20,415 matches
-
făcută ca să fie povestită, povestea scrisă e deja o mică aberație. Cum merg adesea în școli, intru în vorbă cu copiii, iar cînd le zic: am să vă spun o poveste, ei rămîn pironiți locului, sînt numai urechi așteptînd povestea. Pretind că în general ei sînt mulțumiți. Iar pentru mine, poate și pentru că am lucrat ani de zile în radio, ceea ce contează foarte mult e influența oralului asupra scrisului. Oralitatea literaturii pe care Céline, bunăoară, a folosit-o într-un mod
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
nu-și află aici rostul. E totul sau nimic. Teatrul lui Zholdak poate fi nu numai respins, ci și temut, căci el ne atrage într-o experiență vizuală fără repere și fără limite. O experiență care, pentru a fi trăită, pretinde un soi de uitare de sine, o renunțare la orice prudență și la orice măsură de protecție. Cui îi e frică de o asemenea călătorie ar face mai bine să se retragă. Această puzderie de imagini, imagini în hățișul cărora
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Lee nu e un monstru, cum a etichetat-o presa. Din nou însă, anumite informații devin invizibile într-un film care încearcă să impună coerența unei realități niciodată complet coerente: faptul că Lee și-a schimbat depoziția nu doar o dată (pretinzând că toate crimele au fost în legitimă apărare) sau problemele ei de sănătate mentală, agravate în timpul detenției, probleme care ar pleda împotriva respectivei coerențe. Poate e momentul potrivit unor interogații care depășesc nivelul individual, tratat de aceste două filme: de unde
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
delimiteze de mine. Într-o "N. red." din numărul 27 al revistei se spune cu toată fermitatea: "Opiniile din nr. 25 al revistei nu angajează redacția României literare. Redacția crede că guvernanții au obligații față de cultura română. Și dacă nu pretind în schimb compensații, aceste obligații nu-i dezonorează pe scriitori". Să luăm lucrurile sistematic. Rubrica săptămânală, Contrafort, pe care o scriu în România literară de la începutul lui 1993, adică de vreo doisprezece ani, n-a angajat niciodată redacția. A fost
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
cumva folosirea cuvântului "moralist" să-mi fie răstălmăcită într-un sens nedorit. Dincolo de intransigență și pe alocuri duritate (pamfletară), Andrei Pleșu nu dă, totuși, lecții deschise și explicite, nu are pretenția vanitoasă a pertinenței absolute, în fine, tonul lui nu pretinde obediență oarbă. Cei care au urechi de auzit, însă, vor asculta. În discursul lui, deseori dramatic (în sensul punerii în scenă) și ironic, detectăm însă și toleranță, și înțelegere, și compasiune, și resemnare, și îndoială, dar, peste toate, o anume
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
construit magnifice vile, nu atât din salarii, cât din economiile soacrelor, mătușilor unor veri de ambele grade și cu sprijinul unor luminoși bunici, împrumutându-l pe omul nostru cu miliarde, lucrul nu poate fi despărțit de specificul însuși al profesiei, pretinzând celui ce-și termină o zi fierbinte de lucru, deplina destindere în una din cele trei băi ale vilei cu trei caturi și brazi negri sub ferestre. Așijderi judecătorul care a împărțit dreptatea cu o sagacitate consumatoare nu numai de
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
ajuns oricum mult mai sus decît meritau. Despre ceilalți, ar fi poate de zis că rușii vor reînvia într-o zi, iar letonii, dacă nu vor mai pierde pe mîna unor arbitri nevăzători cîte două penaltiuri pe meci, ar putea pretinde la mai mult. Vecinii noștri bulgari n-aveau ce căuta la Eurofotbal, cum nu prea au ce căuta în UE. Noi, românii, cel puțin, am fost consecvenți: nici la Lisabona, nici la Bruxelles. Așa să ne ajute Dumnezeul fotbalistic și
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
o sevă nebănuită. Cu riscul de a-i pierde savoarea, rezum analiza lui Andrei Oișteanu: e vorba de un mit de întemeiere și de un scenariu sacrificial comun tuturor narațiunilor despre întemeiere - balaurul, care simbolizează vechile credințe păgîne, "idolul" care pretindea sacrificii umane, e ucis de un erou civilizator și astfel sînt puse bazele noii religii. Atenția lui Andrei Oișteanu se îndreaptă însă asupra unui detaliu aparent lipsit de însemnătate - faptul că fiara e adusă în cetate nu de învingătorul ei
