328 matches
-
ci au mers mult mai departe cu tolerari posse decum ar fi de trebuință pentru a exercita sacerdoțiul în Prusia fără a veni în conflict cu legile din mai. Dacă ierarhia de astăzi își pune mult mai sus ținta și pretențiunile și refuză mai bine credincioșilor binefacerile bisericii decât de-a se supune legilor mirene, {EminescuOpXI 181} atunci biserica. și statul vor trebui să poarte urmările pe cari Dumnezeu și istoria le vor dicta asupră-le. Până acum noi sîntem aceia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românilor li se cuvine jurisdicția consulară stabilită prin capitulațiuni. Din partea Bulgariei nu se ridicase nici un fel de obiecțiune în contra drepturilor capitulațiilor, dar s-a crezut numai că, întru cât privește pe români, s-ar putea face abstracție de la ele, iar pretențiunea aceasta se-ntemeia pe încercarea de-a comenta Tractatul de la Berlin așa ca și când espresia "Împărăție otomană" nu ar privi-o și pe Bulgaria. Comunicațiile cabinetului austriac și ale celui englez se opun și manierei acesteia d-a vedea, încît credem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Brătianu a crezut de cuviință a-și schimba cu totul planul și a lua drept famulus al esperimentelor sale politice pe d. V. Boerescu. După cât aflăm, reprezentantul român din Comisia Dunăreană a fost revocat pentru că s-a opus unor pretențiuni ale statului vecin, care voiește să aibă prezidenția și majoritatea în acea comisie. Aceasta se zice c-ar fi cauza trecerii d-lui baron de Calice pe la Sinaia, apoi a demisiei d-lui Bălăceanu și a plecării M. Sale la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Fier și Galați, Comisie în care delegatul austro-ungar va avea să exercite pe de-a pururea prezidenția și, în caz de împărțeală a voturilor, acela al delegatului ei să fie precumpănitor. "Times" întreprinde să dovedească că tratatele justifică aceste pretențiuni. Adevărul e că ele sânt absolut condamnate de către tratate. "Comisiunea Mixtă - zice în esență foaia engleză - nu e o invenție a Austriei; se vorbea deja de ea în Tractatul de la Paris și în cel de la Berlin. Apoi articolul 57 al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drepturile, ea nu are mai multe decât celelalte state ale Europei; iar ca putere țărmureană are, în această parte a Dunării care e în litigiu, mai puține drepturi decât România, Serbia și Bulgaria. Iată ceea ce prea pierd din vedere apărătorii pretențiunilor. Sîntem convinși îndealtmintrelea că acest diferend nu va întîrzia a se aplana prin mijlocul unor înțelepte concesii mutuale. Ne-a părut folositor cu toate acestea de-a arăta că raționamentele cari caută a proba bunul temei al revendicațiunilor cabinetului din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 403} putut, precum am espus-o mai deunăzi, să se însărcineze cu stipulațiunile relative la navigația pe Dunăre, pentru a cere formarea unei Comisii țărmurene în care ea să aibă preponderanță. În zadar România a-ncercat a se opune la pretențiuni a căror greutate o simțise; e probabil că va fi obligată de-a se supune și de-a primi, mai curând ori mai târziu, protectoratul pe carele guvernul austriac lucrează a și-l stabili asupra micilor state ale Peninsulei Balcanice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scos din aceste îndeletniciri rentabile, spoliatoare și ferite de orice sforțare fizică. Dacă au pretenția de a fi lăsați să trăiască în această țară, să se supună și ei eforturilor în care se sbate țărănimea noastră. În ceia ce privește pretențiunea ce au de a li se acorda învoiri pt. aranjarea chestiunilor de proprietate, motivul este cu totul nejustificat, deoarece prin legile referitoare, s-au prevăzut modalitățile cum să se lichideze cauzele exproprierilor imobilelor evreiești /rurale și urbane/, - astfel că nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
