20 mmă Figura. 40. Variația temperaturii în miez în funcție de timpul de presare 3. Încleierea PFL ului Încleierea PFL-ului s-a realizat prin folosirea Karatexului într-o proporție de 1% față de masa de fibre uscate, adezivul conținând părți egale de alcalilignină și rășină fenolformaldehidică. Plăcile obținute prezintă proprietăți similare cu cele încleiate

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
similare cu cele încleiate numai cu rășină fenolformaldehidică (tabelul 22Ă. Spre deosebire de Forss și Fuhrmann, Shen și Calvé (1981Ă, au arătat că fracțiunile de lignosulfonați cu masă moleculară mică, oferă cele mai bune condiții de încleiere și la un timp de presare redus în comparație cu lignosulfonații nefracționați. Astfel, folosind un amestec de soluție disulfitică reziduală și rășină fenolformaldehidică la un raport 1 : 1, au fost fabricate plăci celulare de 6 și 13 mm, cu proprietăți mecanice superioare cerințelor standard (tabelul 23Ă, în condițiile

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
copolimerului. 143 2. Încleierea plăcilor celulare din lemn Fabricarea plăcilor celulare din lemn de plop s-a realizat prin folosirea în condițiile unui adaos de 2% adeziv obținut prin amestecarea a diferite proporții de alcalilignină metiolată și rășină fenolformaldehidică, prin presare la o temperatură de 204 0C timp de 7-10 minute. Se constată că proprietățile de rezistență atât pentru plăcile uscate cât și pentru cele tratate la fierbere timp de 2 ore, cresc odată cu creșterea raportului de rășină fenolformaldehidică. Pentru un

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
cu cea înregistrată pentru plăcile încleiate numai cu rășină fenolformaldehidică (Tabelul 26Ă. Fabricarea placajului s-a realizat în următoarele condiții: cantitatea de adeziv = 200 g/m2, adaosul de accelerator [Al2(SO4Ă3 soluție 10%] 2% față de cantitatea de adeziv, temperatura de presare 155 0C și 170 0C, timp de presare de 11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
rășină fenolformaldehidică (Tabelul 26Ă. Fabricarea placajului s-a realizat în următoarele condiții: cantitatea de adeziv = 200 g/m2, adaosul de accelerator [Al2(SO4Ă3 soluție 10%] 2% față de cantitatea de adeziv, temperatura de presare 155 0C și 170 0C, timp de presare de 11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare determină o creștere a rezistenței la forfecare; timpul

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
accelerator [Al2(SO4Ă3 soluție 10%] 2% față de cantitatea de adeziv, temperatura de presare 155 0C și 170 0C, timp de presare de 11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare determină o creștere a rezistenței la forfecare; timpul de presare: mărirea acestui parametru conduce la obținerea unor plăci cu proprietăți de rezistență superioare; adaosul de accelerator permite creșterea

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
10%] 2% față de cantitatea de adeziv, temperatura de presare 155 0C și 170 0C, timp de presare de 11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare determină o creștere a rezistenței la forfecare; timpul de presare: mărirea acestui parametru conduce la obținerea unor plăci cu proprietăți de rezistență superioare; adaosul de accelerator permite creșterea proporției de alcalilignină în

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
presare 155 0C și 170 0C, timp de presare de 11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare determină o creștere a rezistenței la forfecare; timpul de presare: mărirea acestui parametru conduce la obținerea unor plăci cu proprietăți de rezistență superioare; adaosul de accelerator permite creșterea proporției de alcalilignină în compoziția adezivului fără Oh (1994Ă a folosit pentru

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
11 și 15 minute. Proprietățile de rezistență (tabelul 28Ă pentru placajul obținut depind de următorii factori: temperatura de presare: creșterea temperaturii de presare în condițiile măririi simultane a timpului de presare determină o creștere a rezistenței la forfecare; timpul de presare: mărirea acestui parametru conduce la obținerea unor plăci cu proprietăți de rezistență superioare; adaosul de accelerator permite creșterea proporției de alcalilignină în compoziția adezivului fără Oh (1994Ă a folosit pentru fabricarea PFL-ului din lemn de pin un adeziv lignin-formaldehidic