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
în tablouri sau descrise în operele anticilor, Odobescu brodează în jurul tăvii de aur din tezaurul de la Pietroasa horbote cu model sofisticat, în revărsări denominative frenetice, iar fiorul acumulării baroce i se transmite și lui Călinescu prin citatul întreg, neabătut. Concluzia, pretins detașată, trădează un catharsis împărtășit: "Odobescu se îmbată cu sclipiri de argintărie și aurărie și cu muzica citatelor grecești și latine". De "beție" vorbește și P. Constantinescu cînd vrea să sublinieze voluptatea de a scormoni prin rezervorul memoriei după cele
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
-i are, dar pe care ar putea fi condamnat să-i plătească. Dl. Petrescu socotește că ironia ieftină e firească într-o dispută care implică oarecare seriozitate. E cazul să afle că s-a dezonorat destul pentru a-i mai pretinde cineva să-i "repereze" onoarea. Nimeni nu mai așteaptă nimic de la Dl. Petrescu. Nici măcar o carte bună. l Cu întîrziere ne parvin Caietele Ion Negoițescu 3 și 4 tipărite de revista DIALOG de la München a dlui Ion Solacolu. în ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
e treaba lor și a conștiinței lor - dacă o au, firește. Dar faptul că și în anul 2004 ei sunt plătiți din taxele mele pentru a mă arăta lumii în chip de monstru respingător, asta n-o tolerez. Prin urmare, pretind urgenta lor destituire. Iar dacă SRI-ul, urmașul Securității, va dori să-i angajeze, n-are decât!
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
delir atît de frumos orchestrat, după toate legile geometriei, cu un răspuns ar fi fost dator, poate, doctorul Sigmund, însă el tocmai era ocupat cu răspunsul la propriile-i simptome, pentru că ,,psihanaliza este acea boală mentală al cărei remediu se pretinde a fi" (citat din dulăul Karl Kraus), iar un răspuns, în felul său, a fost chiar dat de către celălalt prieten comun, junele Otto care, pentru a preveni o moarte stupidă din pricina prostrației de după iluminare, a pus mîna de s-a
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
emite mari pretenții -, asocierea guvernatorului Hispaniei l-a înfuriat peste măsură și l-a făcut să izbucnească într-o criză de isterie; el a înțeles că acțiunea avea conotații politice: Galba descindea dintr-o veche familie aristocratică ai cărui strămoși pretindeau că descind din zeii nemuritori și, în consecință putea pretinde demnitatea imperială. între timp cele patru legiuni renane l-au înfrânt fără mare dificultate pe Vindex. Și atunci s-a întâmplat un fapt "foarte ciudat": știrea înfrângerii și morții lui
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
măsură și l-a făcut să izbucnească într-o criză de isterie; el a înțeles că acțiunea avea conotații politice: Galba descindea dintr-o veche familie aristocratică ai cărui strămoși pretindeau că descind din zeii nemuritori și, în consecință putea pretinde demnitatea imperială. între timp cele patru legiuni renane l-au înfrânt fără mare dificultate pe Vindex. Și atunci s-a întâmplat un fapt "foarte ciudat": știrea înfrângerii și morții lui Vindex a ajuns în Hispania și l-a deprimat teribil
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
Conflictul de mentalități apare în fiecare epocă, după cum tot în fiecare epocă apar modificări ale gustului literar. Mai grave decât conflictele între generații i se par Ioanei Pârvulescu acelea din interiorul generațiilor, lipsa de solidaritate intelectuală și impostura acelora care pretind că există literar numai pentru că aparțin unui grup (unei "generații "). Intervenind, N. Manolescu a întrebat dacă tinerii citesc operele pe care le citea generația dinainte și dacă vârstnicii ăi citesc pe tineri. Există cazuri de nesincronizare, de nereceptare a literaturii
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
la minte 2. Vine la tine sărutul cu gust de grăsime Zădărnicia nu cunoaște nici o rușine 3. Încă o dată nesiguranța transpirația urâtă Peste care ninge, o albire mai liniștită Respirația devine mai blândă în catifea Moare fără ca eu să-i pretind ceva Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip necaracteristic pentru el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție sine qua non a operei de artă
