1,376 matches
-
a existenței umane. Așa cum bine știe orice economist lucid, ,,omul economic” nu exist). Oricine i-ar întreba pe oamenii de afaceri cum iau ei deciziile, va afla c) asumpția conform c)reia oamenii sunt maximizatori economici le distorsioneaz) grav caracterele. Presupoziția c) oamenii se comport) că oameni economici, care este cunoscut) ca fiind fals) în calitate de afirmație descriptiv), se dovedește a fi util), atunci când vine vorba de construcția teoriei. Conceptul de piețe este cel de-al doilea concept principal inventat de teoreticienii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
comportamentul indivizilor. Teoria demonstreaz) modul în care acțiunile și interacțiunile unit)ților formeaz) și afecteaz) piața, si pe acela în care piața le afecteaz), la rândul ei, pe acestea. O macroteorie este o teorie despre economia național), gândit) în baza presupozițiilor privind oferta, venitul și cererea, ca agregate ale sistemului în ansamblu. Teoria arăt) modul în care acestea, precum și alte agregate, sunt interconectate, indicând felul în care schimb)rile care se petrec în cazul uneia - sau al câtorva - le afecteaz) pe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
particulare. Multe dintre confuziile legate de teoria balanței de putere, precum și dintre criticile care-i sunt aduse, deriv) din înțelegerea necorespunz)toare a acestor trei puncte. O teorie a balanței de putere, în mod adecvat formulat), își începe demersul cu presupoziții despre state: cum c) acestea sunt actori unitari care, la un minim nivel, isi urm)resc propria conservare, iar la unul maxim pornesc în cursa c)tre dominația universal). Statele, sau cei care acționeaz) în numele lor, încearc), în moduri mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reuși s) prospere, se vor afla expuși pericolelor, vor suferi. Teamă de astfel de consecințe nedorite stimuleaz) statele s) se comporte în moduri prin care se tinde c)tre crearea echilibrelor de putere. Trebuie remarcat faptul c) teoria nu revendic) presupoziții legate de raționalitate sau de constant), a voinței din partea tuturor actorilor. Ea pur și simplu spune c), dac) unii se descurc) relativ bine, alții vor c)uta s)-i întreac), sau se vor opri pe drum. În mod evident, sistemul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
propriile lor eforturi, în limitele instituite prin lege. În m)sura în care ele se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea trece înaintea profitului, ca finalitate, de vreme ce supraviețuirea este o precondiție pentru atingerea altor obiective. Acest corolar se atașeaz) presupoziției fundamentale a economiștilor, ori de câte ori situația firmelor le îndrept)teste s) influențeze atât piața, cât și acțiunea lor reciproc). Câștigurile relative pot fi mult mai importante decât cele absolute, deoarece câștigul unuia raportat la cel al altora afecteaz) capacitatea de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
promițând o stabilitate apreciabil). Num)rul cinci este considerat a fi un alt num)r de granit), fiind cel mai mic num)r care promite stabilitate, în condițiile în care îi confer) un anumit rol puterii echilibratoare; voi examina aceast) presupoziție. Mai departe de num)rul cinci, nu mai apare nici un num)r de granit). Noi stim c), pe m)sur) ce numerele cresc, complicațiile se intensific), datorit) dificult)ții pe care oricine o resimte atunci când trebuie s) fac) fâț) comportamentului
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
să se mulțumească doar cu surse de mâna a doua: rapoarte diplomatice ce comentau zvonuri și făceau speculații adesea neîntemeiate, articole de presă, dezmințiri oficiale și literatură memorialistică. Cu alte cuvinte, erau surse ce lăsau un loc mult prea mare presupozițiilor, ipotezelor și întrebărilor, oferind, în același timp, prea puține certitudini. Acestea sunt motivele pentru care, în istoriografia română, sunt atât de reduse numeric referirile la planurile de uniune româno-maghiară. Practic, nimic semnificativ nu s-a mai scris după cele consemnate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în același timp33. Omul apare în el ca adevăr totodată redus și promis, naivitatea precritică domnind aici nestingherită 34. Mitul nu își poate depăși propriul cadru, nu dezvoltă o reflecție teoretică prin care să se întoarcă împotriva propriilor fundamente și presupoziții 35. E un sistem care nu poate să nu introducă în propria-i ecuație o idee apriorică numită „ordine“ (C. Lévi Strauss) sau „rațiune pură“ (Kant)36. Orice sistem care se vrea • Roland Barthes, Mitologii, traducere de Maria