esplică dintr-aceea că Foaia, ca organul și espresiunea unei sisteme limbistice oarecare, trebuia să-și rămână pre cât i da mâna consecință cu principiul ce și-l statuase - și subliniem: pe cîtu-i da mâna, pentru ca suntem siguri că, la pretențiunea expresă a autorului de-a i se respecta ortografia, redacțiunea Foii ar fi ces desigur, dupre cum am văzut d. e. în unele articole ale d-lor Hurmuzachi, în cari o al autorilor e respectat de cătră corectorul Foii, lucru ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va statua printr-un organ competinte sistema și ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem; nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniunile mele sunt cu totul personale și nu merită de-a turbura lucrările filologilor noștri - cari, autorități științifice, lucrează după alte considerente decât ale mele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce-și votează ei oare fonduri de dispozițiune? Ungurii nu sunt superiori în nimica națiunilor cu cari locuiesc la un loc; și acest palat de spume mincinoase cu care au înșelat Europa e, de aproape privit, forma ridicolă a unor pretențiuni ridicole. Kant numește ridicolul risipirea spontanee a unei așteptări mari într-o nimica întreagă, adică: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus. Și cu toate acestea, ăst ridicol e trist în sine; ceea ce dovedește că definițiunea filozofului german are multe contra sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care interesează pe toate puterile mari în mod egal și ar trebui să formeze obiectul unei conferențe europene. În fine "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul principelui Bismark, crede că mersul războiului în Serbia nu e deloc de natură de-a încuraja pretențiunile României și că accentuarea neutralității statului nostru nu poate merge până la cererea Deltei Dunărene. În urma acestei alarme a organelor cancelarului austriac și a celui germanic, au urmat dezmințiri a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Înaltei Porți, încît un proces verbal european să pară lipsit de necesitate față cu fericitoarele proiecte ale Turciei. Vezi infra. p. 710 - 711. [2 martie 1877] TURCIA ["ÎN 9 MARTIE... În 9 martie st. n. delegații muntenegreni și-au motivat pretențiunele arătând că acordarea lor este neapărată pentru întemeierea unei împăcări durabile. Savfet Pasa au răspuns la acestea că în genere pretențiile nu sunt admisibile și că mai cu samă opinia publică din Turcia se opune la cesiuni de teritoriu. Mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
origine, ca limbă, ca cultivabilitate chiar ne simțim prea mult superioritatea asupra cultei națiuni maghiare, cu ocultele sale bande cari pradă ziua-n amiaza mare până și drumuri de fier. Noi nu ne pretindem culți, ci numai cultivabili, nu avem pretențiuni mari noi ieștia. Am dormit cam mult ce-i drept, doi evi și mai bine, dar somnul nostru a fost sănătos și ne simțim minunat de bine, încît ne credem [în stare] a întreprinde lupta esistenței noastre și cu 10
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e important a cunoaște că chiar atunci când viețuirea timpului a silit pe strămoșii noștri să recunoască supremația unuia din vecini, fie aceea a Ungurilor sau a Polonilor, fie aceea a Turcilor, - ei nu au aplicat la viața lor proprie? Nici pretențiunile regilor Ungariei și ai Poloniei, nici atotputernicia sultanilor nu au împiedicat pe Domnii noștri de a bate monete cu efigia lor; și aceasta chiar pe la finele secolului al XVII-lea! Cu tot interesul cel mare pe care îl prezintă pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sentimentul artistic. Pornind de la această credință, am scris paginile ce vor urma, precum spusei, simplu, fără meșteșugire căutată, le-am scris, cum se spune, „pe înțelesul tuturor“. A doua preocupare mi-a fost să nu spun neadevăruri. Negreșit, nu am pretențiunea să fi înregistrat toate faptele petrecute de la 1870 la 1914, fără să fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar completată cu consultări ulterioare de documente ale vremurilor, are slăbiciunile ei firești. De aceea previu că lipsuri trebuie să fie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
temperează absolutismul, dar, în același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apere. N-a reușit ca să fie câștigată pentru scopurile egoiste ale lui Carol al II-lea, nici să fie împinsă în apele politicianismului. Acum nu-i mai interesa pe oamenii lui Carol al ll-lea nici rușii, cu atât mai puțin pretențiunile teritoriale ale Ungariei sau Bulgariei. Toate primejdiile din afară puteau să vină peste o săptămână sau două. Fiecăruia dintre vecini i se da un colț de țară și pleca mulțumit, numai de Garda de Fier nu se putea scăpa. Ea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
față de Rusia. Tot atunci are loc tentativa de a include Basarabia în frontierele Ucrainei. Principalele formațiuni politice de la Chișinău au protestat energic comunicând Kievului că "se respinge în mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina și orice pretențiune este socotită uzurpare". Prin ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S. în 1940 și 1944 partea de nord și sud a Basarabiei este atribuită Ucrainei cu centrul de decizie și comandă la Moscova. După destrămarea Uniunii Sovietice Ucraina devine stat independent și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