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
reproșează lui I. D. Sârbu că "acuzele sale la scară mondială sunt puse în gura unor personaje care în nici un caz nu le-ar putea formula astfel". Or, într-un text în care iluzia mimetică e repudiată la tot pasul, a pretinde o asemenea consecvență pare extravagant. Tolerant cu încălcarea convențiilor reprezentării, Regman este destul de reticent cu transgresarea convențiilor narative. Fisurile din edificiul axiologic și slăbiciunea pentru anumite convenții sunt două limite care tulbură uneori, dar nu acoperă niciodată vederea pătrunzătoare a
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
printre puținii oameni de treabă rămași... Dumnezeu intră în vorbă cu el și-l pune să tocmească acea corabie salvatoare pentru câte un exemplar din toate speciile create ce merită să fie salvate... Inundația finală. - despre care câțiva americani exaltați pretind azi că ea s-ar fi petrecut foarte aproape de noi, la Constanța, în Marea Neagră, unde s-ar găsi și epava, - devine iminentă. Arca lui Noe... (n-ar fi prima dată când românii, slabi la istorie și de aceea făcând caz
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip necaracteristic pentru el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție sine qua non a operei de artă
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
nu noi pe domnia sa, cu articolul trimis în același timp la două publicații. Și după ce ne-a încurcat, la fel ca un cunoscut personaj al lui Marin Preda, tot d-sa se supără că ne-a încurcat. Și ne mai pretinde și scuze! Dosar Blaga-Cioran Totdeauna "dosarele" revistei APOSTROF sunt interesante. Cel mai recent, publicat în nr. 9/2004 al revistei, este alcătuit de Marta Petreu și aduce noi clarificări în "cazul Blaga", scriitorul supus persecuțiilor și ostracizării încă din 1945
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
în pană de idei e "salvat" de Ignacio (Gael García Bernal), un prieten din copilărie (și prima lui dragoste) care-i aduce o nuvelă - cvasi-autobiografică - intitulată Vizita. E un film noir: toate personajele sunt ontologic duplicitare, Ignacio nu e cine pretinde, ci fratele lui, Juan, un impostor ahtiat de succes și capabil de fratricid, iar regizorul, obsedat de figura idealizată a lui Ignacio, ajunge să-și convertească această căutare utopică într-un abuz vulgar, doar de dragul de a vedea cât de
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
ci și "mon semblable" și chiar "mon frčre", humuleșteanul nu e dispus a vedea în cititor o ființă atît de apropiată. Empatia nu-l interesează. Ironia și autoironia prefeței menționate îi dau în vileag resortul pragmatic. "Cetitoriului" nu i se pretinde o opinie asupra creației, emiterea unei judecăți de valoare, ci simpla prezență, precum un certificat al condiției auctoriale. Existența "autoriului" e în funcție de existența "cetitoriului": "Cititorului i se cere înainte de orice nu atît aprecierea operei, cît să declanșeze pur și simplu
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
abdicat. De acum, fiecare domeniu de reprezentare va fi legitimat prin propriile coduri, strategii și politici. Ierarhia nu dispare, ea își schimbă doar criteriile: literatura, de pildă, este literatură numai dacă se ocupă cu experiența literală, dacă nu se mai pretinde o "oglindă plimbată de-a lungul unui drum". Poezia este cea care-i conferă noii literaturi identitatea, poezia care debordează granițele unui gen literar, echivalentă cu ființa literaturii - așa cum Daseinul este echivalentul ființei umane. Dacă vorbim despre literatură, vom vorbi
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
înfățișări de oameni. Ca în basm aceste ființe se grupează, simetric, de o parte și de alta a frontierei dintre bine și rău, sunt sau bune sau rele, sau angelice sau infernale, și ar fi în afara regulei jocului să le pretindem complexitate și adâncimi sufletești. Basmul esențializează, stilizează atitudini și implică supunerea la o schemă morală și de conflict. Să vedem însă mai întâi, și ceva mai de aproape, ce se petrece în carte pe palierul romanului. Aminteam înainte de drama unei
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]