240 matches
-
al IX-lea, când se cuminecau toți credicioșii, se pregătea toată pâinea liturgică (prescura), fără a fi tăiată, apoi se turna în potir vinul și apa. Mai târziu s-a ajuns ca să fie tăiat doar agnețul, un cub extras din prescură, care ajungea pentru cuminecarea clerului. Sub influența «ostiilor» din ritul latin, pentru cuminecarea credincioșilor s-a început a se tăia din prescură alte părticele separate, ceea ce contrazicea conceptul de «o unică pâine și un potir unic». Astfel, începând cu secolul
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
potir vinul și apa. Mai târziu s-a ajuns ca să fie tăiat doar agnețul, un cub extras din prescură, care ajungea pentru cuminecarea clerului. Sub influența «ostiilor» din ritul latin, pentru cuminecarea credincioșilor s-a început a se tăia din prescură alte părticele separate, ceea ce contrazicea conceptul de «o unică pâine și un potir unic». Astfel, începând cu secolul al XVII-lea, aceste părticele suplimentare nu au, decât o valoare simbolică. Ele se taie întru pomenirea alor personaje, dar ele nu
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
sfinților; iar în fața agnețului sunt părticelele pentru cei vii și pentru cei morți. La slavi, dintre aceste ultime părticele, trei sunt mai mari decât celelalte, reprezentând autoritățile. Ceremonia proscomidiei (protezei) începe prin troparul vinerii mari. Apoi slujitorul decupează agnețul din prescură, rostind versete din cartea Isaia, capitulul 53. Apoi varsă vin și apă în potir, rostind versetul de la Ioan 19:34. Apoi decupează o părticică piramidală în cinstea Mariei, și nouă alte părticele în cinstea sfinților, după nouă categorii. În cele
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
disc este așezat asteriscul: două semicercuri metalice încrucișate. Se pune un văl peste disc, apoi un văl (sau două) peste potir, și unul peste ambele. Preotul rostește rugăciunea punerii înainte (sau a oferirii), binecuvântând și tămâind darurile. Ceea ce rămâne din prescura decupată se taie în bucăți (numite anafură ori antidoron sau eulogii), ce urmează a fi împărțite credincioșilor ce nu se cuminecă. Slavii folosesc cinci prescuri, iar grecii doar una. Agnețul are patru părți: IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
Preotul rostește rugăciunea punerii înainte (sau a oferirii), binecuvântând și tămâind darurile. Ceea ce rămâne din prescura decupată se taie în bucăți (numite anafură ori antidoron sau eulogii), ce urmează a fi împărțite credincioșilor ce nu se cuminecă. Slavii folosesc cinci prescuri, iar grecii doar una. Agnețul are patru părți: IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în greacă "nika"= «învinge»). La frângerea pâinii, înainte de cuminecare, părticica IC va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
trupe din primul val se considerau implicit politice furtunile sunt rezultatul convecției umede din atmosferă combinată cu evaporarea și condensarea apei cele două furnici se poziționează astfel încât gurile lor să se atingă anafura este sub formă de bucăți mici de prescură sfințită care se împart credincioșilor la sfârșitul liturghiei maher nu a fost niciodată căsătorit hamburg a câștigat datorită reguli golului marcat în deplasare gopo pentru cea mai bună actriță în plus există anumite momente de concentrare asupra vieților personale ale
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
școală la gimnaziul grăniceresc, când locuia în gazdă, la Năsăud, împreună cu George, Leon Scridon nota: “fratele poetului, preotul Leon din Leșu, știind că suntem mulți și dornici ne mai aducea și el din când în când câte o traistă de prescuri și câte o bărbânță de lapte acru; era un om bun și darnic, și cei mai mult încă, a trecut și el printr-o școală de aceasta”. În timp ce era student la Cluj, George îi scria tatălui său menționând că intenționa
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
mai află unu sfesnicu de arama, cu duo crengari, stricatu, unu potiru de cusatoriu, vechiu, unu sfesnicu de glagie, unulu de lemnu, una masutia, una ladutia pentru lumini, 15 icóne de la Nicula, 3 firhonguri, duo scanduritie pe care se punu prescurile.”" "„În baserica barbatiloru este iconostasiu vechiu de lemnu făcutu în anulu 1771, duo strane pentru cântăreți, în care se ăla urmatórele cărți: Octioiculu mare tipăritu în Rîmnicu la anulu 1763, Triodionu tipărit în Blasiu în 1771 legatu bine, Mineiu legătură
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
sau marmură), ținut cu evlavie în lada de zestre, „printre stivele de țesături înflorate, aromate cu busuioc și levănțică”, într-un „săculeț din pânză albă de in”; este utilizat doar de femei, în marcarea pâinilor rituale (a păștilor și a prescurelor). Numit pecetar, prescurnicer sau pristornic, acest obiect de cult era, până la un moment dat, nelipsit din casele satelor maramureșene situate pe Iza, Mara sau Cosău. Practica s-a pierdut ori s-a degradat, dar, din fericire, s-au păstrat câteva
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a credințelor religioase
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a credințelor religioase (tema răstignirii și inscripția de pe postament) și a artei prelucrării lemnului.
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
rugăm va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup. După Liturghie, slujba parastasului MOȘII DE TOAMNĂ. În ziua de Moși se săvârșește Sfântă Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morți și le așează sub Sfanțul Agneț, rostind numele morților de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. în cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la
MOȘII DE TOAMNĂ. Ce semnificație are coliva. Tradiții și obiceiuri la pomenirea morților by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104354_a_105646]
-
Cină cea de Taină, la care s-a instituit Taină Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. Joia Mare este ultima zi în care se fac slujbe pentru sufletul morților. Se duc la biserică colăci, prescuri, vin, miere de albine și fructe și, după ce sunt sfințite, se împart preotului, sătenilor, vecinilor, de sufletul celor duși pe lumea cealaltă. Se spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
credința în „Trinitatea indivizibilă” și întruparea lui Iisus Hristos. Este recomandată onorarea icoanelor cu Iisus Hristos, „Preacuratei sale Maici” și „tuturor sfinților”. Este descrisă inevitabilitatea rugăciunilor, semnului crucii, sărutării icoanelor și moaștelor, și împărtășaniilor. Este menționat, că în timpul împărtășaniei mestecarea prescurii și clefăirea sunt interzise. Țarul și cneazul trebuie considerați ca și reprezentanți ai lui Dumnezeu pe pământ. Înainte de a intra în casa gazdei, se recomandă ca căciula sau pălăria să fie scoase, oaspetele să-și sufle nasul, să-și curețe
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]