Carpov, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mai exact, nu prudența, ci poziția lui mi se pare cea mai corectă. În momentul În care postulăm imaginarul ca punct de pornire și imaginea ca obiect realizat, deja am aplicat o grilă de tip neoplatonic, gândim deja printr-o presupoziție. De fapt, poziția mult mai prudentă și mai modestă este de a recunoaște că o teorie În acest sens presupune deja niște poziționări metafizice. Mintea noastră funcționează prin imaginar, dar și imaginile, la rândul lor, ne construiesc aparatul mental. Situația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se Învârt În niște orizonturi care dau o oarecare stabilitate percepției. Ceea ce Îmi spui tu mă depășește, pentru că eu sunt un teoretician și, ca atare, problemele de magie le Înțeleg foarte greu! Nicolae Turcan: În această experiență mai există o presupoziție care mi se pare obligatorie: faptul că urma trimite sau construiește o alteritate indică existența unor experiențe anterioare care pot fi receptate doar În măsura În care experiențele mele anterioare ar fi similare. Horea Poenar: Câtă vreme ai trăit o experiență estetică, Împărtășim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoriei economice modene de a considera că, în ciuda unor determinări culturale iraționale, până la urmă viața socială a unei societăți se desfășoară după o paradigmă a comportamentului rațional pe piață și în societate al populației este infirmată de experiența societăților postcomuniste. Presupoziția fermă și esențială a teoriilor economice moderne este că, într-o economie de piață, controlul capitalului este suficient pentru a impune regulile acestuia ca reguli ale comportamentului populației, politicienilor și al birocrațiilor din economia însăși. România a construit o economie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
umbră / Plâng doinele și râde hora.” Sensul și formula artistică a poeziei apar și mai limpede, insistând asupra altui cuvânt recurent înrudit cu primul: casă, termen ce comunică de fapt sentimentul dezrădăcinării, al trecerii timpului dizolvant, generator de nostalgii, în pofida presupozițiilor comune de siguranță, stabilitate, permanență. Privind în jur, poetul vede cum cade pradă ruinării gospodăria patriarhală. Familia semantică a cuvântului sat e mult mai bogată, conținând, în afara vecinătăților imediate, tipurile umane reprezentative („apostolul”, dascălul, dăscălița), rudele (cuscri și cumetri), obiceiurile
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
judeca mai bine dumneata”, adăugase d-na Zerlendi. Naratorul este așadar invitat de o doamnă enigmatică, undeva În centrul Bucureștiului, să se apropie de problema sa intimă, căci doctorul Zerlendi și doctorul Eliade se Întâlnesc prima dată aici, În această presupoziție fantastică a intrării În Tibet și a asimilării farmacopeii lui oculte. În literatura religioasă tibetană, bunăoară, chiar acestea sunt straturile unei biografii: phyis rnam thar (biografia externă, adică ceea ce naratorul știa dinainte despre Honigberger), naò rnam thar (cea internă, dezvăluită
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ultimul, iar naratorul e deja puțin Înspăimântat că ar putea urma. Dar „tot ce-mi spuneți (...) nu mă descurajează deloc” (40). Da, dar Zerlendi dispăruse, În noaptea de 10 septembrie. Dovedind o stranie flexibilitate, naratorul Își va contrazice inteligent propriile presupoziții, devenind sceptic-alarmat ca un istoric pozitivist - „e de necrezut că un om poate dispărea așa, fără să lase nici un fel de urmă” (43) - care a exclus, antigordianic, invizibilitatea dintre mărturiile („urmele”) sale2. Al treilea paragraf mai necesită acum un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1994) Ș. se afirmă și mai pronunțat ca teoretician preocupat de definirea deschiderilor metodologice în cercetarea culturii populare, opțiunea sa declarată mergând spre perspectivarea antropologică a fenomenului cultural. Esențiale sunt, în această privință, „viziunea integratoare asupra fenomenelor, care pleacă de la presupoziția că nimic în sistemul culturii (inclusiv al celei populare) nu e nici întâmplător, nici gratuit”. În ultima secvență a cărții, Ad maiorem populi gloriam, se creionează câteva microportrete ale unor prețuitori ai folclorului: V. Alecsandri, Lucian Blaga, Perpessicius, Artur Gorovei