protecțiune că sunt foarte sigur că pot suferi mare scandal din partea D-lui Ștefan care să laudă cu forța sa și cu pușca”. Probabil sincer, evreul Îi transmitea prin intermediul organelor statului român că „...dacă D-l Ștefan Theodor are vreo pretențiune, atunci să mă dea pe mâna Justiției”. Rezoluția prefectului prevedea ca „D-l Polițaiu să dispozeze cercetări asupra cazului și să facă cunoscut părților să se abțină dela ori ce scandal sau amenințări cu pușca”. m. Reparații la Prefectură și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
față de Rusia. Tot atunci are loc tentativa de a include Basarabia În frontierele Ucrainei. Principalele formațiuni politice de la Chișinău au protestat energic comunicând Kievului că "se respinge În mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina și orice pretențiune este socotită uzurpare". Prin ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S. În 1940 și 1944 partea de nord și sud a Basarabiei este atribuită Ucrainei cu centrul de decizie și comandă la Moscova. După destrămarea Uniunii Sovietice Ucraina devine stat independent și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în cadrul aceleiași convorbiri, delegația sovietică a introdus în discuție termenul de „tocmeală", mai exact recunoașterea frontierei Nistrului de către partea sovietică și renunțarea la Tezaur de către partea română: „Basarabia - a spus Karahan - valorează mai mult decât tot Tezaurul nostru și toate pretențiunile noastre bănești laolaltă". Este evident că guvernul român nu a admis și nu putea să admită o asemenea teză, ea fiind incompatibilă cu drepturile inalienabile ale României asupra Basarabiei, cât și asupra Tezaurului. La Conferința internațională economică de la Genova, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
insistențe, consulul francez se hotărî a remite cheile, creeând, de acord cu colegii săi englez și american, un protocol în care se arăta că ei nu cedează „decât în fața forței”. Această formulă nu plăcu domnului Fritsche; d-sa își reduse pretențiunea: ca remiterea cheilor să fie temporară și ca consulul francez însuși să asiste la ridicarea lăzilor. Domnul Labonne ceru o garanție scrisă cum că nimic din valorile române nu va fi atins; această garanție a fost dată și cheile Tezaurului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de război aduse Băncii Naționale au fost prezentate de Bancă prin declarația depusă la timp la Ministerul Finanțelor, conform Decretului-lege din 30 aprilie 1919. Deosebit de aceasta, delegații Guvernului la Conferința de la Paris au arătat în diferite comisiuni, în numele Statului, și pretențiunile de despăgubiri și restituțiuni ale Băncii Naționale a României față de Statul german, a căror lichidare au cerut-o cu preferință. În considerațiune că, conform art. 233 al Tratatului de pace cu Germania, fiecare Stat urmează să prezinte Comisiunii de Reparațiuni cifra pretențiunilor lor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și pretențiunile de despăgubiri și restituțiuni ale Băncii Naționale a României față de Statul german, a căror lichidare au cerut-o cu preferință. În considerațiune că, conform art. 233 al Tratatului de pace cu Germania, fiecare Stat urmează să prezinte Comisiunii de Reparațiuni cifra pretențiunilor lor care trebuie notificate înainte de 1 mai 1921 Guvernului german, iar în conformitate cu art. 238, Germania este îndatorată ca, în afară de plata despăgubirilor, să restituie lucrurile și valorile ce a ridicat sau sechestrat fie în țările aliate, fie în Germania, Banca Națională
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
valută aur, conform cu art. 262 din Tratat și anexa II, paragraful 12, de sub. cap. „Reparațiuni", deci pot înlocui acoperirea emisiunii biletelor Băncii Naționale făcută pe baza stocului metalic din acest depozit. Menționăm pentru cunoștința Ministerului că Banca Națională, ridicând aceste pretențiuni, asigură și interesul Statului, care în definitiv ar rămâne răspunzător de soarta acelui depozit, căci din ordinul său el a fost evacuat. Garanția Aliaților, dacă realmente ar exista, stabilește în definitiv raporturi numai între Stat și Aliați /.../. 89 1921, septembrie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]