19,087 matches
-
vederi din interior: nu ești român, n-ai cum să înțelegi ce se întâmplă în România. V-ați lovit vreodată de o astfel de prejudecată? DD: Da, de mai multe ori, și părerea mea este că nu poți să ai pretenții ca valorile culturii tale să fie înțelese pe deplin, dacă nu faci un efort în sensul acesta. În lumea anglo-saxonă, lucrurile stau altfel: limba engleză este o limbă universală, vorbitorii ei sunt foarte blazați și acceptă greu orice literatură în
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
ceva relevant despre experiența fiecărui cetățean din România sau o privire diferită asupra problemelor cu care se confruntă societatea românească. Iarăși, revin la problema de context și la faptul că mi se pare naiv din partea unor critici români să aibă pretenții ca un public străin să știe multe despre contextul în care trăiesc și au trăit românii. Dar la fel se întâmplă și cu bulgarii, și cu cehii și cu ungurii, nu pot să mă pronunț în privința lor pentru că nu știu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
străin să știe multe despre contextul în care trăiesc și au trăit românii. Dar la fel se întâmplă și cu bulgarii, și cu cehii și cu ungurii, nu pot să mă pronunț în privința lor pentru că nu știu dacă au asemenea pretenții, și anume, ca publicul anglo-american, de exemplu, să cunoască mai bine realitățile istorice din aceste țări. Mi-e greu să mă gândesc la o carte publicată după nouăzeci care ar putea fi apreciată la adevărata ei valoare în Occident; și
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
armatei lui Nevitta, (sic!) și”), 163, 164, 174, 175 (virgula între subiect și predicat: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile”, ca și la p. 233) 183, 188, 198, 199, 201 (între principală și completivă di rectă, ca și la p. 251), 206, 207 (lipsa virgulei după gerunziala aflată înaintea regentei: „Viețuind cu Depravarea (sic!) este Isus”), 222 etc.; dezacordurile se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
emperor with the recalcitrant Antiochenes and the others who refused his demands” - p. 175: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile (sic!)”; p. 115-116: „Thus, with the aid of Ammianus, Zosimus, and the surviving writings of Eunapius, we have succeeded in recovering an acount of the Paris acclamation...” - p. 115: „Prin urmare, cu ajutorul lui Ammianus, a (sic!) lui Zosimus și a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la substantivul fițe, într-un mod absolut firesc, repetînd procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fițos se folosește cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendința de a face mofturi, de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
prezența lui obiectivă, materializată la intersecția mai multor conștiințe critice. Modul în care s-a construit această colecție, neîncheiată, dar rău începută, arată ambițiile și ușurătatea gândirii critice care îi stă la bază. Desigur, dacă s-ar fi numit fără pretenții altfel, de pildă, „Micromonografii”, colecția (fostă „Canon”) nu ar fi suscitat și justificat aceste discuții. Dar, dacă se recomandă, extrem de aventuros pentru dotarea precară pe care o are, ca un „canon”, această colecție cu destinație didactică de la Editura „Aula” nu
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
studiate în școală sau care ar putea completa profitabil lectura și imaginea scriitorului. E un program editorial întru totul lăudabil ca proiect, din care au apărut 30 de astfel de micromonografii, însoțite de antologii de texte. Controversele pot începe de la pretenția colecției de a configura un canon, de a propune schimbări în ierarhia valorilor actuale, poate că mai ales în sensul detronării unor șaizeciști, ambiția dintotdeauna a celor mai mulți dintre optzeciștii ofensivi. Nu știu ca Al. Mușina sau Al. Cistelecan să fi
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
exterioarele populare mizere sau cele strălucitoare ale zonelor turistice sunt în romanele și în volumele de povestiri ale lui Moravia tot atâtea fundaluri teatrale minuțios descrise, în care evoluează personaje consonante cu locul și cu atmosfera. Un oraș provincial cu pretenții de capitală, un amestec de zgomote și de forfotă, o chintesență de snobism și un creuzet al viciilor, Roma lui Moravia este în același timp Mecca boemei culturale și singura scenă politică posibilă, dar este mai ales un centru viu
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
să ia în serios avertismentele Uniunii Europene. Luată de valul problemelor cu care are de-a face Justiția în lumea largă, dna Stănoiu o fi uitat de micile imperfecțiuni ale Justiției din România. Și probabil că s-a mirat de pretențiile Uniunii Europene.