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
o rășină lignin fenolformaldehidică cu caracteristici similare rășinii fenolformaldehidice (tabelul 29Ă. Această rășină a fost folosită la fabricarea PFL ului din lemn de pin în următoarele condiții: adaosul de adeziv a fost de 3,5% și 4,5%, temperatura de presare = 204 0C, timpul de presare = 20 30 min. Pentru plăcile astfel obținute s-au determinat o serie de caracteristici fizico mecanice (coeziune internă, modul de rupere, modul de elasticitate, umflare în grosime și absorbția de apăă, a căror valori sunt

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
caracteristici similare rășinii fenolformaldehidice (tabelul 29Ă. Această rășină a fost folosită la fabricarea PFL ului din lemn de pin în următoarele condiții: adaosul de adeziv a fost de 3,5% și 4,5%, temperatura de presare = 204 0C, timpul de presare = 20 30 min. Pentru plăcile astfel obținute s-au determinat o serie de caracteristici fizico mecanice (coeziune internă, modul de rupere, modul de elasticitate, umflare în grosime și absorbția de apăă, a căror valori sunt similare celor determinate pentru plăcile

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
lignosulfonați; înlocuirea rășinii ureoformaldehidice cu lignosulfonați modificați; înlocuirea rășinii ureoformaldehidice cu lignină sulfat. Substituirea soluției disulfitice cu rășină ureoformaldehidică S-a găsit că în cazul PAL-ului încleiat prin metoda Shen cu lignosulfonați reticulați în prezența acidului sulfuric, timpul de presare poate fi redus cu 50% și densitatea plăcii cu 7-10%, dacă se înlocuiește 10-30% din soluția disulfitică cu rășină ureoformaldehidică. Totuși, la un timp de presare de 0,6 -1 min./mm pentru a se obține plăci cu proprietăți mecanice

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-ului încleiat prin metoda Shen cu lignosulfonați reticulați în prezența acidului sulfuric, timpul de presare poate fi redus cu 50% și densitatea plăcii cu 7-10%, dacă se înlocuiește 10-30% din soluția disulfitică cu rășină ureoformaldehidică. Totuși, la un timp de presare de 0,6 -1 min./mm pentru a se obține plăci cu proprietăți mecanice similare cu cele ale plăcilor încleiate convențional este necesară aplicarea unui posttratament termic la temperaturi înalte. Pe de altă parte, înlocuirea până la 10% din cantitatea de

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
mai mare de 4% are loc o creștere a acidității care se reflectă prin diminuarea proprietăților de rezistență. Pe de altă parte, dacă concentrația ionilor de amoniu este mai mică de 0,2% se înregistrează o creștere a timpului de presare. Din tabelul 30 se observă că proprietățile mecanice ale plăcilor obținute cu adezivii A și B nu diferă față de cele încleiate numai cu rășină ureoformaldehidică (CĂ, totodată înregistrându-se o îmbunătățire semnificativă a rezistenței la apă, datorată structurii polifenolice a

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
în producerea PAL-ului (tabelul 33Ă. Adezivul rezultat prezintă o reactivitate mare, astfel încât PAL-ul tristratificat din lemn de mesteacăn obținut pe baza acestui adeziv manifestă o rezistență mare și o stabilitate ridicată la acțiunea apei, chiar la temperaturi de presare scăzute (tabelul 34Ă. Folosirea lignosulfonaților modificați cu persulfat de amoniu în compoziția adezivului determină o legare mai intensă a aldehidei formice libere. Astfel, pentru un adaos de lignosulfonați modificați de 20% se înregistrează o reducere a emisiei de aldehidă formică

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195

grăsimilor Dacă se dorește impulsionarea metabolismului grăsimilor se presează moderat cu degetele arătător sau mijlociu ale ambelor mâini cele două puncte plasate în stânga și în dreapta ombilicului, la o distanță de trei degete, timp de cca. 7 secunde. Dacă se prelungește presarea acestor puncte pot apărea diverse reacții secundare. Eliminarea toxinelor Pentru eliminarea toxinelor din organism se apasă cu degetul mare sau cu cel arătător punctul care se găsește la patru degete distanță deasupra genunchiului. Micșorarea poftei de mâncare Micșorarea poftei de

Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

Ele sunt reținute într-un mod deosebit în țesuturi, având în consecință și funcții sau proprietăți diferite. Apa liberă se află în vacuole, conținând dizolvate diferite substanțe (glucide, săruri, acizi organici etc). Ea este reținută mecanic sau prin capilaritate. Prin presare, centrifugare sau evaporare, poate fi separată sau eliminată relativ ușor. Apa legată este reprezentată de patru forme inactive: apa coloidală de umflare, apa coloidală de adsorbție, apa de cristalizare și apa de constituție. Apa coloidală îngheață la temperaturi mult mai

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
glucide hidrosolubile crește de la peduncul spre caliciu, dar și din interior spre exteriorul fructului, precum și de la zonele verzi către zonele colorate în galben sau roșu. Regiunile externe ale fructelor sunt cele mai bogate în zaharoză. Merele sau strugurii supuși unei presări continue, dau un suc din ce în ce mai bogat în glucoză și fructoză, dar tot mai sărac în zaharoză. Dinamica glucidelor hidrosolubile în diferitele produse horticole este un caracter de specie. Fructoza se acumulează permanent în mere, pere și prune, în timpul creșterii și

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
în mililitri soluție NaOH n/10 necesari pentru neutralizare și exprimați procentual. Distribuția acizilor organici în produsele horticole este neuniformă. Țesuturile centrale ale fructelor de măr au o aciditate de 1,6 ori mai mare față de a țesuturilor periferice. Prin presare, se constată că primele porțiuni de suc sunt mai puțin acide decât cele care urmează. Aciditatea titrabilă a fructelor oscilează între valorile maxime în acid citric de 2 g % (coacăze roșii), în acid malic de 1,5 g % (vișine), și

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
sau termosterilizării. Pasteurizarea sucurilor sau a unor conserve are același efect. Prezența SO2 inhibă mai ales polifenoloxidaza și tirozinaza, dar ceva mai puțin lacaza. Acidul ascorbic, soluțiile în concentrații mici de NaCl, NaHSO 3, precum și anumite detalii ale proceselor tehnologice (presarea sau separarea impurităților prin decantare, filtrare, centrifugare etc.) micșorează sau previn îmbrunările oxidazice. Glucozoxidaza este o enzimă care și-a găsit numeroase utilizări sub formă de preparate imobilizate. Este o glucoproteidă cu masa moleculară 150.000, care conține două molecule

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
2-3%. Rolul ciorchinilor este considerat negativ, deoarece pe aceștia se găsesc urme de substanțe de la tratamente; în timpul fermentației absorb din alcool, mărind conținutul în taninuri. Rolul util al ciorchinelui este numai de ordin fizic: drenează scurgerea mustului din boștină, ușurând presarea; permite pătrunderea aerului în masa boștinei, favorizând înmulțirea levurilor. Boabele sunt componenta principală reprezentând 92-97% din greutatea strugurelui și sunt compuse din 3 părți principale: pielița, pulpa și semințele. Pielița (epicarpul) este acoperită cu ceară (pruină) și la strugurii negri

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Bouschet, Gamay) și a unor hibrizi producători direcți, pulpa boabelor și mustul sunt de culoare roșie, deoarece o parte din substanțele antocianice se acumulează și în pulpă. Semințele reprezintă 2-8% din greutatea boabelor, respectiv 40-60% din masa tescovinei uscate (după presare). Boabele conțin între 1-4 semințe, obișnuit 2-3 semințe. Numai la soiurile apirene semințele lipsesc, deoarece ovarul florii se dezvoltă fără fecundare. Compoziția chimică: apă 25-45% din masa semințelor, celuloză 44-57%, tanin 5-8%, lipide 9-18%, substanțe minerale 2-4%. Semințele de struguri

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
la soiurile apirene semințele lipsesc, deoarece ovarul florii se dezvoltă fără fecundare. Compoziția chimică: apă 25-45% din masa semințelor, celuloză 44-57%, tanin 5-8%, lipide 9-18%, substanțe minerale 2-4%. Semințele de struguri conțin ulei comestibil cu proprietăți medicinale. Prin zdrobire și presarea boabelor se obține must în proporție minimă de 60% (presare ușoară), până la 85% (presare foarte puternică). Ceea ce rămâne se numește boștină/tescovină. Evoluția strugurilor Evoluția strugurilor are 4 faze: 1. Creșterea erbacee a strugurilor corespunde etapei de formare a strugurilor

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]