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Timpul”, precum și în cotidianul „Monitorul de Brașov”. Cele șase eseuri din Retori, simulacre, imposturi dezvăluie un autor format la ceea ce Paul Ricoeur numea „școala suspiciunii”. Și aceasta întrucât axul gândirii lui Ș. îl constituie ecartul dintre premisele explicite („raționale”) și presupozițiile latente ale proiectelor socio-culturale. Metoda eseistului va consta în identificarea articulațiilor ideologice subterane ce susțin diferitele tipuri de discurs din România comunistă și postcomunistă, urmată de confruntarea acestora cu ceea ce e oferit publicului. Primele două eseuri, Saivane și piramide și
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
limbaj natural sau formal. 1.5. Identificarea unor erori logice în argumentare care intervin în comunicare. 2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații - problemă, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare. 2.1. Raportarea critică la premisele, presupozițiile și implicațiile cunoașterii, inclusiv pentru activitatea proprie; 2.2. Folosirea corectă a unor forme și operații logice; 2.3. Construirea unor argumente în vederea susținerii unui punct de vedere sau a unei soluții propuse pentru rezolvarea unor situații - problemă; 2.4
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recentă ce a reunit economiști de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ inutil particularismul studiilor de caz și exagerat principiul relativismului cultural potrivit căruia economia poate diferi enorm în culturi diferite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
găseau, de asemenea, că localitățile ce li se propuneau sunt prea mari față de cele cu care erau obișnuiți. Dialoguri interdisciplinare și practica antropologică Atunci când proiectele de dezvoltare dau greș, economiștii de obicei atribuie cauzele eșecului calculelor tehnice eronate aplicate la presupoziții fundamental corecte, mai degrabă decât lipsei unei perspective culturale. Potrivit lui Kottak, uneori ei ignoră consilierea preliminară asupra compatibilității, din cauza faptului că aceasta presupune o componentă de cercetare de teren, pe care de multe ori coordonatorii proiectelor o asimilează cu un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
natura consumului în socialism a fost într-o mai mică măsură aprofundată. Mai puțin prezente au fost abordările semiotice și simbolice despre posesia bunurilor de consum ca o activitate, mai degrabă decât punctul terminus al producției și distribuției. Există astfel presupoziția că aceleași tipuri de practici de consum se regăsesc într-o societate afluentă și una de penurie. O etnografie mai recentă care tratează unele practici asociate penuriei este cea produsă de Daphne Berdahl (1999) despre Germania de Est înainte și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rezultate de către elevi, în vederea ameliorării sau restructurării demersului pedagogic (realizează o reflectare cât mai obiectivă și mai exactă a rezultatelor, activității și proceselor, însoțită de explicarea cauzelor sau factorilor care au generat situația existentă); prognostică - oferă posibilitatea de a emite presupoziții și a anticipa performanțele viitoare ale elevilor, luând în considerație rezultatele înregistrate; această funcție este necesară pentru a organiza și a planifica secvențele didactice următoare, asociindu-se celei de diagnoză, cele două funcții fiind complementare; de certificare a nivelului de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
turnirul, „mijlocul”, erotica, salcâmul, acvaticul), poetica descrierii, jocul, teatralitatea și „tehnica autointerpretării”, chiar dacă unele puncte de vedere sunt neconvingătoare (de pildă, lectura nuvelei Desfășurarea, unde comentatorul escamotează clișeele de epocă). Cartea cuprinde una din strategiile predilecte ale criticului, susținută de presupoziția că opera își conține nu numai sensul, ci și codul de lectură și concretizată prin detectarea unor „noduri” textuale care trimit în egală măsură la mesajul, la retorica și la lumea prozei. În ciuda mizei aparent modeste, este vizată o țintă
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
special importantă în primele faze ale dezvoltării științelor sociale, caracterizate printr-un corp teoretic amorf, în care formulările vagi și imprecise se amestecă cu prejudecățile. Verificarea empirică a diferitelor ipoteze ce par plauzibile, „rezonabile”, curăță terenul teoretic, eliminând cele mai multe dintre presupozițiile eronate și întărind rivalele lor. Dificultățile stabilirii cauzalitățiitc "Dificultățile stabilirii cauzalității" Practica sociologică a scos la iveală faptul că explicația cauzală, atât de simplu de mânuit la prima vedere, ridică în fapt o mulțime de dificultăți. Cele mai importante mi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]