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în norocos-fatidicul an 1989, tămăduin-du-l de toate, inclusiv de poezie? La Vsevolod Cernei, poezia este ceva cu totul aparte. Este o poezie care, plictisită de ea însăși, refractară la o pretenție absurdă pe care o au atîția de atîta vreme, și care de fapt nu crede nici în sine însăși, nu mai vrea să fie poezie. Pentru că "fraza frumoasă" (de ex., "Copacii își oblojesc rănile cu păsări", "îmbrățișarea în ninsoare") nu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per ansamblu, ce nutresc impresia că a scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată. Astfel că, oricine poate să producă un obiect cu pretenție artistică. Oricine se joacă la un computer fără habar de note și principii elementare, preluând niște secvențe preexistente, a apt să nască o piesă sonică. Orice neofit care se consideră balerin e apt să producă, acasă sau pe o scenă
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit, văduvit de repere, de judecăți valabile și selective. Într-un cuvânt, lobotomizat. Nu anatemizez audiența pentru ignoranță. De vină e școala, familia, anturajul, și cu precădere massmedia (televiziunea, radio-ul, internetul ș.a.m.d). Avem colectivități
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial pentru a-și întreține soția, femeie cu pretenții, provenită din familia cunoscuților conservatori Negrilescu, sărăciți sub guvernarea takistă. De aceea Gogu Ionescu se însoară a doua oară, cu moștenitoarea lui Aurelian Micu-Bărcănești, intră în politică și este pus în fruntea județului Ialomița pe vremea lui Vintilă Brătianu. Aspiră
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
de aserțiuni dintr-un document tipărit în 2002: Opisul emigrației politice de Mihai Pelin. Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că sunt familiarizat cu biografia lui spirituală. Am descoperit cu surprindere mai multe date incorecte și aproximative. Am găsit peste zece erori la "capitolul" Mircea Eliade (ani, date, reviste, cărți, deplasări, călătorii). Iată câteva afirmații năucitoare: "în 1924 scrie foiletoane
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
dar după aceasta lectură am scris. Românii trebuie să fie informați despre această mărturie a păstorului, care nu a apărut în librăriile din România, dar a apărut în Statele Unite și Anglia, unde co-etnicii păstorului vroiau să-i facă publicitate pentru pretenții și avantaje ulterioare. Revin acum, cu o formă revăzuta, cînd Laszlo Tokes a ajuns să reprezinte România în Parlamentul European, ceea ce echivalează cu punerea lupului ungur de straja la oile românești. De la inceput trebuie precizat că nu este vorba despre
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
că nici nu a existat o Ungarie continuă de o mie de ani. Europenii cunosc adevărată istorie a continentului, dar iredentiștii unguri știu că americanii nu-și cunosc istoria lor, așa că, le pot infiltră versiunea care să-i avantajeze în pretențiile lor teritoriale. Bazat pe ignoranța americanilor, cap pătrat îi dezinformează, rescriind pentru ei o istorie a Transilvaniei cum ar fi vrut el să fie, fără români în majoritate absolută și acolo de la început. Din mistificare în mistificare ajunge să afirme
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
natural de GHEORGHI GOSPODINOV E palpitant când citești o „autobiografie ficțională” scrisă bine, scrisă dincolo de Înlănțuirea de fapte, de date care s-ar regăsi Într-un CV. E palpitant să ai de a face cu scriitori, nu cu jurnaliști cu pretenții sau medici dubioși În căutarea unui best-seller În vogă; să citești viața sau fragmentele de viață scrise În mare taină, dar ca pentru un public. Această intimitate publică, această ipocrizie fină de intelectual, mânată de un singur scop: scrisul, beletristica
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
omenească, ci doar cele revelate de Dumnezeire. Ei au fost adevărați profeți și aceasta s-a probat prin minunile făcute de ei și prin profețiile lor, care s-au împlinit întru totul. În sfârșit, bătrânul sfărmă cu totul mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pe noi în Dumnezeu, ne numim și suntem și Iacov și Israel și Iuda și Iosif și David și fii ai lui Dumnezeu, toți cei ce păzim poruncile lui Hristos”<footnote Ibidem, 123, p. 314. footnote>. Obiecția lui Tryfon la pretenția că creștinii sunt copiii lui Dumnezeu îl face pe Sfântul Iustin să se îmbarce într-o justificare detaliată a sa. Printr-o tehnică standard a exegezei evreiești, el apelează la un alt pasaj al Evangheliei, unde apare o expresie similară
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
creștină ca text-mărturie pentru susținerea noțiunii de îndumnezeire. Contextul utilizării de către Sfântul Iustin a textului rezidă în interesul sporit al creștinilor secolului al IIlea în sursele testimoniale ale mesianismului evreiesc. Mărturiile Noului Testament se concentraseră pe ce era nou, în pretențiile creștinilor la mesianismul lui Iisus, și anume, suferința Lui, moartea și învierea Sa. Interpretarea oferită de el psalmului 81, 6 a furnizat decorul pentru kerygma creștină: eșecul lui Adam și al Evei a fost reversat prin succesul lui Hristos. Destinul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
fel de har. Acest har se transmite prin Sfintele Taine, pe care singură Biserica are puterea de a le administra. Tot Bisericii îi revine rolul de a oferi lui Dumnezeu, jertfa spirituală prezisă de Maleahi (Mal. I, 11). Astfel, împotriva pretențiilor individualiste ale gnosticilor Sfântul Irineu accentuează, ca și mai înainte, competența exclusivă a Bisericii în materie de viață religioasă ca și de doctrină. Biserica are această dublă misiune, pentru că ea singură are privilegiul asistenței Sfântului Duh”<footnote Alexandru Ciurea, op. cit
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată de Sfântul Iustin și Teofil. În cazul Sfântului Irineu, scopul său nu este de a supralicita pretențiile evreilor, ci de a demonstra posibilitatea obținerii nemuririi de către toți creștinii, nu doar de către o elită spirituală. Dacă eșaloanele superioare ale Bisericii pot obține nemurirea și a deveni „Dumnezei”, aceasta se realizează prin virtutea Întrupării și Tainelor Botezului și Euharistiei
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
face să crezi că nici nu e cine știe ce mare lucru să faci o execuție splendidă: ea este atât de rafinată în toate mișcările ei, încât fără să-ți dai seama, ajungi la perfecție! Ea te inspiră la cele mai superbe pretenții artistice; ea te forțează aproape! Aș compara-o cu o femee frumoasă, sensuală, înamorată, care se dă toată! Dar să lăsăm poezia! Să trecem puțin la bucătăria Scalei! Orchestra e compusă din 18, 16, 12, 11, 9 coarde, câte 4
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima” eternă a unei munci de „sclav”, de tragerea chiulului la lucru de către Filarmonici etc.! De pretențiile de a nu repeta în ziua premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel de al nostru! În sfîrșit să nu mai vorbim de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]